Raport SUA: România face progrese privind libertatea religioasă, dar rămân probleme nerezolvate

Departamentul de Stat al SUA constată o serie de progrese în ceea ce priveşte România, în Raportul Internaţional privind Libertatea Religioasă pentru 2010 publicat miercuri pe site-ul său, dar principalele probleme semnalate în anii anteriori rămân nerezolvate.

Autorităţile respectă în general libertatea religioasă în practică, dar unele restricţii afectează drepturile unor grupuri religioase, notează raportul, care adaugă că nu au existat schimbări majore de la raportul precedent. Grupuri religioase s-au plâns mai rar decât în anii anteriori că oficiali de rang inferior le-au împiedicat eforturile de convertire şi au intervenit în alte activităţi religioase.

Constituţia prevede libertatea religioasă şi alte legi contribuie la libera practicare a religiei. Totuşi, potrivit raportului, autorităţile au continuat să facă diferenţe între grupurile religioase recunoscute şi cele nerecunoscute, iar cerinţele de înregistrare şi recunoaştere au continuat să pună obstacole diferitelor grupuri religioase minoritare.

Restituirea proprietăţilor greco-catolice confiscate de regimul comunist în 1948 şi transferate Bisericii Ortodoxe Române a rămas de asemenea o problemă, iar unele grupuri minoritare continuă să susţină că autorităţile locale întârzie acordarea permiselor de construcţie pe baza religiei. Biserica Ortodoxă intenţionează să reia dialogul cu Biserica Greco-Catolică pentru a rezolva problema proprietăţii şi alte dispute.

Potrivit textului, au existat de asemenea informaţii privind abuzuri sau discriminare pe baza afilierii religioase, credinţei sau practicii. Au existat cazuri în care unii clerici ortodocşi au arătat ostilitate faţă de persoane care nu sunt ortodoxe, s-au opus înmormântării credincioşilor aparţinând altor grupuri religioase în cimitire confesionale sau publice şi au criticat activitatea misionară.

Autorităţile au continuat să facă progrese în recunoaşterea istoriei Holocaustului în ţară, se mai arată în raport, care menţionează inaugurarea unui Memorial al Holocaustului în Bucureşti.

Raportul Departamentului de Stat remarcă însă şi cazul primarului din Constanţa, Radu Mazăre, care la 18 iulie 2009 a participat la o paradă de modă îmbrăcat în costum de ofiţer nazist, însoţit de fiul său în vârstă de 15 ani, costumat ca soldat nazist.

Este menţionat de asemenea un manual de religie publicat în 2006 de Ministerul Educaţiei, sub coordonarea secretarului de stat pentru afaceri religioase, care descrie apariţia Bisericii Greco-Catolice în secolul XVIII ca rezultat al „prozelitismului catolic” şi califică Martorii lui Iehova, Baha’i şi Mormonii ca secte ce „reprezintă un pericol real pentru societate”.

Un capitol din carte susţinea că sectele îşi fac adepţi prin metode ca spălarea creierului, mita, şantajul şi exploatarea săracilor.

Textul aminteşte şi cazul clădirii cu 19 etaje care se construieşte în apropierea Catedralei Sfântul Iosif din Bucureşti, dar şi un caz similar din Constanţa, privind construcţia unui imobil de birouri în apropierea unei moschei.

În decembrie 2009, responsabilitatea pentru Departamentul de Afaceri Religioase a fost mutată de la Ministerul Culturii, la Biroul premierului. Presa a afirmat că această acţiune a fost rezultatul intervenţiei directe a Patriarhului ortodox, în urma numirii unui etnic maghiar, cu afiliere religioasă diferită, la conducerea Ministerului Culturii. Biserica Ortodoxă a negat aceste informaţii, notează raportul.

Opinii şi atitudini antisemite au fost exprimate de participanţi la talk-show-uri difuzate de televiziuni private şi pe forumuri de pe Internet, iar acte antisemite, inclusiv vandalizarea unor locaşuri evreieşti, s-au înregistrat în continuare. Raportul mai notează că publicaţiile Partidului România Mare, condus de eurodeputatul Corneliu Vadim Tudor, au continuat să prezinte remarci antisemite dure.

Administraţia americană discută despre libertatea religioasă cu autorităţile române, în cadrul politicii sale de promovare a drepturilor omului. Ambasada continuă să îşi exprime preocuparea faţă de eşecul autorităţilor de a asigura restituirea deplină a proprietăţilor religioase şi încurajează eforturile României de a recunoaşte istoria Holocaustului în ţară, conchide raportul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s