Israelul închide o laureata a Premiului Nobel pentru Pace

Laureata Premiului Nobel pentru pace, Mairead Maguire a fost trimisa la o închisoare israeliană după ce a refuzat să se întoarcă deoarece i s-a interzis intrarea in Tel Aviv, spun oficialii israelieni.

Mairead Maguire

Maguire din Irlanda a fost blocată la intrarea pe teritoriul Israelului şi arestata intr-un aeroport din Tel Aviv, marţi, pentru că ea a luat parte, la încercarea de a sparge blocada israeliana din Fâşia Gaza.

Autorităţile israeliene, cu toate acestea, nu au putut gestiona trimiterea ei înapoi în Marea Britanie.

Activista de 66 de ani se lupta acum intr-o bătălie juridică asupra dreptul ei de a intra Israel şi va contesta decizia la o şedinţă de judecată completă în Tel Aviv, în dimineaţa zilei de vineri.

Maguire, care a câştigat premiul Nobel pentru pace în 1976 pentru munca sa  privind Pacea Poporului, a călătorit în Israel pentru a conduce o delegaţie de femei într-un turneu de o săptămână in teritoriile israeliene şi palestiniene pentru a evidenţia activităţile desfăşurate de femeile activiste pentru pace.

Maguire a fost unul dintre cei 19 activişti de la bordul navei-irlandeze Rachel Corrie, in încercarea de a livra ajutor umanitar pentru populaţia din Gaza, în iunie, la o săptămână după ce forţele israeliene au atacat flotila de ajutor sub pavilion turcesc, provocând moartea a nouă activişti civili.

Arestarea ei survine odata cu interceptarea de catre marina israeliana a unei alte nave cu ajutoare, Irene, care se indrepta spre Gaza. Ultima nava[Irene] care a încercat să sparga blocada mortala a Israelului din Gaza avea la bord şapte activişti evrei şi doi jurnalişti.

Pasagerii de pe Irene au respins afirmaţiile Israelului despre preluarea non-violenta, spunând că au fost trataţi cu asprime când trupele israeliene le-au confiscat nava.

Cimitir eco şi cu GPS în Australia

Cimitirul eco

Chiar şi după moarte, australienii din Sydney pot închide liniştiţi ochii, nu vor polua planeta. Un cimitir catolic, prietenos cu mediul a fost amenajat la periferia metropolei, la Kemps Creek, scrie cotidianul francez Le Monde.

E numai iarbă verde, iar pasajul biblic „din pământ suntem în pământ ne întoarcem” se potriveşte întocmai. Din această vară cei care sunt îngropaţi aici nu mai au piatră funerară şi nici placă comemorativă, ca să respecte mediul.

Nu e primul cimitir eco din Australia, însă la Kemps Creek s-a mers un pic cam departe. Persoanele decedate sunt înhumate cu haine biodegradbile, trupul neînsufleţint nu trebuie dat cu produse chimice, iar sicriul e musai din pin sau nuiele netratate chimic şi tot biodegradabile.

Slujba este singura care rămâne neschimbată.

Cu GPS-ul printre morminte

Cum nu sunt plăci cu numele răposaţilor, a fost nevoie de un sistem cu GPS ca să depistezi un loc de veci. Există un emiţător, iar rudele care vin la morminte se conectează la GPS care le duce fix la locul pe care şi-l doresc.

Cimitirul eco are o capacitate de 320 de morminte amplasate la un metru unul faţă de celălalt.

În cimitirul verde au fost îngropate deja trei persoane. Sunt oameni care toată viaţa lor au fost atenţi şi au protejat mediul înconjurător.

Nu întâmplător locul de veci din Kemps Creek poartă numele Sfântului Francis de Assisi, iubitor al mediului.

S-ar putea ca noul concept să nu prindă prea mult, cum australienii ţin la tradiţii şi nici nu vor să audă de GPS. În cimitirul Rookwood Necropolis din Sydney sunt îngropaţi peste un milion de oameni. Locul este împărţit pe confesiuni, anglicani, catolici, evrei şi musulmani.

Sursa: Evenimentul Zilei

Doamne, cum au unii grija ca nimic sa nu mai aminteasca de ceea ce se numea fiinta umana candva.

Când este vorba de averile lor, toţi acţionează într-un „cuget şi o (ne)simţire”:Procedura de urgenţă la taxa de solidaritate, respinsă în Senat

Solicitarea UNPR ca introducerea unui impozit de solidaritate pentru averile mari să fie dezbătută în procedură de urgenţă a fost respinsă de Senat. Dezbaterea în procedură de urgenţă a fost respinsă cu 41 de voturi „împotrivă”, 38 de voturi „pentru” şi patru abţineri. Propunerea ar putea fi adoptată de Senat abia la sfârşitul sesiunii actuale, urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor în sesiunea care începe în februarie. Iniţiativa prevedea introducerea unui impozit de solidaritate pe averea afişată, pentru cei care deţin autovehicule de lux, ambarcaţiuni şi aparate de zbor evaluate la peste 450.000 de euro. (Mediafax)

Era de asteptat:Militarii români, obligaţi să meargă în misiuni în afara ţării

• foto(1)

Militarii români, obligaţi să meargă în misiuni în afara ţării

Proiect

Ministerul Apărării Naţionale a elaborat un proiect legislativ care prevede obligativitatea cadrelor militare de a participa la misiuni în afara ţării, în funcţie de cerinţele MApN, pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin convenţii şi tratate internaţionale. Sunt exceptate de la aceste prevederi, cadrele militare care întâmpină greutăţi familiale deosebite: formează o familie monoparentală; este întreţinător unic de familie, al copilului/fratelui/părintelui; unul sau ambii părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, în caz de calamităţi naturale, la cerere. Proiectul se află în dezbatere publică. (Mediafax)

Cutremur de 4,7 pe scara Richter, în Vrancea (VIDEO)

Un cutremur cu magnitudinea de 4,7 pe scara Richter s-a produs în jurul orei 8.30 în zona Vrancea. Seismul a avut loc la o adâncime de 120 de kilometri şi s-a simţit în Galaţi, Bucureşti, Constanţa, dar şi la Bacău. Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului de Fizică a Pământului, susţine că mişcarea seismică este una banală.

România a fost „zguduită” de patru cutremure de magnitudine mică, în ultima săptămână,  informează Institutul Român de Seismologie Aplicată. Specialiştii au avertizat, în urmă cu o săptămână, că în perioada 24-28 septembrie se va produce un seism catastrofal, veste care a panicat mii de români.

În plus, Institutul de Geofizică S.I.Subbotin de pe lângă Academia de Ştiinţe a Ucrainei a prognozat că mai multe cutremure de pământ vor zdruncina în timpul apropiat teritoriul ucrainean, principala ameninţare venind din regiunea seismică Vrancea. Cutremure de acest gen au avut loc în 1940, 1977, 1986 şi 1990, au spus la acea dată specialiştii ucrainienii.

Reprezentanţii institutului din Ucraina au fost însă contrazişi de Directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului, prof. dr. Gheorghe Mărmureanu, care s-a declarat surprins de afirmaţiile ucrainenilor. „Cei de acolo vor să facă, rapid, bani. Mă surprind, mai ales că m-am întâlnit cu ei acum două săptămâni”, a declarat Mărmureanu.

Conform Romaniei Libere, Gheorghe Marmureanu ar mai fi declarat: „Este o bagatela de cutremur, nici nu trebuie sa-l bagati in seama. Asta e Vrancea!”

Video aici.

Europa inghitita de protestele anti-austeritate

Proteste anti-austeritate au izbucnit în întreaga Europă  miercuri, incepand cu medicii greci şi lucratorii ceferisti care au plecat de la locurile de muncă, cu spaniolii care au oprit trenurile şi autobuzele şi chiar cu blocarea parlamentului irlandez de catre un barbat cu un camion plin de ciment pentru a condamna enorma salvare bancara din această ţară .

Zeci de mii de manifestanţi au mărşăluit pe străzile din Bruxelles, in faţa clădirilor Uniunii Europene în luminoase jachete sindicale roşii, verzi şi albastre, cu scopul de a consolida impactul primei greve a Spaniei din ultimii opt ani.

Greve sau proteste au avut loc miercuri, de asemenea, în Grecia, Portugalia, Irlanda, Slovenia şi Lituania, toate vizand bugetele aspre, cresterea  impozitelor, taierea pensiilor, planurile de austeritate pe care guvernele europene le-au pus în aplicare pentru a-si controla datoriile lor.

Marsul de la Bruxelles a avut loc exact cand Comisia Europeană a propus noi sancţiuni pentru a pedepsi statele membre care si-au  marit deficitele, în special prin finanţarea programelor sociale într-o perioadă de şomaj ridicat. Propunerea, sprijinită de Germania, a intampinat o puternică opoziţie din partea Franţei, care vrea ca politicienii sa decide cu privire la sancţiuni, nu niste reguli rigide singure.

„Este un moment bizar [ales] pentru Comisia Europeană de a propune un regim de pedeapsă,” a declarat pentru Associated Press Television News , John Monks, secretar general al Confederaţiei Europene a Sindicatelor. „Cum va face aceasta [ pedeapsa] situatia mai buna?  O va face mai rea. ”

Sindicatele se tem că lucrătorii vor deveni cele mai mari victime ale unei crize economice declansata de bancheri şi comercianţi, mulţi dintre ei fiind salvati de o  intervenţie guvernamentală masivă.

„Nu este corect ca oamenii cu salarii mici să trebuiasca  să plătească pentru a sprijini ţara. Ar trebui să fie băncile „, a declarat demonstrantul belgian  Evelain Foncis.

Mai multe guverne, care trăiesc deja periculos datorita datoriilor mari, au fost împinse în pragul colapsului financiar şi forţate să impună drept pedeapsa reduceri ale salariilor, pensiilor şi  ale locurilor de muncă – măsuri care au impins la proteste zeci de mii de muncitori în ultimele luni.

„Există un mare pericol dacă muncitorii vor trebui sa plăteasca preţul speculaţiilor nesăbuite, care au avut loc pe pieţele financiare”, a spus domnul Monks. „Chiar trebuie să se reeşaloneze aceste datorii, astfel încât ele sa nu fie o povară uriaşă pentru următorii câţiva ani şi sa nu determine Europa sa plonjeze mai rau în recesiune.”

În Spania, guvernul socialist al premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero se afla sub o presiune puternică din cauza măsurilor nepopulare puse în aplicare pentru a salva cea de-a patra economie ca marime din Europa, de la o scapare ca cea care a salvat Grecia de la faliment.

Reducerile au ajutat la echilibrarea deficitului guvernarii centrale a Spaniei pana la jumătatea lui iulie, dar rata şomajului este de 20 la suta, iar multe companii se lupta pentru a supravietui.

Greva de miercuri a fost prima greva generală din Spania incepand cu 2002 şi a marcat o ruptură în relaţia candva strânsă dintre sindicate şi guvernul socialist.

Demonstrantii au blocat camioanele care livrau produse principalelor pieţe angro din Madrid şi Barcelona. Grevistii au aruncat cu ouă şi le-au strigat ” leprelor”  conducătorilor auto care încearcau să plece dintr-un garaj de autobuze în Madrid. Liniile aeriene au anulat sute de zboruri.

Grecia, care a trebuit să fie salvata în această primăvară de alte 15 ţări care împart moneda euro, doar pentru a preveni un pericol de faliment, de asemenea, a fost forţata să taie adânc în indemnizaţii lucrătorilor „, cu săptămâni de greve şi acţiuni amare ca rezultat.

Soferii greci de autobuze şi trolee au plecat de la locurile de muncă pentru câteva ore în timp ce sistemul de metrou şi tramvai din Atena a fost oprit. Lucrătorii de la calea ferată naţionala , de asemenea, au plecat de  la locurile de muncă, întrerupand legăturile feroviare în întreaga ţară, în timp ce medicii de la spitalele de stat au fost intr-o grevă de 24 de ore.

Grecia deja suferă, de două săptămâni, datorita protestelor şoferilor de camioane, care au facut si fac in continuare dificilă  aprovizionarea magazinelor. Multe supermarketuri sunt goale, în timp ce producătorii reclama ca se afla în imposibilitatea de a-si exporta bunurile lor.

Guvernul Greciei a impus măsuri stricte de austeritate, inclusiv reducerea salariilor funcţionarilor publici „, tunderea pensiilor, cresterea taxelor de consum şi a impozitarii veniturilor. Mai multe alte naţiuni ale UE au, de asemenea, astfel de acţiuni in plan.

În Dublin, un om a blocat porţile parlamentului irlandez cu un camion de ciment pentru a protesta faţă de pretul scump platit de ţară pentru salvarea bancii. El avea scris pe lateralele autocamionului cu litere roşii cuvintele: „Toxic Bank” Anglo şi „Toţi politicienii ar trebui să fie demisi.”

Banca Anglo-Irlandeza, care a fost nationalizata anul trecut pentru a fi salvata de la colaps, datorează aproximativ 72 de miliarde de euro (97 miliarde de dolari) deponenţilor la nivel mondial, lăsându-i pe contribuabilii irlandezi sa se descurce cu o factura mamut intr-un moment când oamenii suferă datorita ratei ridicate a şomajului, maririi taxelor fiscale şi reducerii bugetare grele.

Tot miercuri, aproximativ 400 de protestatari s-au adunat într-o demonstraţie ilegală în Vilnius pentru a cerere autorităţilor din Lituania încetarea măsurilor dure de austeritate, cum ar fi reducerile salariale.

„Toti muncitorii din Europa sunt pe străzi astăzi ca să-şi exprime dezamăgirea asupra politicii mioape a tăierii veniturilor”, a declarat Vytautas Jusys, un inginer de 40 de ani, care si-a pierdut locul de muncă în acest an.

În Slovenia, mii de muncitori din serviciu public si-au continuat greva deschisa, miercuri, pentru a protesta împotriva planului guvernului de a le îngheţa salariile lor de doi ani – sau până când economia creşte din nou la o rată de trei procente.

Sindicatele din Portugalia aşteaptă aproximativ 30.000 de oameni la demonstraţii.