Plouă cu păsări moarte şi în România VEZI VIDEO

Panică într-un cartier din Constanţa. Locatarii au găsit în faţa blocului zeci de păsări moarte. Oamenii s-au speriat, deoarece astfel de fenomene au loc în ultima vreme pe tot globul, iar specialiştii nu au descoperit deocamdată de ce.

Locatarii blocului spun că păsările au murit în doar câteva minute. Practic, spun ei, au căzut pur şi simplu din cer. Speriaţi, oamenii au adunat păsările moarte şi le-au dus la DSV.

„Mâine (duminică n.r.) se va efectua examenul toxicologic în vederea stabilirii unei eventuale ingerări a unei substanţe toxice ce ar fi putut determina moartea mai multor păsări în acelaşi timp şi acelaşi loc. Mergem pe această pistă pentru că nu s-au constatat leziuni necropsice ca să suspicioneze şi alte boli”, a declarat la Realitatea TV Romeo Lazăr, director executiv la DSV Constanţa.

Fenomenul morţii suspecte a păsărilor şi peştilor are loc în mai multe colţuri ale lumii. Peste 1.000 de turturele, dar şi alte păsări, inclusiv porumbei, au căzut moarte din cer în ultimele cinci zile, în Italia, în apropiere de Ravenna, relatează Daily Telegraph.

Numai vineri, autorităţile au recuperat 300 de cadavre. Toate păsările aveau pete albastre pe cioc, ceea ce sugerează că au fost otrăvite sau că au suferit de hipoxie, potrivit oamenilor de ştiinţă.
Majoritatea au fost descoperite în jurul unui centru industrial de la marginea oraşului Faenza, din nordul ţării. Unele au fost găsite, însă, şi mai aproape de centrul localităţii, în copaci, pe drumuri sau pe trotuare.
„Am început să primim informaţii duminică, iar după aceea au venit în fiecare zi. Am strâns peste o sută de cadavre de turturele, dar există şi porumbei şi toţi au o tentă albăstruie a ciocului, ceea ce ar putea indica otrăvire sau hipoxie”, a declarat Massimo Bolognesi, de la filiala locală a World Wildlife Federation.

Autorităţile au anunţat că aşteaptă luni rezultatele testelor. „Să sperăm că este vorba de otrăvire sau de o boală, pentru că ar fi mai uşor decât dacă este un semn că lumea se sfârşeşte”, a scris un ziar local.
Incidentul intervine în condiţiile în care marţi, între 50 şi 100 de stăncuţe au căzut au căzut pur şi simplu din cer, moarte, la Falkoping, în sud-vestul Suediei. Veterinarii încearcă să identifice cauzele acestui incident neobişnuit.

În primele ore ale ajunului Anului Nou, pe o rază de numai 1,6 kilometri în jurul oraşului Beebe, din Arkansas – o comunitate de 5.000 de locuitori – au căzut din văzduh câteva mii de grauri şi mierle cu aripi roşii. Majoritatea erau moarte, dar unele mai trăiau încă. Specialiştii de la protecţia animalelor au adunat de pe străzi şi acoperişuri până la 5.000 de păsări moarte şi câteva zeci dintre ele au fost duse la laboratoare spre a fi examinate.
De asemenea, milioane de peşti morţi au fost găsiţi pe coastele Noii Zeelande, Braziliei şi în golful Chesapeake, cel mai mare din Statele Unite.

http://webtv.realitatea.net/actual/zeci-de-grauri-morti-au-fost-descoperiti-intr-un-cartier-din-constanta(video)

Comentariu: Pasarile noastre au murit de ciuda ca nu intram in Schengen. Ele „e” patrioate nu debusolate si sperioase ca alea de prin America si Suedia. Sau poate din cauza ca „Porumbacul” s-a aliat cu motanul Felix???

Din nou oamenii de ştiinţă îşi dau singuri cu stângu’-n dreptu’: există posibilitatea ca legile fizicii să nu fie aceleaşi peste tot în spaţiu şi timp

O descoperire recentă sugerează faptul că multe dintre legile fizicii ar putea să nu fie valabile pretutindeni în Univers în forma lor cunoscută până acum. Observaţiile făcute de o echipă de cercetători de la Universitatea din New South Wales din Sydney (Australia) par să indice ceea ce ar putea fi o adevărată surpriză pentru fizica ultimului secol, anume că valorile constantelor fundamentale cunoscute în fizică ar fi diferite în regiunile îndepărtate din cosmos.

Fizica invocă adesea constante precum viteza luminii în vid (notată cu c), constanta gravitaţională (G) sau constanta lui Plank (h). Viteza luminii, de exemplu, reprezintă o constantă esenţială în abordarea fenomenelor fizice. În raport cu ea, de pildă, întreaga lume fizică este împărţită în două. Pe de o parte, fizica consideră „teritoriul” fenomenele în care intervin viteze comparabile cu cea a luminii, unde abordarea este relativistă. Aceasta presupune, între altele, faptul că dimensiunile corpurilor aflate în mişcare se contractă sau faptul că timpul se dilată! (chestiuni descrise de teoria relativităţii restrânse formulată de Albert Einstein). Pe de altă parte, fizica distinge şi „teritoriul” fenomenelor în care intervin viteze considerabil mai mici decât viteza de propagare a semnalului luminos, acestea fiind fenomenele ce corespund unui regim nerelativist, în care abordarea teoretică este cea obişnuită în descrierea clasică a mişcării.

Într-un mod asemănător, constanta lui Plank este o mărime ce caracterizează lumea microcosmosului, marcând şi ea o graniţă între „teritoriul” fizicii cuanticii şi macrocosmos. Fizica cuantică are în vedere particulele elementare ce alcătuiesc lucrurile şi sesizează caracterul discontinuu al fenomenelor fizice din „interstiţiile” spaţiului şi materiei, la dimensiuni foarte mici, în vreme ce reprezentările şi descrierile obişnuite ale materiei sau spaţiului, la niveluri mult mai mari în raport cu „borna” Plank, nu iau în nici un fel în consideraţie existenţa cuantelor şi a discontinuităţilor.

Tocmai pentru rolul pe care îl au, de „borne” teoretice în structurarea fenomenelor, constantele fundamentale sunt considerate esenţiale în descrierile ştiinţifice pe care le oferă fizica. Ele sunt „liniile de forţă” cu care fizicienii conturează „reprezentările” naturii înconjurătoare, ele marchează structura fizică a universului în care trăim, structurile micro- şi macrocosmosului.

Un rol esenţial pentru o „constantă” măruntă

Călăuziţi de teoria relativităţii restrânse formulată de Albert Einstein, lumea ştiinţifică a respins ideea că toate aceste constante ar putea varia în vreun fel. Descoperiri recente sugerează însă contrariul. În lista constantelor fundamentale, şi mai puţin cunoscută publicului larg, este şi constanta structurii fine ce caracterizează interacţiunea electromagnetică. Şi ea este o mărime esenţială a lumii microcosmosului. Mai întâi trebuie spus că, spre deosebire constanta c, care trimite la o valoare concretă a vitezei luminii, sau G – constanta gravitaţională, folosită de Newton şi mai apoi de Einstein în exprimarea atracţiei universale exercitată de corpurile înzestrate cu masă, constanta structurii fine este exprimată printr-o relaţie ce leagă mai multe constante fundamentale: sarcina electronului (e), constanta lui Plank (h) şi viteza luminii în vid (c), într-un anumit raport ce are o valoarea egală cu 1/137. Chiar dacă la prima vedere acest raport nu pare să spună nimic, el s-a dovedit a fi adânc imprimat în structura fizică a lumii în care trăim, fiind determinant în procesele ascunse ale microcosmosului. De exemplu, unele calcule arată că, ţinând seama de structura biochimică şi caracteristicile lumii vii, precum şi de proprietăţile fizice pe care trebuie să le aibă mediul ambiant favorabil vieţii, se poate spune că o altă valoare a acestei constante, mai mare cu patru procente decât cea actuală, ar face ca stelele să nu mai poată produce carbon – un element ce este esenţial pentru toate formele de viaţă, pentru mecanismele biochimice ce caracterizează lumea vie.

Pământul este situat într-o zonă privilegiată din cosmos

O echipă de cercetători de la Universitatea din New South Wales din Sydney (Australia) a analizat semnalele luminoase emise de quasari şi receptate pe Pământ prin intermediul Very Large Telescope (VLT, Chile). Ei au constatat că valoarea constantei de structură este diferită în unele regiuni ale cosmosului. După o serie de măsurători ce au vizat 300 de galaxii îndepărtate, cercetătorii au reuşit să strângă dovezi consistente în favoarea ideii că valoarea constantei de structură variază pe diferite direcţii în univers. Mai precis, datele existente sugerează că valoarea acestei „constante” era cu puţin mai mică la momentul emiterii luminii de către unii quasari îndepărtaţi, situaţi la 12 miliarde ani lumină, faţă de valoarea constantei de structură înregistrată în prezent, în laboratoarele de pe Pământ.

Implicaţiile acestei descoperiri pentru înţelegerea actuală a ştiinţei sunt profunde. Pe de o parte, s-ar putea înţelege de aici că legile fizicii, aşa cum le cunoaştem până acum, ar putea fi valabile doar local, ceea ce ar deschide o întreagă listă de probleme cu privire la forma în care ele ar trebui să arate în alte zone din cosmos. Pe de altă parte, descoperirea are şi o relevanţă într-un plan mai larg, ce priveşte modul în care omul se raportează la lumea în care trăieşte. Datele acestea indică faptul că Pământul este situat într-o regiune din Univers care favorizează existenţa vieţii, ce are o constantă a structurii fine adecvată condiţiilor necesare vieţii şi fiinţelor umane, chestiuni care nu mai sunt valabile în unele regiuni îndepărtate din cosmos.

Potrivit măsurătorilor făcute până acum, diferenţele între valorile constantelor de structură fină nu par să depăşească în mărime o parte din 100.000, în cea mai mare parte a universului observabil, însă cercetătorii cred că este posibil ca această constantă a structurii fine să înregistreze variaţii mai mari dincolo de orizontul universului observabil, în zone care nu pot fi receptate în nici un fel. Michael Murphy de la Universitatea Swinburne, coautor al acestei descoperiri, afirmă că, în cazul în care toate aceste rezultate se vor confirma, oamenii de stiinţă vor fi nevoiţi să regândească întregul mod de înţelegere a legilor naturii.

Creaţia nu şi-a istovit tainele

Cu toate descoperirile recente, proiectul ştiinţific de cuprindere a universului într-o descriere corectă, care să-i fixeze, fie şi în linii sumare, procesele şi fenomenele fizice, se află la început. În multe „locuri” din „şantierul cercetărilor” deschis de omenire în univers şi în lumea înconjurătoare stau ascunse rezultate care ar putea schimba semnificativ actualele teorii, care ar putea revoluţiona cunoaşterea ştiinţifică. Potenţialul de surprindere a lumii nu este nici pe departe epuizat. Bolta cerească, explorată neîntrerupt de secole, materia lumii disecată şi cercetată fără încetare în ultimele decenii, lumea înconjurătoare ascund multe surprize. Lumea fizică, surprinsă de căutările omeneşti, este departe de a-şi fi istovit tainele ei.

(Prelucrat după Laws of Physics May Vary Causing Stream of Galaxies to Move Towards Edge of the Universe, publicat în http://www.dailygalaxy.com, 24 decembrie 2010)

Sursa: Lumina

Comentariu: Din nou stiinta a dat-o in bara. Cand vor intelege oare „stiintificii” ca Cel care a creat intregul Univers este deasupra oricaror legi, fie ele fizice, chimice, biologice sau de orice alta natura si ca acestea functioneaza atata cat permite  bunavointa Creatorului ? Se pare ca Terra nu a aparut in mod accidental intr-o zona privilegiata din cosmos si ca Tatal a ales special acest loc pentru copiii sai. Din nou ne intoarcem la cartea Genezei, capitolul 1-1,2: ”  La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul. Şi pământul era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor.”  Dar cine sa recunoasca acesta maretie a creatiei? In nici un caz cei care au facut din Einstein si Darwin dumnezeii omenirii. In ciuda faptului ca tot mai multe descoperiri recente contrazic aceste ” adevaruri stiintifice indubitabile”, majoritatea cercetatorilor continua sa gaseasca noi explicatii pentru nestiinta lor desi le-ar fi mult mai usor sa acceada la cunoastere daca si-au face din versetele din Apocalipsa ” Eu sunt Alfa şi Omega, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Atotţiitorul.”(1.8); ” Eu sunt Alfa şi Omega, cel dintâi şi cel de pe urmă, începutul şi sfârşitul.„(22.13) sau din cel din Ioan: ” Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.”(14.6) carte de capatai. Dar orbi, surzi si plin de ingamfare, ei continua sa rataceasca in cautarea adevarurilor stiintifice, tarandu-i dupa ei si pe altii, uitand ca nu exista decat un singur Adevar.

Se schimbă iarăşi modificarea:Cardul de sănătate va fi valabil din 2012

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat ieri că la sfârşitul acestei luni Imprimeria Naţională va începe producţia primelor carduri naţionale de sănătate, documente obligatorii pentru orice serviciu medical. Cardurile vor conţine datele personale ale fiecărui asigurat, diagnosticele, grupa sanguină, RH-ul, calitatea de donator de organe, informaţii privind tratamente speciale şi proteze.

Distribuirea cardurilor va porni însă din a doua jumătate a anului, întrucât „capacitatea Imprimeriei Naţionale este de aproximativ un milion de carduri pe lună”, a explicat ministrul Cseke. 15 milioane de asiguraţi cu vârsta de peste 18 ani vor primi card. Acestea vor fi trimise prin poştă fiecărui asigurat şi vor costa aproximativ 2 euro. Însă simpla lor distribuire nu înseamnă automat şi că ele vor putea fi folosite din 2011. Pentru asta va fi nevoie de alte carduri pentru fiecare medic, de cititoare de carduri în fiecare cabinet medical, de un sistem informatizat care să lege în aceeaşi reţea casele de asigurări de sănătate şi cabinetele medicilor.

„Un sistem mai eficient”

Ministrul Sănătăţii a precizat ieri că şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) lucrează la un caiet de sarcini pentru achiziţia sistemului naţional informatic. „Nu vă pot spune o dată la care vom putea merge cu cardul la medic şi-l vom putea utiliza pentru servicii medicale”, a răspuns Cseke Attila.

Pacienţii vor scăpa de birocraţie şi de drumurile la casa de asigurări pentru a dovedi calitatea de asigurat când au nevoie de concedii medicale, iar autorităţile vor putea cunoaşte exact câte servicii medicale au fost efectuate unui pacient şi care sunt nevoile reale în sistem. „Acest proiect reprezintă de fapt primul pas spre informatizarea sistemului medical care va conduce la disciplină financiară şi medicală”, a mai spus ministrul.

Şi a explicat în ce va consta disciplina adusă de card: „pentru orice prestaţie medicală, doctorul va introduce cardul propriu în sistem odată cu cel al pacientului, astfel că unul fără celălalt nu vor putea funcţiona. Astfel se va reduce semnificativ fraudarea sistemului, pentru că până acum se întâmpla ca să fie folosite CNP-urile unor persoane pentru decontarea unor tratamente medicale, fără ca acelea să fie prezente în cabinetul medical”. Ministrul a recomandat asiguraţilor să poarte cu ei permanent cardurile, pentru că în lipsa acestora se vor deconta doar serviciile de urgenţă.

Toate vor avea cip

Deşi la dezbaterile ordonanţei care a reglementat cardul de sănătate oficialii au promis asiguraţilor că vor crea o alternativă pentru cei care nu vor card cu cip, ieri ministrul Cseke Attila a lăsat să se înţeleagă că aceasta nu există: „noi putem avea dezbateri, ca şi la problema paşapoartelor, însă majoritatea ţărilor europene au card cu cip. Vă asigur că nu vom urmări pe nimeni, dar este nevoie de cip pentru securitate şi stocarea unor date”.

Comentariu: Inducerea in „oroare” a populatiei in privinta datelor de aplicare a unor prevederi este deja la ordinea zilei in politica romaneasca. Un lucru insa ramane cert: pana la urma toate cardurile vor avea cip pentru ciripit. Cu sau fara aprobarea noastra. Dezbaterile publice pe aceasta tema sunt doar praf in ochi pentru cetateni si pentru a nu se putea spune ca guvernul nu a aratat deschidere fata de doleantele acestora. Dar daca interesele UE o cer….noi nu putem decat sa ne conformam, ca asa e in democratia asta moderna: majoritatea se supune minoritatii. Domnule Attila celalalt Attila, supranumit ” Biciul lui Dumnezeu”, ti-ar fi luat gatul imediat tocmai pe motive de securitate. Bucura-te ca romanii sunt doar niste „barbari” si nu nobili huni.