Mărmureanu: Vor fi cutremure de peste 6. Ne vor zgâlţâi, dar nu murim

Directorul Institutului de Fizică a Pamântului, Gheorghe Mărmureanu, susţine că nu se aşteaptă, în perioada următoare, la un cutremur de mari proporţii în România, dar se vor resimţi unele de intensitate medie.

Gheorghe Mărmureanu: Nu aşteptăm un cutremur devastator în România, în perioada următoare / FOTO: iasiplus.ro

„România va avea parte de cutremure în perioada următoare, dar nu mai mari de 7 grade pe scara Richter, pentru că la noi magnitudinea critică este de 7 grade. Vor fi cutremure de şase grade sau de şase şi ceva. Ne vor zgâlţâi, dar nu murim„, a declarat pentru Agerpres, Gheorghe Mărmureanu.

Mai mult decât atât, directorul Institutului susţine că nu este un lucru îngrijorător că nu au mai fost cutremure mari în ultima perioadă.

„Eu nu sunt îngrijorat că nu au mai fost cutremure mari în România. Nici populaţia nu ar trebui să fie„, a explicat Gheorghe Mărmureanu la Realitatea Tv.

El a ţinut însă să sublinieze că nici nu va fi unul de peste 7 grade în viitorul foarte apropiat.

Acesta a explicat că, în prezent, lucrează sistemul tectonic din Asia, care va fi activ până în 2020 şi consideră că va afecta serios Japonia.

„La ora actuală, lucrează puternic sistemul tectonic din Asia, până în 2020, şi sunt convins că în următorul timp va afecta serios Japonia, care este oarecum pregătită. Fenomenul prin care sistemul din Asia, respectiv India, lucrează puternic a început în 2005 şi se va termina în 2022. Pe urmă va lucra sistemul tectonic african, care va fi activ până în 2042, dar care nu a fost periculos niciodată pentru zona Vrancei. Cel mai mare cutremur generat de sistemul african în România a fost 6,7 grade pe scara Richter, înregistrat în 1990„, a explicat directorul Institutului de Fizică a Pământului (IFP).

El susţine însă că un astfel de seism va fi resimţit la noi în ţară abia peste câţiva zeci de ani.

„Nu este aproape un cutremur peste 7. Vor fi chiar zeci de ani până atunci. Cutremurele peste 7 nu au loc când vrem noi. Ne bazăm pe o anumită situaţie din ultimii 600 de ani. Nu este o predicţie, este o analiză. Deci au fost în 1738, în 1802, în 1836, în 1940 – deci 102 ani şi în 1977. Ia vedeţi dumneavoastră care este distanţa dintre un cutremur de suprafaţă şi unul de adâncime, pentru că primul a fost de suprafaţă iar Vrancea a fost tot de suprafaţă acum în 77.  Iar între cel de suprafaţă dintre 1738 şi 1802 au fost 64 de ani. Vă rog socotiţi care este cea mai mică distanţă dintre un cutremur de adâncime şi unul de suprafaţă„, a mai spus  Gheorghe Mărmureanu la Realitatea Tv.

Patru cutremure au avut loc joi, cel mai mare dintre ale având magnitudinea de 3,8 pe scara Richter, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

Citeşte şi Seismologii se contrazic: Mărmureanu-curemurele mici sunt bune / Toader-vine un cutremur de 4.8

Comentariu: Am senzatia ca-i lipseste o doaga d-lui Marmureanu. Face niste analize ca pentru productia la hectar din cincinalele in patru ani si jumatate ale lui Ceausescu. Dupa cum arata n-ar fi trebuit sa iasa deja la pensie? Sau nu mai avem alti seismologi la fel de inteligenti care sa-i ia locul.

Spectrul unui război total în Coreea paralizează marile puteri

Stânjeniţi de comportamentul Coreii de Nord, membrii Consiliului de Securitate nu au în vedere o reuniune extraordinară după bombardarea insulei sud-coreene Yeonpyeong.  Prudenţa membrilor permanenţi – SUA, China, Rusia, Franţa şi Marea Britanie – arată absenţa, la ora actuală, a unui răspuns adecvat după bombardamentul nord-coreean de marţi.  În Coreea de Sud, şeful statului şi guvernul au fost  sever criticaţi de media şi de responsabilii politici pentru riposta militară a Seulului, con–siderată prea timidă după atacul Nordului. Un fost ministru al Apărării a calificat ca „dezamăgitoare” reaccţia armatei şi a estimat că forţele sud-coreene ar fi trebuit să folosească imediat avioanele de luptă, capabile să neutralizeze artileria nord-coreeană. Ministrul Apărării, Kim Tae-Young, şi-a prezentat demisia, declarând înainte că o ripostă cu atacuri aeriene ar fi declanşat un „război total”. Phenianul a lansat 170 de obuze, iar forţele sud-coreene au ripostat cu 80. După toată furtuna de acuze, autorităţile de la Seul au anunţat că vor adopta „măsurile necesare” pentru „întărirea securităţii naţionale” şi vor reacţiona mult mai ferm în cazul unei noi  agresiuni.

Prudenţă maximă

Anunţul a intervenit la câteva ore după ce Phenianul declarase că este pregătit să atace din nou Coreea de Sud, regimul stalinist repetând că a răspuns unui exerciţiu militar organizat de Sud în zona contestată din Marea Galbenă. Ieri, Coreea de Nord a acuzat SUA că sunt responsabile de schimburile de tiruri intercoreene. La ONU, diplomaţii consideră că o condamnare a Phenianului în Consiliul de Securitate ar arunca ulei peste foc: China frânează şi este normal. Este nemulţumită faţă de Phenian, dar împarte cu Coreea de Nord o frontieră de  2.000 km şi nu doreşte ca acest stat să intre în vrie, temându-se că ar putea reacţiona exagerat şi s-ar putea angaja într-un ciclu ireparabil. Chiar sud-coreenii ezită. Există o prudenţă maximă din partea tuturor, inclusiv a SUA. Cât despre comportamentul Nordului, diplomaţii consideră că Phenianul caută un târg cu Sudul şi cu SUA pentru a obţine avantaje.

Peninsula coreeană este „în pragul războiului”, afirmă Phenianul

Manevrele navale comune ale Coreei de Sud şi Statelor Unite, care vor începe duminică, duc peninsula coreeană „în pragul războiului”, a afirmat vineri regimul de la Phenian, citat de agenţia oficială KCNA.

Aceste exerciţii militare „ale imperialiştilor americani şi ale marionetei lor belicoase sud-coreene” sunt îndreptate împotriva Coreei de Nord, a afirmat Phenianul.

„Situaţia peninsulei coreene se apropie de pragul războiului din cauza proiectului imprudent al acestor excitaţi ai trăgaciului„, a adăugat comunicatul oficial nord-coreean.

Pentru prima dată după Războiul din Coreea (1950-1953), Coreea de Nord a bombardat marţi o zonă cu locuinţe civile din Coreea de Sud. Aceste tiruri de obuze s-au soldat cu moartea a patru persoane şi rănirea a aproximativ 20, pe insula Yeonpyeong, şi au provocat tiruri de ripostă din partea armatei sud-coreene.

Statele Unite şi-au afişat miercuri sprijinul faţă de Coreea de Sud şi vor efectua împreună manevre aeronavale, la care participă şi un portavion, începând de duminică până miercuri.

Noi explozii în apropierea insulei bombardate de nord-coreeni. Armata sud-coreeană face verificări

Armata sud-coreeană a anunţat vineri că efectuează verificări cu privire la două explozii care ar putea corespunde unor tiruri de artilerile, care au putut fi auzite în Marea Galbenă, în apropierea unei insule bombardate marţi de Coreea de Nord.

Cele două explozii au fost auzite în largul insulei Yeonpyeong, în nord-vestul Coreei de Sud, a declarat un purtător de cuvânt militar sud-coreean.

„Există informaţii privind zgomote de tiruri de artilerie în teritoriul Coreei de Nord, în largul insulei, şi efectuăm verificări”, a afirmat la rândul său un oficial militar, citat de agenţia Yonhap.

Ulterior, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Seul a declarat că Phenianul a procedat, aparent, la un exerciţiu cu tiruri de artilerie în Marea Galbenă, în apropierea insulei Yeonpyeong.

Pentru prima dată după Războiul din Coreea (1950-1953), Coreea de Nord a bombardat marţi o zonă cu locuinţe civile din Coreea de Sud. Aceste tiruri de obuze s-au soldat cu moartea a patru persoane şi rănirea a aproximativ 20, pe insula Yeonpyeong, şi au provocat tiruri de ripostă din partea armatei sud-coreene.