FMI va reveni in Romania intre 20 si 23 iulie pentru a evalua masurile luate de Guvern

Guvernul va avea de dat explicatii despre modul in care si-a indeplinit criterii impuse de Fondul Monetar International (FMI), pentru a cincea transa- 850 de milioane de Euro- din imprumutul in valoare de 13 miliarde de Euro.  

O misiune a FMI va veni in Bucureşti în perioada 20 – 23 iulie si va purta discutii cu Guvernul despre revizuirea acordului cu România, pentru virarea tranşei, potrivit Ministrului de Finante Sebastian Vladescu. Rectificarea bugetară va fi efectuată după aceste discutii.

FMI a apreciat pozitiv masurile luate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar, respectiv majorarea TVA de la 19% la 24%, dupa ce Curtea  Curţii Constituţionala (CC) a declarat reducerea pensiilor cu 15%, neconstitutionala. “Autorităţile române au arătat un angajament ferm faţă de programul de împrumut încheiat cu FMI, prin identificarea rapidă a unor măsuri compensatorii” a declarat într-un comunicat reprezentantul regional al instituţiei pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek.

Consiliul Executiv al FMI se va întruni vineri, 2 iulie, pentru a discuta a patra revizuire a acordului stand-by încheiat cu România, în urma căruia ar putea fi eliberată cea de-a cincea tranşă, în valoare de circa 900 de milioane de euro. Banii ar urma să intre la rezerva BNR.

Boc si Videanu omoara economia de frica „sa nu-l faca mare” pe Ponta

Orgoliile politice pot fi uneori atat de mari incat nici macar nu mai conteaza daca este sacrificata populatia. Conform Jurnalului Naţional, premierul Emil Boc si Ministrul Economiei, ar fost cei mai vehementi opozanti ai introducerii impozitului diferenţiat pe venit, chiar daca Ministrul Sebastian Vladescu a sustinut aceasta varianta ” cu cifre”, pe motiv ca astfel ar putea “sa-l faca mare pe Ponta”

Surse guvernamentale au declarat pentru Jurnalul Naţional că, în şedintele coaliţiei de vineri şi  sâmbătă, Sebastian Vlădescu a propus să se renunţe la cota unică de 16%, în favoarea introducerii impozitului diferenţiat pe venit, şi să se reducă impozitul pe profit la 10%, astfel încât să se asigure şi creşterea economiei. Ministrul Finanţelor a explicat, cu cifre, că aceste două măsuri ar fi suficiente pentru salvarea bugetului şi pentru relansarea economiei, fără să mai fie nevoie de creşterea TVA sau de tăierea salariilor bugetarilor cu 25%.

Însă, aşa cum au dezvăluit sursele citate, ministrul Adriean Videanu şi premierul Emil Boc au respins vehement această variantă, pe motiv că ea este una dintre propunerile susţinute de PSD. „Vrei să îl faci pe Ponta mare om politic?”, ar fi replicat Videanu în cadrul discuţiilor, argumentând că o astfel de măsură ar da satisfacţie Opoziţiei şi ar fi o recunoaştere a incompetenţei Guvernului.

Vladescu: Impozitul minim trebuie eliminat, nu este o solutie

Ministrul Finanţelor Publice Sebastian Vlădescu a afirmat că impozitul minim trebuie eliminat, întrucât nu reprezintă o soluţie viabilă, însă nu a precizat când va fi adoptată această decizie.

„Impozitul minim trebuie eliminat, pentru că nu este o soluţie”, a declarat Vlădescu pentru Mediafax.

La discuţiile avute vineri seara cu reprezentanţii FMI pentru menţinerea deficitului în limita convenită a existat o variantă în care TVA urma să urce de la 19 la 25%, concomitent cu eliminarea impozitului minim.Ulterior, Guvernul a decis să crească TVA de la 19 la 24% şi să menţină impozitul minim.

Impozitul minim, introdus în primăvara anului trecut, este cuprins între 2.200 lei (aproximativ 500 euro), dacă firmele au venituri totale de până la 52.000 lei, şi 43.000 lei (circa 10.000 euro) pentru venituri de peste 129 milioane lei.

Firmele care înregistrează profit plătesc impozit de 16%, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează. La începutul acestui an, Guvernul a intenţionat să înlocuiască impozitul minim cu un impozit forfetar, însă măsura a fost amânată.

Legea ANI macelarita in comisiile Senatului cu sprijinul lui Gyorgy Frunda

Dupa ce Comisia juridica din Senat a respins cele mai importante puncte din legea ANI formulate prin cererea de reexaminare trimisa de presedintele Traian Basescu, secretarul general ANI, Horia Georgescu, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro ca agentia nu va functiona eficient. Reprezentantul ANI sustine ca macelarirea legii ANI va fi criticata in raportul de tara al Comisiei Europene si ca singura solutie pentru ca agentia sa functioneze coerent este initierea si aprobarea unei noi legi de functionare a institutiei.

“Astazi am vazut acelasi scenariu de data trecuta din Comisia juridica unde toate elementele care faceau din ANI un instrument eficient au fost practic scoase din lege. Iar cererea de rexaminare formulata de presedinte a fost respinsa in totalitate.” a declarat Horia Georgescu.

“Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a fost cel care a modificat legea si in luna mai eliminand exact aceleasi puncte. Senatorul UDMR a cerut eliminarea acestor puncte cu toate ca luni, 28 iunie, a avut o intrevedere cu ambasadorii SUA, Mark Gitenstein, si Germaniei, Andreas von Mettenheim care i-au solicitat sa nu slabeasca legea ANI. Principalul punct este, potrivit reprezentantilor ANI, reducerea termenului in care Agentia poate efectua verificari de la trei ani la un singur an. Reducerea acestui termen a determinat reprezentantii ANI sa se retraga in semn de protest de la lucrarile comisiei” a explicat secretarul general ANI.

In replica, senatorul UDMR Gyorgy Frunda, cel care a pledat si a sustinut eliminarea mai multor puncte din legea ANI (secretizarea declaratiilor de avere, un termen de maxim un an pentru investigatii, eliminarea comisiilor de pe langa Curtile de Apel etc.) contestate de opinia publica si de presedintele Traian Basescu, spune ca, in opinia sa, ANI este acum mai constitutionala si mai legala. „Cu toată răspunderea susţin că ANI nu a fost slăbită, nu are puteri mai puţine decât a avut. Am adus-o în albia constituţională.”

Presedintele Traian Basescu a promulgat legile austeritatii

Presedintele Traian Basescu a semnat, marti seara, decretul pentru promulgarea Legii privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar si decretul pentru promulgarea Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, informeaza Administratia Prezidentiala.

Tot marti, plenul reunit al celor doua Camere ale Parlamentului a pus in acord cele doua legi pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea cu deciziile CCR privind neconstitutionalitatea unor articole din aceste acte normative.

Senatorii si deputatii au votat rapoartele comisiilor juridice reunite, prin care s-a stabilit eliminarea articolelor declarate neconstitutionale de CCR.

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis, vinerea trecuta, ca articolul 9 din Legea privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului, este neconstitutional. Acest articol prevedea ca pensiile si indemnizatia de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I se diminueaza cu 15 la suta.

De asemenea, Curtea a declarat neconstitutional articolul 1, litera c din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor. Astfel, pensiile magistratilor nu vor fi recalculate.