Ce urmari va avea summit-ul NATO care va incepe peste 4 zile la Lisabona:Pentagonul va împinge armatele delegate ale NATO în Europa de Est

Summitul din acest an al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care va reuni la Lisabona, în perioada 19-20 noiembrie, liderii celor 28 de naţiuni membre, va aproba primul Conceptul strategic al NATO pentru secolul al XXI-lea.
Proiectul Conceptului Strategic a fost conceput de către un grup de experţi conduşi de fostul secretar de stat american Madeleine Albright şi prezentat într-un raport intitulat “NATO 2020: securitate asigurată, angajament dinamic”.
Deşi NATO se prezintă drept o “alianţă militară a statelor democratice din Europa şi din America de Nord” şi susţine că opinia tuturor membrilor săi “poartă o greutate egală”, ca şi cum Luxemburgul şi Islanda ar putea bloca sau neutraliza SUA -, singura superputere militară actuală, aşa cum preşedintele său a botezat-o cu mîndrie luna trecută – summitul de la Lisabona va fi unul în care este puţin probabil ca personajele mai puţin importante să fie în dezacord cu cele mai importante.
Astfel, tot ceea Pentagonul şi Casa Albă vor cere va fi acordat, şi în special:
– Subordonarea Programului ALTMD (Active Layered Theatre Ballistic Missile Defence Programme), lansat în 2005, şi a Sistemului de apărare de extindere medie americano-german-italian (Medium Extended Air Defense System, MEADS) unui scut de apărare antirachetă care să acopere întreaga Europă şi să se întindă spre Orientul Mijlociu.
– păstrarea a cel puţin 200 de bombe nucleare americane la baze aeriene din Belgia, Germania, Italia, Ţările de Jos şi Turcia.
– o “cupolă” de protecţie în faţa atacurilor cibernetice, deasupra continentului european, condusă de noul US Cyber Command.
– integrarea militară calitativ accelerată a NATO şi a Uniunii Europene după Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie anul trecut.
– continuarea ambelor componente a ceea ce este frecvent (şi artificial) prezentat drept contradictoriu: misiunea fondatoare a NATO – apărarea militară colectivă a statelor sale membre şi misiunile sale în continuă expansiune în afara regiunii euro-atlantice, cum ar fi războiul din Afganistan.
Summitul de la Lisabona va oficializa şi extinde ceea ce a fost în curs de desfăşurare de la primul război NATO în 1999: proiectarea alianţei militare dominate de SUA într-o forţă de intervenţie şi de ocupaţie internaţională. O forţă care se mişcă în mod constant spre est şi spre sudul continentului european, care a fost unificată de către NATO şi care în curînd va fi subsumată sistemelor americane de apărare antirachetă şi de protecţie în faţa unui atac cibernetic.
Washingtonul şi Bruxellesul pretind ca întreaga Europă să fie protejată de ameninţări care nu există nici din partea Rusiei, nici a Iranului şi cu siguranţă nici a Siriei şi Coreii de Nord, pentru ca Pentagonul să obţină permisiunea de a-şi deplasa personalul şi infrastructura militară de-a lungul flancului vestic al Rusiei, de la Marea Baltică pînă la Marea Neagră, şi de a recruta tineret din ţările gazdă pentru a lupta în străinătate. Ceea ce sînt de fapt obligaţiile unui stat membru NATO.
La 27 octombrie, publicaţia Vocea Rusiei scria că “Rusia face presiuni să se interzică Alianţei să desfăşoare un număr substanţial de militari ai forţelor aliate în noile state membre din est” şi amintea cum, în luna decembrie a anului trecut, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a înmînat Secretarului General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, o propunere de proiect privind un acord privind relaţiile dintre Rusia şi NATO, care “stabileşte un plafon pentru numărul de trupe şi arme permise pentru a fi deplasate” pe teritoriul ţărilor fostului Pactul de la Varşovia şi chiar al fostei Uniuni Sovietice.
În această situaţie, Lavrov a adus aminte de preşedintele afgan, Hamid Karzai, care se plînge periodic de SUA şi NATO pentru uciderea de civili, şi de guvernul pakistanez care deplîngea public pierderile umane produse de atacurile dronelor americane în zonele sale tribale. Ceea ce a cerut Lavrov a fost corect şi important, dar ştia că nimic nu se va întîmpla în acest sens.
Pentagonul s-a stabilit permanent la bazele din Polonia, Lituania, Ungaria, Bulgaria, România şi Kosovo, iar trupele ţărilor gazdă, cu excepţia celei din urmă – un pseudo-stat, născut mort de către SUA, care nu este încă un membru al ONU la 32 luni după declaraţia sa unilaterală de independenţă – au fost expediate pentru a lupta şi a muri în Afganistan.
În Europa secolului 21 forţele armate nu există pentru apărarea teritorială, ci pentru expediţiile în alte ţări ale NATO şi ale Uniunii Europene. Bazele militare, echipamentele şi instalaţiile sînt destinate încartiruirii trupelor străine şi găzduirii avioanelor şi echipamentului militar ale altor naţiuni, în mod special ale celei americane.
Avioanele americane de vînătoare F-15 Eagle patrulează în prezent spaţiul aerian de deasupra Mării Baltice, în vecinătatea Rusiei, şi sînt staţionate la Baza Aeriană Siauliai din Lituania pînă la sfîrşitul anului.
Prima amplasare pe termen lung a unei rachete americane anti-balistice, o baterie de rachete de interceptare Patriot Advanced Capability-3 (PAC-3), operată de aproximativ 100 de militari , avut loc în acest an în nord-estul Poloniei, în apropierea graniţei sale cu Rusia.
Anul trecut, Washingtonul a lansat la Baza Aeriană Papa din Ungaria prima sa “Strategic Airlift Capability” (SAC), o operaţiune de sprijinire a războaielor din Afganistan si Irak.
De asemenea, US Army Task Force East îşi desfăşoară activitatea în România la Aerodromul Mihail Kogălniceanu, în Poligonul Babadag şi la Novo Selo în Bulgaria.
De asemenea, Statele Unite continuă să ocupe aproape 1.000 de acri la Camp Bondsteel în Kosovo.
Mutarea bombelor nucleare americane de la bazele aeriene ale NATO din alte părţi ale Europei către baze din est, cum sînt cele de la Siauliai din Lituania, Amari din Estonia, Swidwin din Polonia, Mihail Kogălniceanu din România şi Graf Ignatievo şi Bezmer din Bulgaria ar fi cel mai simplu lucru din lume, presupunînd că el nu s-a făcut deja. De asemenea, ar fi mai puţină publicitate decît cea care a însoţit “locurile negre” ale CIA din Lituania, Polonia, România şi probabil din alte noi state NATO.
Între timp, nu trece o zi fără ca avioanele SUA să nu zboare deasupra navelor de război care vizitează porturile din Europa de Est, fără ca Pentagonul să conducă exerciţii de formare şi militare, în regiune.
Luna trecută, SUA au participat la un exerciţiu pe coasta nordică a Mării Baltice, la exerciţiul militiar multinaţional Jackal Stone 10 în Lituania şi Polonia, aducînd USS Mount Whitney, nava amiral a Flotei a şasea, cu baza în Marea Mediterană, pentru acesta din urmă.
Pe parcursul acestei luni, US Special Operations Command desfăşoară exerciţii de instruire la Hohenfels, Germania, cu trupe din Republica Cehă, Lituania şi Polonia “pentru a se integra perfect pe cîmpul de luptă” din Afganistan.
Pe 11 octombrie generalul Mieczyslaw Bieniek, recent numit comandant adjunct la Comandamentul aliat pentru transformare din Norfolk, Virginia, a vizitat Centrul de Instruire comun al trupelor NATO de la Bydgoszcz, Polonia, pentru a se întîlni cu generali afgani şi a discuta despre “situaţia din Afganistan, cooperarea actuală dintre NATO şi Afganistan şi provocările viitoare”.
O săptămînă mai tîrziu, guvernul polonez a extins prezenţa celor 2.600 de militari în Afganistan.
În timp ce comandantul NATO polonez, cu baza în SUA, s-a aflat în Polonia, trupele poloneze se antrenau la Marseilles National Guard Center, aflat la 65 mile de Chicago, alături de Bilateral Imbedded Staff Team A7, care va pleca în Afganistan în luna ianuarie şi care “se antrenează prin Pogramul Parteneriatul de Stat, program cu membri ai armatei poloneze atît aici, cît şi în Polonia pentru a crea relaţii cu membrii coaliţiei”.
Avioane de vînătoare F-15C , similare cu cele care survolează Marea Baltică, au sosit la Baza Aeriană de la Cîmpia Turzii, din România, la 21 octombrie pentru operaţiunea “Golden Lance”, “un exerciţiu pe scară largă care implică peste 150 de militari ai forţelor aeriene americane, 10 avioane de vînătoare şi zeci de piese de echipament de suport”.
Un obiectiv major al manevrelor de luptă aeriene este de a oferi aviaţiei americane posibilităţi suplimentare de a se confrunta MiG-21-urile ruseşti.
Forţele aeriene ale celor două naţiuni, română şi americană, “împărtăşesc ceva în comun” “în condiţiile în care unităţi ale aviaţiei române de la Baza Aeriană de la Cîmpia Turzii “au participat la misiunea Baltic Air Police, pe care Escadronul de luptă 493 o realizează şi în alte părţi din lume”.
La 27 octombrie , U.S. 86th Airlift Wing şi 435th Air Ground Operations Wing au finalizat două săptămîni de exerciţii comune în Bulgaria, în contextul exerciţiului Thracian Fall 2010, în cadrul căruia personalul american “a fost capabil să instruiască peste 1.000 de paraşutişti bulgari”.

Sursa

One thought on “Ce urmari va avea summit-ul NATO care va incepe peste 4 zile la Lisabona:Pentagonul va împinge armatele delegate ale NATO în Europa de Est

  1. Pingback: Astazi incepe summit-ul NATO la Lisabona. Evenimentul se anunţă unul cu proteste « Mucenicul's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s