Doi militari români au decedat, miercuri, în Afganistan, după ce autovehiculul de tip Humvee în care se aflau a fost ţinta unui atac cu un dispozitiv improvizat acţionat de la distanţă. Potrivit MApN, cei doi militari făceau parte din Batalionul 33 Manevră, dislocat în Afganistan şi au căzut la datorie, miercuri, 23 iunie, ora 14.30 (ora României).
„Sergentul major Dan Ciobotaru şi caporalul Paul Caracudă executau o misiune de luptă pe autostrada A1 Kabul-Kandahar. La aproximativ 30 de kilometri de Qalat, autovehiculul de tip HUMVEE în care se aflau a fost atacat cu un dispozitiv exploziv improvizat, acţionat de la distanţă. În urma deflagraţiei, cei doi militari şi-au pierdut viaţa”, precizează MApN.
Ministrul Apărării, Gabriel Oprea, şi şeful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin, îşi exprimă „profundul regret” pentru pierderea vieţii celor doi camarazi şi sunt alături de familiile greu încercate, transmite MApN.
Numărul militarilor români care au murit în Afganistan se ridică la 15. Alţi 53 de militari au fost răniţi.
Dacă România şi Bulgaria ar fi fost două echipe de fotbal într-un fel de Campionat European, ar fi luptat pentru a evita retrogradarea. Cele două sunt cele mai sărace ţări din UE, acestea avand cel mai mic venit pe cap de locuitor şi ofera cele mai sărace condiţii de muncă şi de viaţă.În loc sa lucreze din greu pentru a depăşi situaţia, chiar sa şi coopereze în vederea combaterii crizei, Bulgaria şi România par să aibă un fel de concurenţă între ele.
La începutul anului 2010 primul ministru bulgar Boiko Borisov a cerut liderilor UE să evalueze ţara sa separat de România şi Grecia. Cu câteva zile în urmă, Borisov a mai avut o intepatura „faţă de România, declarând că” vom dovedi ca Bulgaria poate face faţă mai bine decât România, crizei economice. ”
În unele domenii Bulgaria stă într-o poziţie mai bună decât România (deficit bugetar de exemplu, prin reducerea salariilor doar cu 10 la sută în loc de 25 la suta, crima organizata), în altele nu (de exemplu, investiţiile străine, caderea sectorului de construcţii, corupţie). Dar chiar nu contează, atâta timp cât ambele dintre ele sunt „la ani-lumină”, departare de ţările vest-europene, chiar şi de ţările central-europene, fostele lor „ţări surori” în timpul epocii comuniste.
Acest tip de „intepaturi” între cele două a dovedit încă o dată ca spiritul balcanic este ridicat, în timp ce liderii sunt mici. În loc sa se concentreze pe problemele reale, acestea trag cu ochiul in curtea vecinului pentru a afla dacă celălalt o duce mai rău. Buna treaba, baieti!
Această situaţie îmi aminteste un banc vechi şi trist: pesimistul consideră că „nimic nu poate fi mai rău ca asta.” Optimistul spune: „Ba, se poate.”
Acuzata de oportunism si ipocrizie, dar amenintata si cu excluderea din partid pentru gesturile sale, care au precedat votul de sustinere a motiunii de cenzura, prin care Guvernul Boc avea toate sansele sa fie daramat, deputatul PDL, Teo Trandafir sustine ca in acea zi a avut emotii si nu-si explica comportamentul sau. Mai mult, dovedind ca a invatat repede ce inseamna sa te porti ca un politician, Teo sustine ca o eventuala cadere a Guvernului “ar fi o prostie pentru că ar arunca România într-o criză şi într-un haos îngrozitor”. Declaratia fostei prezentatoare TV ar trebui insa privita cu rezerve deoarece imediat a facut si precizarea ca are febra 40 grade, iar peste 3 zile ar putea sa puna declaratiile pe seama acestei stari.
„Ziua votului a fost extraordinar de grea pentru că mi-a fost foarte rău. Până în ziua de azi nu ştiu ce mi s-a întâmplat…Eram speriată de faptul că puteam să leşin. Am reuşit să iau bilele, să le bag, am reuşit să urc treptele şi am facut gestul ăla blestemat. Am făcut pentru mine, nici pomeneală împotriva partidului meu”, a declarat Trandafir, într-o intervenţie telefonică pentru Realitatea TV.
„Mă simţeam foarte rău atunci când am făcut acel gest din parlament în ziua votului. Am încercat să urc treptele, să pun bilele şi apoi să cobor. Când am văzut că pot să fac chestiile astea, am spus: «Oh, my God!» şi, când am coborât, am zis: «Yes, am reuşit, am reuşit, am putut!» Toată lumea m-a blamat”, a spus Teo Trandafir, pentru Ring, adăugând că are febră 40 de grade.
Ulterior, ea a intrat în direct şi a mărturisit că ar fi aflat de la alţii ce gesturi ar fi făcut în sala de plen şi că a rămas şocată. „Declaraţia mea este destul de clară, nu ştiu ce aş mai putea adăuga în afară de faptul că gestul nu a fost îndreptat împotriva partidului meu. Culmea e că m-am întors în sala de vot şi când am aflat ce gest am făcut, am rămas şocată pentru că mie nu-mi venea să cred”, a spus ea.
Întrebată dacă îşi doreşte să cadă Guvernul, ea a replicat: „Nu. Doresc doar să nu se taie pensiile. După părerea mea, căderea Guvernului ar fi o prostie pentru că ar arunca România într-o criză şi într-un haos îngrozitor”.
Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a avertizat joi, ca in cazul in care Curtea Constitutionala va respinge legile anticriză propuse de Guvern, atunci acesta va fi nevoit să aplice soluţia propusă de FMI, respectiv creşterea până la 24% a TVA, creşterea cotei unice la 20% şi tăierea salariilor în sectorul bugetar cu 20%.
„Dacă soluţia este declarată neconstituţională, atunci avem soluţia a doua, care este o soluţie, dar mai proastă: majorarea taxelor. Problema deficitului pe care nu îl mai putem în momentul ăsta acoperi, rămâne, indiferent ce va decide Curtea… E posibil ca o măsură să fie considerată constituţională, alta nu (reducerea salariilor sau a pensiilor, n.r.). Întregul pachet nu poate fi suplinit decât de măsuri alternative de creştere a veniturilor, respectiv creşterea impozitelor. Amintiţi-vă încă o dată care a fost soluţia pe care ne-a propus-o FMI când a venit la început: creşterea până la 24% a TVA, creşterea cotei unice la 20% şi tăierea salariilor în sectorul bugetar cu 20%”, a spus la Realitatea, Sebastian Lăzăroiu
„Mărim taxele de mâine şi cresc veniturile la buget, aceste venituri se duc în aceeaşi gaură neagră din sistemul bugetar şi în acelaşi sistem de pensii care este plin de abuzuri. Cu alte cuvinte, noi şi dacă mărim taxele şi impozitele ca soluţie alternativă în cazul în care soluţia de azi va fi declarată neconstituţională, trebuie să ne focalizăm în continuare pe restucturarea aparatului bugetar şi pe reanalizarea modului în care au fost pensionaţi anumiţi oameni din România”, a adăugat consilierul prezidenţial.
Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat joi pentru vineri dimineaţă, dezbaterile celor două legi privind măsurile de austeritate, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului
Reducerea pensiilor cu 15% si recalcularea pensiilor speciale de serviciu sunt neconstitutionale, potrivit deciziei luata vinerii de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR). Salariile angajatilor din sistemul public vor fi reduse in continuare cu 25%, intrucat aceasta masura a fost considerata constitutionala. CCR a luat în discuţie sesizările PSD şi PNL, precum şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind neconstituţionalitatea măsurilor de reducere a salariilor şi a pensiilor decise de Guvern.
Consecinta cea mai grava a deciziei CC ar putea insemna o lovitura serioasa sectorului privat deoarece planul B al Guvernului este orientat în principal pe creşteri de taxe şi impozite, inclusiv a cotei unice şi a TVA.” Au fost efectuate simulări privind o creştere diferenţiată a impozitelor, dar rezultatul a indicat că banii colectaţi sunt insuficienţi”, au arătat sursele participante la discuţia de vineri a liderilor PDL cu premierul Emil Boc
Aceasta masura a fost de altfel anuntata si de catre consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu.
Pe de alta parta, articolele din lege care prevedeau reducerea pensiilor si taierea pensiilor speciale, precum cele ale magistratilor, ale personalului din armata si ale fortelor de ordine, au fost respinse, dar Guvernul poate elabora un nou proiect de lege care sa includa reduceri ale pensiilor, sub o alta forma.
În urma deciziei CCR, cele două legi se reîntorc la Parlament spre a fi modificate urmând ca după armonizarea cu punctul de vedere al magistratilor şi adoptarea lor în plenul reunit, să fie trimise preşedintelui Traian Băsescu spre promulgare.
Judecătorii Curţii amânaseră pronunţarea deciziei pentru vineri, după ce, joi, şedinţa a durat aproape şase ore. Aceasta a fost prima şedinţă în noua formulă, după numirile lui Mircea Minea şi a Iuliei Motoc, susţinuţi de PDL şi alegerea lui Augustin Zegrean, fost senator PDL, ca preşedinte al instanţei constituţionale.
Mucenicul's Blog 