Au mai trecut o grevă generală și două manifestații violente și…..nu s-a schimbat nimic. Dormiți liniștiți, UE și FMI veghează la bunăstarea dumneavoastră!

Greva generală de ieri din Grecia și demonstrațiile de ieri și alaltăieri din Spania, ambele evenimente soldate cu violențe, dovedesc încă o dată că așa zisa putere populară este egală cu zero tăiat în patru. Atâta timp cât masele se vor ridica împotriva guvernelor și mai ales a guvernărilor lor dezastruoase doar la inițiativa sindicatelor sau a unor lideri de partide care au pierdut ciolanul, nimic nu se va schimba. Și liderii de sindicate și cei de partide fac parte din același sistem  și nu luptă decât pentru binele lor propriu.

Ieșirile în stradă, soldate în 90% din cazuri cu violențe și fără  nici o urmare benefică pentru demonstranți, nu fac decât să alimenteze ideea că n-are nici un rost să te opui sistemului, că el oricum e mai puternic decât tine. Este ceea ce de fapt și urmăresc cei de la putere. Imaginile de la aceste demonstrații, care fac înconjurul lumii și sunt difuzate pe toate canalele de televiziune, au un singur scop: înregistrarea, conștientă sau inconștientă, în mințile devoratorilor de televiziune a ideii că, în ciuda faptului că elitele sunt mai puțin numerice decât noi, ele dețin puterea și nu masele. Și se pare că funcționează. Adevărul este că ele au puterea de a manipula (evenimente, informații, minți) dar și mai adevărat este că lumea se lasă manipulată, voluntar sau involuntar.

Dacă ne uităm puțin în trecutul istoric al omenirii, vom vedea că nici o răscoală, nici o revoluție și nici o grevă n-a avut sorți de izbândă decât atunci când cei din umbră au dorit să mai promoveze un punct de pe agenda lor de lucru.

Nu va exista niciodată o mișcare cu adevărat populară ( fără sindicate, partide și alte organizații animatoare) atâta timp cât fiecare se va gândi doar la binele propriu și nu la cel general.

Ieșitul în stradă, care nu face decât să dea apă la moară guvernanților și carne de tun  polițiștilor, nu-și are rostul. O rezistență generală dar invizibilă este mai de temut decât o gloată nemulțumită ce-și varsă năduful în stradă. Cum credeți că ar reacționa guvernul dacă, într-o zi, nimeni n-ar mai merge la muncă, nimeni n-ar mai plăti taxele, nimeni n-ar mai cumpăra decât strictul necesar? Cum ar reacționa dacă la alegeri nu s-ar duce nimeni să voteze? Ce ar putea face? Dar sigur asta nu se va întâmpla pentru că oamenilor le este frică, pentru că sunt egoiști și pentru că fiecare se gandește numai la el și numai la ziua de azi sau maximum la cea de mâine. Nimeni nu se gândește că, nu peste mult timp, acei bani mărunți pe care-i câștigă și pe care, în marea lor majoritate îi dă înapoi tot statului, sub diferite forme, nu-i vor mai ajunge nici pentru subzistența zilnică. Oamenii nu se mai gândesc nici măcar la proprii lor copii, pe care îi  înrobesc cu bună-știință datorită lașității lor. Pe zi ce trece nu mai avem nimic uman în noi dar sperăm,  ticăloșindu-ne împreună cu cei ce ne ticăloșesc, că mergând la biserică și rugându-ne Domnului ne vom mântui, că doar așa vrea Domnul să fie și toate se întâmplă cu îngăduința Lui. Nimic mai neadevărat ca asta dar foarte simplu și plăcut auzului nostru.

Este o mare diferență între a îngădui și a răbda. Dumnezeu ne rabdă și pe noi și faptele noastre dar asta nu înseamnă că le și îngăduie. Așa cum un părinte adevărat rabdă prostiile copiilor lui dar nu înseamnă că le și îngăduie. Spuneam într-un alt articol că folosim prea ușor anumite cuvinte, fie pentru că nu cunoaștem semnificația reală a cuvântului, fie pentru că nu dăm importanță acestei semnificații sau pentru că folosește scopului nostru.

Conform DEX-ului a îngădui înseamnă a fi în tot sau în parte de acord cu ceva. Nu pot să cred că Dumnezeu îngăduie toate mizeriile care se întâmplă în societatea actuală. Nu pot  să cred că Dumnezeu este de acord  să moară copii și oameni nevinovați datorită războaielor justificate doar de dorința unora de a acapara cât mai multă putere și de a subjuga. Nu cred că Dumnezeu îngăduie ca copiii să fie molestați chiar de reprezentanți ai bisericii. Nu cred că Dumnezeu îngăduie, în numele așa-zisei credințe în El, să ne omorâm unii pe alții sau între noi. Noi îngăduim toate acestea prin lipsa noastră de atitudine și prin scuza pe care singurim ne-o oferim în numele Lui. Dumnezeu doar ne rabdă pentru că ne iubește prea mult și pentru că speră să poată salva cât mai mulți dintre copiii săi din mijlocul urgiei care va veni. Oricât de rău este un copil, un părinte adevărat nu va înceta niciodată să-l iubească și să spere că într-o zi el va reveni la calea cea dreaptă. De aceea și Dumnezeu tot amână momentul urgiei cele mari. Dar faptele noastre de zi cu zi și vocile celor nevinovați care strigă către El după ajutor  nu-i vor mai lăsa prea mult timp. Acesta este Dumnezeul în care cred eu și pe care îl descrie Noul Testament. Un Dumnezeu blând, iubitor și răbdător, dar nu îngăduitor la fapte strigătoare la cer. Dumnezeu ne-a creat după chipul și asemănarea Lui dar noi nu avem dreptul să-L asemănăm cu noi și să-L facem  părtaș la nelegiuirile și lașitățile noastre. Este simplu să te ascunzi în spatele Lui și prin asta să-ți spui că ești cucernic și umil. A te umili în fața Domnului e una și a te umili în fața sistemului și a oamenilor de la putere este alta.Noi nu suntem robi ai lui Dumnezeu ci ai unui sistem și ai banului. Robia Domnului e ușoară și nu cere decăt respectarea unor valori fundamentale. Dar se pare că ne place  mai mult cealaltă pentru că ne permite să etalăm ”veleitățile”, de orice fel. Ar fi prea frumoasă și prea monotonă o lume în care toți sunt la fel de frumoși, la fel de deștepți, la fel de bogați și de egali. O lume în care nimeni n-are nimic de ascuns sau de ce să se ascundă.O lume pe care noi nu o îngăduim pentru că nu se potrivește cu eul nostru.

” Nu te supăra frate!”

Întâlnesc tot mai des pe blogurile ortodoxe apelativul ”frate” și ”soră”. Trebuie mai întâi să mă uit cui aparține blogul ca să nu mă trezesc citind pe cine știe ce site ”pocăit”. Se pare că a devenit o ”modă” printre ortodocși, de când au fost lansate de anumite site-uri ortodoxe în mare vogă, cam de prin 2011. Sunt total împotriva utilizării acestor apelative printre ortodocși. Știu că mulți vor sări în sus și mă vor acuza de diverse chestii, chiar și că nu cred în ortodoxie, dar eu rămîn la părerea mea pe care încerc să o argumentez.

Încep cu definiția cuvântului ”frate” sau ”soră”, dată de DEX: FRÁTE, frați, s.m. 1. Persoană de sex masculin considerată în raport cu altă persoană (indiferent de sex), născută din aceiași părinți sau din același tată ori din aceeași mamă; frățâne. ♢ Frate bun (sau adevărat, drept sau, reg., dulce) = fiecare dintre frații născuți din același tată și din aceeași mamă în raport unii cu alții. Frați de lapte = copii care au supt la aceeași doică. Frate de mână = băiat care servește mireasa în timpul nunții. Frate de cruce = fârtat. ♦ (La pl.) Nume dat copiilor (în cazul când se află între ei și băieți) născuți din aceiași părinți sau numai din același tată ori din aceeași mamă. 2. Termen familiar, prietenesc, cu care cineva se adresează unei persoane (indiferent de sex). 3. Grad în ierarhia călugărească dat unui călugăr care nu este cleric și care ajută la treburile gospodărești; călugăr care are acest grad. 4. Lăstar care se formează la subsuoara frunzelor cerealelor păioase din nodurile de la baza tulpinii. 5. (Bot.; în compusul) Fratele-priboiului = plantă erbacee din familia geraniaceelor, cu flori purpurii-violacee, care crește prin păduri sau locuri pietroase, umede și umbroase (Gerranium silvaticum). – Din lat. frater, -tris.

SORĂ, surori, s.f. 1. Persoană de sex feminin considerată în raport cu copiii acelorași părinți sau ai aceluiași tată ori aceleiași mame. ♢ Soră bună = soră care are amândoi părinții comuni cu ai fraților săi. (Reg.) Soră de scoarță = fiica din altă căsătorie a unuia dintre soții recăsătoriți, considerată în raport cu copilul sau cu copiii celuilalt soț. Soră de lapte = fată care a supt o dată cu alt copil de la aceeași femeie, considerată în raport cu acel copil. ♢ Loc. adj. Soră cu moartea = grozav, zdravăn, foarte mare. ♢ Compuse: sora-soarelui = floarea-soarelui; sor-cu-frate = numele a două plante erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene-aurii sau albastre-violete, cu fructul o capsulă (Melampyrum). 2. (Fam.; la voc.) Termen cu care cineva se adresează unei fete sau unei femei în semn de intimitate, de prietenie sau de dragoste; dragă. 3. Fig. Tovarășă, prietenă. ♦ Țară, limbă etc. de aceeași origine cu alta, cu afinități și trăsături comune. 4. Cel mai mic grad în ierarhia călugărească în mănăstirile de femei; femeie care are acest grad. 5. Infirmieră. [Var.: (pop.) suróră, sor s.f.] – Lat. soror, -oris.

După cum se vede din definițiile de mai sus apelativele respective n-au nici o treabă cu ortodoxia. Sigur mi se va spune că este vorba despre frăția întru Hristos și credință. Se prea poate dar atunci cum mă mai deosebesc eu, ca și creștin ortodox, de ceilalți ”creștini”, știut fiind faptul că toți neo-protestanții ( baptiști, penticostali, ostași, mormoni, evanghelici) își spun frate și soră, de nici nu mai ști atunci când vorbești cu ei dacă vorbesc de rudele de sânge sau de cele întru credință. Nu mi-a plăcut niciodata la pocăiți faptul că femeile își pun batic pe cap tocmai pentru a arăta că sunt mai ” credincioase” decât restul și pentru ca nu cumva, Doamne ferește, să creadă cineva că ele sunt ca ”celelalte ”creștine și nici apelativele folosite. Nici unii nici alții nu suntem cu stea în frunte, iar credința și faptele noastre, și bune și rele, Dumnezeu le știe oricum, așa că nu trebuie să ne semețim, nici prin adresare și nici prin îmbrăcăminte.

Noi suntem mireni nu călugări și călugărițe, așa că nu este nevoie să folosim apelativele respective. Chiar dacă nu le folosesc doar pentru a desemna rangul din ierarhia călugărească, monahii și monahiile îl pot folosi între ei și pentru că au renunțat la viața lumească, la casă, la părinți, la frați și surori. Ei sunt acum o familie în care toți sunt frați și surori. Nu este însă și cazul nostru, al celor care trăim alături de rudele pe care Dumnezeu ni le-a dat.

Dacă argumentul ” pocăit” nu v-a convins atunci mai am unul. Masoneria folosește aceleași apelative.” 3. Când Fraţii se întâlnesc fără să fie de faţă străini şi nu în Loja formată:Trebuie să se salute unul pe celalalt cu stimă, potrivit instrucţiunii primite, să se folosească apelativul Frate.” ( VECHILE ÎNDATORIRI ALE UNUI MASON LIBER
(CONSTITUŢIA lui ANDERSON – 1723). Acestea vor constitui regulile de comportament etic ale unui Frate Mason)
În concluzie nu sunt soră cu ” fratele” Bălcescu, Isărescu, Năstase,etc.  Automat aceste apelative mă duc cu gândul la revoluțiile din 1848 și la deviza francmasonilor: “Libertate, Egalitate, Fraternitate”. Originea acestei lozinci este masonica.

„Originea devizei Libertate, Egalitate, Fraternitate continuă să suscite controverse. Le Moniteur Universel din 27 februarie 1848 anunţa că guvernul provizoriu a decis să înscrie sub drapelul naţional, cuvintele “Republique Française, Liberté, Egalité, Fraternité“. Cîteva zile mai tîrziu, o delegaţie a Marelui Orient al Franţei afirma în prezenţa guvernului provizoriu că “francmasonii au purtat dintotdeauna, pe baniera lor, aceste cuvinte: Libertate, Egalitate, Fraternitate”. Într-o circulară din 7 aprile 1848, Marele Orient al Franţei se felicita să fi asistat la triumful valorilor masonice “Libertate, Egalitate, Fraternitate”. ”
(Citat de pe un site masonic)

Alt citat (prefer sa nu dau sursele, ca nu sunt crestine, iau citatele de la ele de acasa):
În timpul unei alte revoluţii, cea de la 1848, generalului mason Giuseppe Garibaldi i-a fost reamintit de către şefii săi secreţi sensul acestei devize: „Libertatea înseamnă independenţă fără limite, sustragerea noastră faţă de orice autoritate, nerecunoaşterea niciunei voinţe, nici a unui Rege, nici a unui Papă, nici măcar a lui Dumnezeu. Independenţa totală faţă de cer şi faţă de pământ. Emancipare! Cu această pârghie vom distruge religia şi legătura omului cu Dumnezeu. Egalitatea înseamnă expropiere, abolirea dreptului ereditar, echilibrul salariilor. Cu ajutorul acestei pârghii şi speculând lăcomia umană vom face să dispară aristocraţia. Fraternitate înseamnă fraternitate în interiorul frăţiei francmasonice pentru a constitui un stat în Stat prin mijloace independente şi necunoscute Statului, un stat superior Statului şi un stat contra Statului.”

N-am agreat nici pe vremea comunismului apelativul ” tovarășe” sau ” tovarășă”, importat de la părinții evrei ruși ai comunismului, pentru că nu am împărtășit aceeași cauză și nu am luptat pentru ”valorile” comunismului alături de nimeni.

Mai vezi prin filmele americane care arată ghetourile cum ăia din gașcă își zic unul altuia sau se adresează altora cu ” bro” sau ”sis” adică frate sau soră. Mitocănesc, de gang, de mahala….

Ortodoxia nu este nici gang, nici bandă, nici mahala, nici cult. Este sau ar trebui să fie o stare așa cum este, de exemplu, starea aia când ești îndrăgostit. Cred că toată lumea ă cunoaște. Ei bine, atunci cînd ești îndrăgostit nu te duci și strigi în gura mare, pe stradă, sunt îndrăgostit, pentru ca toată lumea să știe. Nici nu-i nevoie. Lumea știe oricum pentru că întreaga ta făptură trădează acea trăire și bucurie lăuntrică. Așa trebuie să fie și cu credința orotodoxă.

Nu poți fi frate cu cineva doar pentru că ai, teoretic, aceeași credință. Trebuie să cunoști omul, să-i cunoști faptele și gândurile. Vorbele oricât ar fi ele de frumoase rămân vorbe. Cum poți fi frate cu cineva căruia îî cunoști doar avatarul și nick-name-ul?

Există o veche zicală : ” Fă-te frate cu dracu’ până treci puntea”. Deci până și cu el te poți înfrăți. De aceea aș acorda o atenție mai mare cuvintelor pe care le folosim. Am ajuns să folosim cu prea mare ușurință cuvinte care au o mare însemnătate cum sunt: frate, soră,  prieten.

Este suficient că pocăiții mai nou își numesc casele de rugăciuni, biserici și noii evangheliști își mai pun și câte o cruce pe acolo, nu că pentru ei ar avea vreo valoare, așa ca să-i inducă în eroare pe cei mai puțin inițiați într-ale bisericii. Nu cred că este cazul să mai punem și noi o cărămidă la distrugerea credinței noastre. Oamenii sunt suficient de confuzi datorită ”scăpărilor” ierarhilor noștri și diversiunilor sioniste neo-protestante, așa că măcar noi n-ar trebui să-i încurcăm și mai tare pe cei care ne citesc.

Chiar și la cununia religioasă preotul spune: ” Se cunună robul (roaba) lui Dumnezeu….” și nu ”fratele” sau ”sora”. În concluzie, până la a fi frați și surori, suntem în mod cert robi ai lui Dumnezeu. Acesta este apelativul nostru.

Să moară și capra vecinului (a se citi catolicului): ” Papa Pius al IX-lea a fost un Frate Francmason inițiat în Chile”

” Papa Pius IX (13 mai 1792 – 7 februarie 1878), cunoscut sub numele profan de Giovanni Maria Mastai-Ferretti, a fost cel mai longeviv suveran pontif din istoria Bisericii Catolice. A fost cel care a organizat primul Conciliu de la Vatican în 1869, acolo unde a fost decretată infailibilitatea papală. De asemenea, Fratele Pius al IX-lea a fost şi ultimul papă care a domnit peste Statele Papale.

Fostul Episcop de Spoleto (la acea vreme deja Mason) a fost ales Papă de către o facţiune a cardinalilor care cochetau cu procesul de liberalizare politică care avea locîn Europa acelei epoci. Omul care a suferit de epilepsie toată viaţa, era originar din Orientul Senigallia, provenind din familia nobiliară a Conţilor de Ferretti.

Cu puţin timp înainte de moartea lui Pius al VII-lea, viitorul Papă Pius al IX-lea a fost trimis ca auditor pentru Chile şi Peru, iar în anul 1825 ca asistent al Nunţiului Papal Monseniorul Giovanni Muzi şi Monseniorului Bradley Kane pentru a-i asista în misiunile post revoluţionate din America de Sud.

A fost exact în perioada în care se afla în Chile, atunci când viitorul Papă Pius al IX-le aa fost iniţiat în Francmasonerie, într-o Lojă Masonică din Orientul Santiago de Chile. În ciuda faptului că a fost Mason, Papa Pius al IX-lea a fost beatificat în anul 2000.”
http://jurnalmasonic.blogspot.gr/2012/09/papa-pius-al-ix-lea-fost-un-frate.html

Masoneria, BOR și Catedrala Neamului

Răsfoind internetul am găsit un articol scris în 2005 care mi s-a părut interesant,cu atât mai mult cu cât la acea vreme nu se vorbea atât de mult despre Masonerie și conexiunea ei cu  BOR.Redau în întregime articolul.

” In ultimii ani, un fenomen interesant a marcat viata politico-spirituala romaneasca: o apropiere insidioasa, dar tenace, desi aparent fara un demers programatic, a unor personalitati din clerul inalt din Biserica Ortodoxa, de segmente declarat masonice, in speta, de Masoneria recunoscuta oficial.

Este vorba de Episcopi si Mitropoliti, membri ai Sfantului Sinod, dar si de reprezentanti ai clerului mijlociu. Ca personalitati clericale invocate insistent in ultimii ani, si din a caror agenda, relatiile cu Masoneria au devenit un loc comun, ii citam pe: IPS Pimen Suceveanul (Templier si afiliat la Loja „Fiii coloniei lui Traian” din Nordul Moldovei), IPS Teofan – fost Sinaitul, azi, Mitropolit al Olteniei (in relatie cu Loja „Armonia”, Craiova), IPS Ambrozie Sinaitul (vicar patriarhal, Loja „Armonia” Craiova), IPS Teodosie Tomitanul (fost Snagoveanul, fost Episcop vicar la Mitropolia Bucurestilor, sub obladuirea Lojii „Ovidius” Constanta), IPS Daniel Ciobotea, (Mitropolit al Moldovei), IPS Ion Salajeanul (Episcop de Covasna si Harghita) si IPS Sofronie (Drincec, Episcop de Gyula, in relatie cu Loji maghiare).

Despre IPS Vincentiu Ploiesteanul parerile sunt radical impartite, acesta avand manifestari antimasonice, intersectate cu intalniri „de gradul trei” in sanul albastrei familii Grifofoni. Staretul manastirii Putna, Arhimandrit Melchisedec Velnic, este, de asemenea, pomenit ca fiind intr-o Loja „Sfantul Stefan cel Mare”.Dupa cum se va vedea si din fondul articolului, nu incriminam fenomenul, ci il semnalam ca analiza a mecanismelor ce unesc mult mai strans decat transpare la abordari superficiale, forta lobby-ului masonic romanesc cu influenta covarsitoare a institutiei Ortodoxiei.

Pentru intelegerea cat mai apropiata de realitate a mecanismelor fine de deblocare ale relatiilor complexe BOR-Masonerie, trebuie sa ne intoarcem la hiatul de putere din BOR, consecutiv datei de 22 decembrie 1989. Intre 18 ianuarie si 4 aprilie 1990, Patriarhul Teoctist s-a retras asteptand limpezirea lucrurilor, perioada in care, puterea in BOR a fost exercitata de o „locotenenta ecleziala” compusa din cinci Arhiepiscopi. Aceasta perioada, ca orice „interregnum”, a fost folosita din plin: acum au fost numiti, in proceduri de urgenta fara precedent, toti Episcopii de care vorbim in ultimii 15 ani.

Intalniri de curtoazie

De exemplu, fostul secretar patriarhal Daniel Ciobotea este uns Episcop Vicar de Timisoara si imediat, in iulie 1990, a devenit Mitropolit al Moldovei, pozitie-cheie pentru trambuline ulterioare. Vorbim de o crestere rapida, contrara uzantelor ierarhice consolidate. Interesant este amanuntul ca, in martie ’90, Daniel s-a intalnit cu Gabriel Nachmann si Frank Dimant, de la organizatia Bn’ai Brith Canada („The action arm of the Jewish community”).

Inainte de aceasta, Daniel Ciubotea a fost membru in Miscarea pentru reinnoirea BOR, cea care a dat celebrul comunicat „Ora Adevarului”, calitate in care, alaturi de Bartolomeu Anania si de Dumitru Staniloae, a staruit pentru numirea ca Patriarh al Romaniei a Arhimandritului Ilie Cleopa de la manastirea Sihastria. Coincidenta sau nu, dupa intalnirea din martie, Daniel si-a schimbat orientarea si a revenit in „Vestitorul Ortodoxiei” in sprijinul ex-Patriarhului Teoctist, renegandu-l, tradandu-l de fapt, pe Cleopa, cel care il hirotonise intru monah. Daniel s-a revazut cu reprezentantii Bn’ai Brith la 2-3 noiembrie 1993, prilej cu care i-a condus si la Patriarhul Teoctist. Au existat si alte asemenea intalniri. IPS Pimen Suceveanul, inalt membru Templier, s-a intretinut la 14 martie 1991 cu Jean-Paul Coteron, presedinte al Fundatiei Forum Masonic din Elvetia. Tot domnia sa, impreuna cu Teofan Savu (Sinaitul), a primit la 8 ianuarie 2003 pe Philip Green, director pentru Europa al companiei DHL, membru in Loja Mama (RSAA). La randul sau, IPS Teofan Savu, Mitropolit al Olteniei, a facut intre 26 februarie-3 martie 2005 o vizita oficiala in Regatul Unit unde a participat la ungerea ca cel de-al 104-lea Arhiepiscop de Cantenburry, Rowan Douglas Williams, membru marcant de rang 33 al Lojii Scotiene Antice si Acceptate, prilej cu care s-a intalnit si cu membri ai Lojii Mama. La intoarcere a declarat ca „vizita se inscrie in contextul international al legaturilor promovate de BOR”.

Lobby PSD-ist

IPS Teofan Tomitanul (fost Snagoveanul, fost Episcop Vicar la Mitropolia Bucurestilor) a ajuns strategic in Dobrogea cu sprijin clar PSD, in contextul in care, influenta Marelui Maestru al Marii Loji Nationale (MLN) din Romania, Eugen Chirovici, a fost folosita ca Arhiepiscopia Tomisului sa fie ridicata la rang de Mitropolie. Manevra avea un dublu scop: trebuia sa aduca masiv voturi pentru PSD si, pe de alta parte, sa creeze sansa unei contra-candidaturi la functia de Patriarh, celei traditionale, a Moldovei. Cu alte cuvinte, sa schimbe cutuma alegerii sefului Autocefaliei romane. Rezultatul alegerilor din toamna lui 2004 a dat peste cap (sau, poate, a amanat) aceste planuri. Arhiepiscopia Tomisului ne va rezerva si alte surprize publicistice cu dezvaluiri financiare. In ce-l priveste pe IPS Ambrozie Sinaitul, acesta a participat intre 18-21 martie 2005 la hirotonirea secretarului Sf. Sinod al Patriarhiei Ecumenice, prea-cuviosul Elpidofor Lamridiadis, membru in Loja de Constantinopol, iar exemplele pot continua. La 19 aprilie 2005, PS Episcop Vincentiu Ploiesteanul s-a intalnit cu Joseph Lorent, redactor la cotidianul „Luxemburger Wort”, secretar general al Consiliului Presei din Marele Ducat de Luxemburg si marcant membru al Ritului Scotian Antic si Acceptat. Evident ca un mare lider mason nu-si trimite inainte CV-ul, inaltului for BOR care urmeaza sa-l primeasca, dar nici nu credem ca serviciul „de identificare” al BOR n-ar sti ce factor de influenta este respectiva per-sonalitate. Mentionam ca abordam azi Ortodoxia drept ceea ce este ea in fond, o ierarhie, o scara de Putere, o institutie, si nu ca expresie a spiritualitatii romanesti majoritare preferential acreditata, cum apare ea in suma sondajelor de opinie din ultimii 15 ani. De asemenea, abordam Masoneria nu ca pe o Oculta, cum apare ea in suma textelor puse in circulatie de autori superficiali de la ziare de scandal, ci ca forma de influentare de tip lobby-st, compusa din oameni care duc simultan, la bun sfarsit activitati economice, cu finalitate politica si cu influenta radianta de mai mica si de mai mare anvergura.

Din cauza faptului ca intr-un deceniu si jumatate textele pro si antimasonice au abundat in presa romaneasca intr-o dulce devalmasie, aducand mai multa dezinformare decat in alte campuri de interes public (din cauza luptei acerbe pentru recunoastere internationala si a beneficiilor materiale ce deriva de aici), ne-am propus sa facem si o scurta radiografie a miscarilor masonice asa cum se prezinta ele la sfarsitul anului 2005.

Marele Maestru al Lojii Nationale, Eugen Ovidiu Chirovici, sustine proiectul Marii Catedrale Radacinile comune ale Bisericii si Masoneriei

Sa privim o prima definire a Masoneriei post-’89 facuta de un maestru in intelegerea de mecanisme, Alexandru Paleologu, cel caruia i se oferea cu generozitate in anul 1990 un titlu onorant de Mare Maestru, refuzat in cele din urma. Secventa provine din interviul luat in 1997 de Catalin Dumitrescu, azi arhidiacon la Sibiu: „In general, Masoneria isi asuma o traditie filosofica, este chiar o societate filosofica sincretista. Sincretismul acesta care culege foarte mult din traditiile ezoterice ale antichitatii si din cele ale Orientului, capata o anumita linie de ordinul acesta: nu se constituie chiar ca o Biserica, dar nici ca o non-Biserica si ii numeste profani pe cei care nu fac parte din ea. Deci, era ceva care, la un moment dat, tinea de Biserica pentru oamenii care erau inclinati spre un anumit fideism, pentru o anumita viziune mai ecumenica pe plan mondial, dar aceasta mi se pare azi ca nu mai este operanta, cel putin in Europa. Este mult decazuta in ceea ce priveste calitatea participarii si se constata o linie relativ mediocra. Este de inteles curiozitatea aceasta, a oamenilor mai tineri care nu au apucat vremea cand Masoneria functiona plenar. Insa, dupa mine, azi este un interes excesiv pentru un lucru cam rasuflat. Acum, noi l-am reluat, dar nu am impresia ca joaca rolul de odinioara. Nu stiu daca vorbim de un lucru bun sau rau”. Conceptul de „Regular” este vechi din anul 1723, cand pastorul protestant Andersen a redactat Constitutia actualei Masonerii de rit Antic si Acceptat, generand in timp, recunoasterea „regulara” a Lojilor nationale subsumate. Constitutia regulara pretinde Lojilor membre prezenta Cartilor Sacre la ceremonii (Biblie, Coran, Tora etc.), precum si credinta in Dumnezeu si in nemurirea sufletului. Deci, tangente clare cu ierarhia bisericeasca crestina a timpului. Intre anii 1755-60, francezii, la acea ora, „eterni” dusmani ai britanicilor, au organizat Marele Orient al Frantei, generand o masonerie „iregulara”, care nu pretinde prezenta Cartilor Sacre, permite accesul ateilor si agnosticilor in Ordin (urmarea va fi chiar Revolutia Franceza), iar dupa anul 1850, ca o consecinta a miscarii Subretelor, permite Lojile mixte cu femei in componenta. In 1992 au aparut in Romania doua Loji Mari, regulare, tot pana atunci, Franta infiintand alte trei, iregulare. Italia sprijinita de SUA (California) a mai infiintat in 1991, prin Costel Iancu si Nicu Filip, Marea Loja Nationala a Romaniei. Tot la inceputul anilor ?90, apar in Transilvania grupul de la Alba-Iulia, Lojile maghiare, dar si Ioanitii – Loja Simbolica Ioanita de Ardeal – cu 18 Loji in Transilvania, al caror Venerabil a fost Adrian Marino. Cel care incerca sa le coordoneze, Lucian Cornescu-Ring, a fost „desfiintat” de Venerabilul Marcel Shapira, liderul care a tinut steagul sus al Masonilor din exil in timpul regimului comunist din Romania: „Cornescu este un fantezist. Nici un ban nu mai are. In Franta nu avea voie sa semneze un cec. S-a casatorit cu o fata ca sa-i ia dota, a plecat in Israel, nu a divortat de ea, dar s-a recasatorit a doua oara zicand ca in Israel poate sa aiba doua-trei neveste. A iesit cu scandal. S-a instalat la Bucuresti, l-a zapacit si pe Nicu Filip. I-am zis: vreau sa evit sa fii dat afara, asa ca demisioneaza. A doua zi mi-a trimis demisia in plic. Este un iresponsabil”.

O unificare importanta a lojilor a avut loc in anul 2001 in favoarea organizatiei condusa de Marele Maestru Eugen Chirovici, ex-ministru in fostul guvern Nastase, dar prezent si in guvernul Tariceanu, al actualei Agentii pentru intreprinderi mici si mijlocii si cooperatie. Din aceasta s-a rupt insa gruparea Danacu-Nicu Filip sub numele de MLN a Romaniei.

Originile masoneriei sunt paralele, suprapuse si comune celor ale crestinismului, avand Templul lui Solomon ca sursa primara si pe zeul furtunii, Iahve, ca generator de trei religii mari, mozaismul, crestinismul si islamismul. „Sa nu uitam insa – in nici o imprejurare – ca poporul evreu este supranumit poporul ales: pentru ca a preluat, intacta, uriasa si inalta cultura a Sumerului, predand-o, apoi, spre pastrare si fructificare egiptenilor”, a tinut sa ne precizeze Olimpian Ungherea, Maestru in Loja „Mesterul Manole”. Toata literatura initiatica ne confirma faptul ca de la aparitia Templierilor, fata lumii s-a schimbat fundamental si ireversibil „spre lumina, spre cunoastere de sine, adica spre Dumnezeu”, a adaugat acelasi onorabil membru al ordinului.

Ramane de vazut acum cati preoti, multi dintre ei nedovediti colaboratori ai Securitatii, sau chiar cu stele sub sutana, sunt membri actuali marcanti in diversele Loji, atrasi de motivatii aproape similare.

Contactat telefonic, IPS dr. Teofan, Mitropolit al Olteniei, ne-a declarat: „Nu cunosc nimic. N-am avut nici o legatura cu dansii, am avut doar intalniri tangentiale, pe la diferite evenimente si receptii oficiale. In ceea ce ii priveste, le doresc sa-si faca treaba cat mai bine, in folosul oamenilor. Cat despre interdictia anti-masonica, nu stiu, daca nu a fost abrogata inseamna ca este inca in vigoare”. Orice s-ar spune, cert e ca relatiile dintre Masonerie si Biserica Ortodoxa Romana sunt mult mai profunde decat transpar ele, chiar la o privire mai atenta, aceasta si pentru ca Masoneria regulara copiaza foarte mult (ab initio) din structura organizatorica a Bisericii. Un adevar usor deductibil este ca BOR nu isi poate atinge scopurile proprii, intre care, fie obtinerea de bunuri abuziv confiscate de comunisti (padurile lui Pimen, de pilda), fie mentinerea in patrimoniu a altor bunuri confiscate de comunisti si date BOR in administrare, fara sprijinul ocult de tip lobby al Masoneriei. Lucrurile au evoluat normal, astfel incat, Masoneria sprijina astazi construirea Catedralei Neamului prin interventie directa, declarata in mai 2004. Principalul pretendent bisericesc de paduri si pamanturi este IPS Pimen Suceveanul, aflat sub obedienta „Fii coloniei lui Traian” din Nordul Moldovei.

IPS Teofan Tomitanul, fost Snagoveanul. Similitudini europene

Legat de relatia cu Biserica oficiala, aceasta problema a existat in toate Lojile Nationale europene, Marele Maestru al Austriei, Michael Kraus, explica in ultimul numar al „Forumului Masonic”, revista MLNR: „daca nu privesti Masoneria din interior, Biserica ne poate suspecta ca noi practicam ceva ce face religia superflua, ce poate substitui religia. Iar, prin faptul ca noi nu vorbim de acest lucru si nu le spunem de ce anume facem asta si de ce folosim Ritualuri, fiindca noi consideram acest lucru un secret si nu fiindca facem ceva rau (a avea un secret e important din punct de vedere instrumental), se contureaza o justificare pentru suspiciunea celor care judeca: ?Ce fac ei acolo? Pretind ca fac religie??. Iata, acesta este trecutul si motivul pentru care Biserica s-a aflat intotdeauna in conflict cu Masoneria. Este fundamental gresit”. Tot el pune degetul pe o rana deschisa si in noile provocari cu care se confrunta Biserica: „nu suntem o dogma, nu suntem religie si nu suntem un substitut pentru religie, ci vrem sa-i facem pe oameni sa se intoarca la valorile lor. Suntem de parere ca globalizarea si lipsa de incredere in autoritati si biserici creaza un gol.” Iar o alta realitate care caracterizeaza noile democratii din Europa de Est este definita tocmai de o dorinta si o nevoie cu mult mai mari de a participa activ la formarea noii societati. Mecanism care indeamna pe multi laici sa se indrepte spre organizatii ca Masoneria, dupa ce au fentat prosperitatea prin piste false de tip Caritas, sau spre organizatii radical-ortodoxe ca Noua Dreapta, miscari ce sugereaza viitoare dictaturi nascute pe temeiuri contestatar-nihiliste. Marele Maestru, Eugen Chirovici, transeaza lucrurile recent, intr-un interviu din „Curierul de Valcea”: „Consideram ca acum se convietuieste in buna pace si intelegere cu Biserica Ortodoxa. N-am facut nici o statistica privitor la cultele imbratisate de masoni, pentru ca nu ne privesc, de buna seama, credinta religioasa sau convingerile politice ale membrilor nostri. Nici nu discutam despre religie sau despre politica in sedintele noastre. Data fiind proportia, cei mai multi membri ai ordinului in Romania sunt, probabil, de confesiune ortodoxa, ca si mine, de altfel. Si n-am vazut niciodata, nici o contradictie intre ceea ce am invatat in atelierele noastre si preceptele bisericii„. Conform procedurilor interne ale Masoneriei, poti sa fii budist sau de religie iudaica, dar exista o preponderenta a semnificatiei Sfantului Ioan Botezatorul si a Sfantului Ioan Evanghelistul. De asemenea, nu sunt primiti in Masoneria regulara ateii si agnosticii. Secretul nu este doar un specific masonic, el exista zilnic in Biserica prin procedura practica a spovedaniei, lucru ce pune preotul in postura de depozitar de cunoastere primara, cu buzele pecetluite. Acest gen de cunoastere a fost ravnit de orice ierarhie politica totalitara, motiv pentru care multi preoti ori au colaborat, ori s-au sacrificat. Conform dictonului lui Lao Tze, „Cine stie nu vorbeste, cine vorbeste nu stie”, comportamentul derivat din acest dicton sta si la baza misterului initiatic masonic. Este vorba de initierea inteleasa in toate timpurile ca dezvaluire a unui secret, patrundere in misterele existentei si transmiterea unor puteri prin intermediul unui sistematic proces metapsihic si subliminal (Ahile Verescu), nimic nou si necunoscut de mecanismele similare ale Bisericii. Problema cu secretele, in ambele ierarhii, este ca trebuie sa le meriti, deci, sa fii initiat.

IPS Vincentiu Ploiesteanul. Tot eterna relatie dintre Bine si Rau, generatoare a primelor carti biblice – Facerea, Iesirea, mitul pacatului originar – este si problema de fond a spiritului masonic. Fostul Mare Maestru al Marelui Orient al Italiei, Virgilio Gaito, explica cu amanuntele contemporane ca „imaginea transmisa prin Scripturi a primului om trebuie sa ne constientizeze asupra prezentei de neinlaturat, in diferite proportii in fiecare dintre noi, a cro-mozomilor negativi, care ne fac sa devenim homo ho-mini lupus cand nu suntem ingraditi de legi si de autoeducatie”.

BOR se apara

Dincolo de aceste configurari de similitudini, intalnirile dintre clericii romani de varf si liderii masoni sunt la ordinea zilei si avem convingerea ca se vor accentua in viitorul apropiat. O retro-privire aprofundata confirma aceasta tendinta clara. In ceea ce priveste pozitia BOR, Consilierul pentru Presa al Patriarhiei, Preot Constantin Stoica, a declarat doar ca „referitor la PS Episcop Vincentiu Ploiesteanul precizam faptul ca supozitia dumneavoastra nu are nici o legatura cu realitatea”. Totusi, intalnirile cu lideri masoni raman consemnate, fiind indicatorul atenuarii relatiilor dintre cele doua ierarhii.

Aceste noi tipuri de relatii pun in umbra, pana la a fi inoperante azi, interdictiile severe date de BOR impotriva Masoneriei, cu pornire de la anul critic 1937, sub presiunea unor evenimente promovate de radicalismul ortodox-legionar, care astazi, au disparut cu totul, parerea Marelui Maestru Chirovici fiind ca „nu le mai putem invoca, ele sunt cu totul depasite”.

O concluzie ne arata Masoneria ca actionand – in ultima analiza, in campul de Putere romanesc – dincolo de stilul unui club elitist de oameni de afaceri (componenti majoritari) dar cu interese politice mult peste medie, o Camera de Comert paralela si influenta, in care cunoasterea se concentreaza in adevaruri ce maresc influenta si, deci, capacitatea de a determina manifestarile Puterii cu discernamantul initiatic obtinut. Era normal ca elita Bisericii Ortodoxe Romane, dar si a celorlalte Biserici, sa fie atrasa de o astfel de ierarhie – mai liberala decat propriile precepte nepermisive in laicul ravnit – pentru ca interesele principale ale celor doua ierarhii de Putere sunt convergente, iar adevarurile care le justifica sunt comune. Atat Masoneria, cat si Biserica detin (nu doar pretind) segmente largi ale adevarului utilizabil politic, ca pe un monopol tot mai concentrat, distilat in secole de cautari si rabdare, pentru ca rezerva de Timp la scara masonica si bisericeasca este nelimitata. In schimb, deciziile in plan politic ce deriva din provocarile inceputului de secol XXI sunt imediate si la ele contribuie prin influente specifice ambele ierarhii

Sursa: .http://www.newspad.ro/Masonii-din-Biserica,45272.html

După cum se vede și din acest articol ” Magaoaia Neamului” nu este o catedrală în adevăratul sens al cuvântului ci un templu ridicat cu sprijinul și acceptul ” fraților” din Loji. Cât despre cei enumerați mai sus ( și mulți alții neștiuți încă) rămâne să hotărîți singuri ce fel de atitudine veți adopta față de ei și față de tot ce emană de la ei. În opinia mea, acestea nu mai sunt fapte doar de natură personală, pentru care nu trebuie judecat cineva, ci afectează însăși bunul mers al bisericii.

Locația planetei Nibiru (II)

Telescopul aflat pe orbită, a găsit-o exact acolo unde a fost trimis să se uite. Ei știau despre existența acesteia și cunoșteau locația de mai mulți ani, dar au vrut să o confirme cu ochii propriei lor tehnologii. Acestea sunt fapte pe care vă îndemn cu tărie să le verificați voi înșivă. Au existat încercări de a ascunde acest eveniment și de rescriere a poveștii. Poate că Nibiru nu este o planetă în adevăratul sens al cuvântului, ci doar un mic sistem format din o stea pitica maro și o mică planetă însoțitoare.

Piticiele maro au fost, până de curând, doar teoretic considerate hibrizi planeta/stea. Astronomii cred că au localizat acum unele stele pitice maro, a căror luminozitate este atât de mică încât face detectarea lor extrem de dificilă. În esență, ele sunt produsul unei nor de gaz și praf  care le concrește și care este de câteva ori mai masiv decât cel din care probabil s-a format Jupiter. Dincolo de un anumit prag al masei, reacțiile în cadrul acestei lumi duc la emisie de caldură și o anumită cantitate de lumină, dar trupul este încă prea mic pentru a compensa reacțiile termonucleare în lanț care aprind o stea convențională.

Ele apar de un roșu incandescent, contrar culorii pe care numele lor o sugerează, și nu cresc dincolo de dimensiunile sferice ale lui Jupiter, în ciuda faptului că au o masă mai mare. Acestea sunt considerate a fi relativ banale în Univers, și lipsa relativă a aparițiilor lor de până acum reflectă calitățile lor de stele întunecate. În cazul în care una este pe orbită în jurul Soarelui, atunci este destul de plauzibil ca depistarea acesteia de către telescop să nu fi survenit încă, astfel încât se poate înțelege numărul mic de date concrete despre acest câmp suplimentar.

Dar, cum în timp am devenit mai capabili să detectăm și să observăm planetele din jurul altor stele, înseamnă că abilitatea noastră de a observa acest rebel din propriul nostru sistem solar este în creștere. Aspectul senzational al tuturor acestor lucruri apare atunci când cineva începe să ia în considerare această lume, drept o stea foarte slabă mai degrabă decât drept o planetă. Drept consecință am descoperi că ne aflăm într-un sistem binar de stele! Desigur că pitica maro la care se face aluzie nu este o stea în sensul convențional, dar poate emite lumină și căldură suficientă pentru a permite sateliților săi să susțină viață pe cont propriu. Având în vedere distanța sa față de Soare în frigul extrem al vidului, această posibilitate este una interesantă. Cu siguranță însă nici o planetă terestră atât de depărtată de Soare nu ar fi în măsură să susțină viață pe cont propriu.

Deci, ce se întâmplă dacă această pitică maro, de fapt, a avut planete care orbitau în imediata sa apropiere? Desigur, acest lucru ar putea explica mai bine prezența vieții. La urma urmei, Nibiruanii se presupune că au trăit pe Pământ și apoi au plecat către planeta lor de origine, care ar fi orbitat la o distanță de 3600 de ani tereștri în afara sistemului nostru solar. Dacă intr-adevăr s-a petrecut așa și a fost doar o planetă și nu o adevărată pitică maro / sistem planetar, cum putea fi susținută viața pe ea atât de departe de sistemul nostru solar?

Teoria piticăi maro are mult mai mult sens și se corelează cu profețiile Hopi. Atunci când un obiect în spațiu se îndreaptă către observator culoarea sa se modifică datorită efectului Doppler. Acest lucru se întâmplă când efectiv undele de lumină sunt „strivite” împreună și tranzitează către un spectru de lumină diferită. Când obiectul se îndreaptă spre observator la viteză mare culoarea devine albastră. Profețiile Hopi se referă în mod clar la Blue Star (Steaua Albastră), care strălucește în ceruri. Legea gravitației (Newton) este insuficientă pentru a explica știința planetară. Planetele sunt obiecte magnetice și au, de asemenea, o forță de respingere magnetică care creează echilibrul între ele și le ține în mișcare.

Legea impulsului din TRR ( Teoria relativității restrânse) pentru planete este cert ridicolă. Ceea ce noi numim știință modernă astronomică și planetară este încă foarte mult în Evul Mediu din cauza asta. Joacă-te cu doi magneți pentru a afla că, dacă ambii sunt încărcați cu același tip de sarcină cu greu o să-i faci să se atingă, din cauza forței de respingere electromagnetică. Excluderea forței de respingere in știința planetară este un viciu gigantic și  o jenă politică pentru cei care au fost implicați în această omisiune. Povestea împăratului fără haine este o analogie perfectă pentru modul în care a fot tratată această chestiune.Scorța Pământului, care este subțire în comparație cu dimensiunile sale, acționează ca un scut magnetic și ascunde adevăratele relații magnetice dintre planete, de instrumentele noastre științifice terestre. Dacă doriți să începeți să înțelegeți modul de funcționare al sistemului solar mai bine mâncați un biscuit cu chipul lui Newton decât să citiți legea gravitației scrisă de el, care nu ia în considerare forța de respingere electromagnetică.

Cele mai interesante descoperiri științifice despre planetele care se descoperă, în general, sunt ținute departe de public sub pretextul securității militare. Istoria are însă multe nume pentru Planeta X.

Sumerienii au numit-o a 12-a Planetă sau Nibiru (care se traduce prin ” planeta în trecere”).
Babilonienii și Mesopotamienii a numit-o Marduk, Regele Cerurilor și Marele Corp Ceresc.
Vechii evrei au menționat-o drept Globul cu aripi, din cauza lungimii orbitei sale în raport cu celelalte stele.
Grecii au numit-o Nemesis. (Numele său cel mai grăitor)
Profeții au numit-o Steaua Albastră, Steaua Roșie, Mesagerul Înflăcărat sau Cometa Sfârșitului, printre altele.

Indiferent de denumirea utilizată, este același obiect care are aceleași efecte atât înainte cât și în timpul trecerii sale pe lângă Pământ.

Sumerienii au avut, de asemenea, un nume și pentru orbita ei de aproximativ 3600 de ani (un Shar).

Astronomii antici hinduși au numit-o Treta Yuga (3600 ani) și distrugerea pe care aceasta o cauzează, Kali Yuga.

Dovezile despre Planeta X sunt copleșitoare în trecutul nostru istoric. Schimbările actuale de pe Pământ se accelerează, nu se diminuează. Acestea sunt fapte reale, ce mai pot spune? In revista americană ” Descoperind Arheologia”, iulie / august 1999, la pagina 72: anul 1628 i.Hr. este dat ca dată a unui eveniment catastrofal care s-a petrecut la nivel mondial. Aproximativ cu 3600 de ani în urmă și care ar coincide cu întoarcerea sa în acest moment. Pagina 70 arată o imagine medievală, cu o cometă mare, obiect la fel de mare ca și soarele, brăzdând pe cer dungi orizontale și având o coadă uriașă. Dedesubt este înfățișat un oraș agitat, cu oameni isterici ieșiți pe străzi. Orbita sa eliptică este jurul a doi sori. Celălalt soare în jurul căruia orbitează este geamănul întunecat al soarelui nostru.

Cele mai bune echipamente telescopice ale noastre de pe Pământ și din spațiu monitorizează îndeaproape apropiata apariție a lui Nibiru. Acesta este unul din multele motive pentru care feed-ul live al telescopului orbital Hubble este ascuns vederii noastre. De fiecare dată când aceasta se apropie începe un lanț de evenimente care culminează cu trecerea ei prin spațiul nostru și provoacă schimbarea suprafeței pământului nostru. Aceste modificări sunt cauza deceselor masive și distrugerilor. Istoria este bogată în povești de genul ăsta. Mulți oameni din trecut nu au făcut legătura între ceea ce părea a fi o cometă mare deasupra capului lor și evenimentele cu care se confruntau la momentul respectiv( erupții vulcanice masive, cutremure, suprafețe terestre care se scufundau și altele care apăreau de nicăieri, valuri mareice, vremea cruntă și inundații).

Unii dintre acești scriitori din trecutul îndepărtat pur și simplu au descris acest fapt drept ceea ce au crezut ei că ar fi fost un semn prevestitor sau un mesager al profeților și nu drept cauza problemele lor. În 1995, Planeta X a venit destul de aproape de noi astfel încât magnetismul său a început să afecteze Pământul într-un mod semnificativ, care crește acum zi de zi. Cu cât se apropie mai mult de noi cu atât mai repede se îndreaptă spre Pământ și efectele sale magnetice devin mai puternice. Există un flux și reflux al acestor evenimente, asemănătoare cu undele calme înainte marele val. Surferii înțeleg foarte bine această analogie. În termeni mai populari ar fi liniștea dinaintea furtunii.

Așteptați-vă ca lucrurile să se înrăutățească, deoarece se apropie tot mai mult, dar nu în linie dreaptă. Gravitația soarelui nostru este ceea ce o atrage mai aproape și mai repede. Planeta X nu va lovi Pământul sau Soarele, din cauza forței de respingere, care întră în joc pe măsură ce se apropie unele de altele. Mai există încă un motiv pentru care e bine să fiți  preveniți și care să vă preocupe. Pământul are acum două influențe magnetice puternice în zona învecinată (soarele nostru fiind cel principal) și nucleul său se încălzește din cauza asta. E ca o mașină cu accelerația și frâna puse în același timp.

Soarele împinge și trage Pământul într-o direcție iar Planeta X este supărată de faptul că acesta contrabalanseazâ propriul său set de influențe. Acesta este motivul fenomenelor meteorologice ciudate și al activității seismice din ultima vreme. Înregistrările despre cei  aproximativ 7 ani de turbulențe înainte de trecerea ei fac parte din înregistrarea biblică despre, cel puțin, ultima ei trecere pe lângă Pământ. Cu ajutorul informațiilor științifice și istorice, puține dar corecte, nu trebuie să fii profet pentru a prezice că același ciclu de evenimente se întâmplă din nou, în timpul apropierii Planetei X de noi.

Aceste evenimente sunt doar o mică mostră, de importanță minoră, comparativ cu ceea ce se va întâmpla atunci când va sosi timpul.. Și totuși, chiar și aceste evenimente relativ minore pot provoca mari distrugeri. Multe zone ale lumii vor începe să fie grav afectate chiar înainte de momentul trecerii, așa că nu cred că puteți aștepta până în ultima clipă și apoi să te adăpostești în condiții de siguranță! Nu vei mai avea unde să pleci. Acesta este și motivul pentru care au intervenit schimbări atât de drastice în transportul aerian și în securitate, pentru că atunci cand avertizarea va deveni publică, ea nu nu va fi pentru oameni ca mine sau ca voi. Cei aleși vor fi imediat pe poziții  alături de paznici înarmați, la fiecare aeroport pentru a împiedica masele nespălate să zboare și să le stea lor în cale.

De ce credeți că s-a construit aeroportul Denever? Dar Vault Svalbard Global Seed? Un război nuclear ar face inutile toate acele semințe pentru zeci (dacă nu sute) de ani buni până la eliminarea radioactivității din sol. Ori pentru cât de mulți ani și-ar fi pregătit elitele provizii nu cred că le-ar conveni să stea închiși în buncăre ani de zile sau să se plimbe pe afară în costume de protecție. Așa că gogorița cu Iranul nuclear nu este decât alt praf aruncat  în ochii ”prostimii”. Așa-zisul ”terorism” care planează ca sabia lui Damocles asupra capetelor noastre a fost inventat tot în scopul restrângerii libertății demișcare a cetățenilor lumii. Acestui i se alătură circul politic, economic și religios care se desfășoară zilnic în fața ochilor noștri. Scopul? Distragerea atenției de la lucrurile cu adevărat importante. Colapsul financiar are drept scop scoaterea banilor din circulația lor în rândul populației. Falimentarea, rând pe rând a economiilor țărilor, deci ruinarea populației se face, nu pentru că bancherii au nevoie de bani ( doar ei i-au inventat și tipărit) ci pentru a limita posibilitatea de mișcare a populației. Fără bani unde și cât de departe poți ajunge, mai ales în ziua de azi? În opinia mea, falimentul economic mondial se va produce cu puțin timp înainte de a se face public anunțul despre urgia care ne paște tocmai pentru a-i împinge pe oameni la gesturi necugetate. Totul nu este decât un puzzle în care ni se atrage atenția asupra unor porțiuni din el cu scopul de a pierde din vedere imaginea de ansamblu. Strămoșii noștri au vrut să ne prevină asupra acestui eveniment, de aceea ne-au lăsat de-a lungul secolelor și mileniilor, scrieri și construcții făcute de asemenea manieră încât să reziste în timptocmai pentru că erau de importanță capitală pentru cei care veneau după ei. Oricât demult s-au străduit cei ce se consideră aleși pentru a supraviețui vremurilor de după ”vremurile de pe urmă” să ascundă aceste lucruri, frânturi de adevăr au ieșit rând pe rând la iveală și ne dau astăzi, nouă, posibilitatea să alegem dacă vrem sau nu vrem să știm ce ne așteaptă. V-ați pus întrebarea de ce  legendele și miturile popoarelor antice se aseamănă între ele?  Chiar ați crezut câ cele 900.000 de pergamente adăpostite de Biblioteca din Alexandria au dispărut pentru totdeauna odată cu arderea ei? Este un lucru imposibil pentru că tot istoria ne spune că egiptenii aveau o armată de scribi tocmai pentru ca fiecare document să fie copiat în cel puțin 7 exemplare și depozitat în tot atâtea locuri diferite. Ce conțineau acele papirusuri de au trebuit ” să ardă” pentru totdeauna? Dar egiptenii au fost mai deștepți decăt noi și și-au dat seama că unii vor încerca să ascundă anumite lucruri, drept pentru care au lăsat săpate în piatră informațiile de importanță capitală.

E bine sau nu e bine să știm aceste lucruri? Fiecare își dă răspunsul singur. Personal, nu știu încă sigur dacă îmi doresc sau nu să supraviețuiesc acestui eveniment. Ceea ce știu este că această informație m-a făcut să-mi iau un răgaz de la găndurile și problemele zilnice și să-mi îndrept atenția mai mult spre lucrurile cu adevărat importante în viață.

Locația planetei Nibiru

Niciodată în istorie nu au existat atât de multe ființe umane interesate în mod special de o anumită planetă, cum se pare că sunt în zilele noastre. Nu trece o zi în care să nu poți găsi câteva informații noi referitoare la Planeta X. De la cei care cred în întregime în existența ei și până la cei care cred că credincioșii în existența Planetei X sunt nebuni, există o multitudine de opinii de fiecare parte. Cu toate acestea, ceea ce am încercat eu să fac a fost să privesc din toate unghiurile scrierile despre Planeta X, un fel de „mers pe jos” în jurul chestiunii și să văd dacă pot găsi ceva care ar fi putut fi omis sau, mai degrabă, trecut cu vederea.

Iată câteva lucruri pe care le-am găsit:

Şi numele stelei se cheamă Absintos. Şi a treia parte din ape s-a făcut ca pelinul şi mulţi dintre oameni au murit din pricina apelor, pentru că se făcuseră amare. ”

Apocalipsa 8:11

Ei bine, după cum vă puteți imagina căutarea mea a început într-adevăr cu Biblia, în cazul în care se menționează, în mod criptic desigur, despre o „stea”, planetă, de un anumit tip numită  Absintos (ἀψίνθιον). Și continuarea cercetărilor arată că suntem departe de a fi prima generație de ființe umane care se îngrijorează cu privire la această planetă Absintos. Atât de îngrozitoare au fost cunoștințele vechi despre această planetă încăt strămoșii noștri au anunțat-o tuturor, de la o generație la alta și prin diverse mijloace, pentru ca astfel fiecare dintre noi să ajungă la o cunoaștere instinctuală când aceasta va veni din nou.

Devastarea și distrugerea totală a vieții de pe acest Pământ se spune că a produs  în cadrul umanității o amnezie reală în memoria noastră, pentru că amintirea ar fi fost prea copleșitoare. Miturile antice și legendele strămoșilor noștri, nu sunt doar pline de povești despre ultima vizită a acestei planete, ci despre tot ceea ce știau ei despre această perioadă. Ca un avertisment pentru viitor, strămoșii noștri au construit, pe fiecare continent de pe pământ, piramide și au încifrat în ele evidențele despre cum și când această planetă va reveni și cum să ne pregătim pentru venirea sa. Și de ce ne-au  avertizat cu privire la ea ? Pentru că Absintos este raportată a fi de patru ori mai mare și de douăzeci și trei de ori mai densă decât Pământul.

Biblia afirmă că, atunci când aceasta va trece, efectele sale magnetice și gravitaționale asupra miezului din fier topit al Pământului  vor provoca cutremure frecvente / erupții vulcanice și alte fenomene. Vorbind despre ultimele zile, Biblia spune:

A trâmbiţat, apoi, al doilea înger, şi ca un munte mare arzând în flăcări s-a prăbuşit în mare şi a treia parte din mare s-a prefăcut în sânge; Şi a pierit a treia parte din făpturile cu viaţă în ele, care sunt în mare, şi a treia parte din corăbii s-a sfărâmat. Şi a trâmbiţat al treilea înger, şi a căzut din cer o stea uriaşă, arzând ca o făclie, şi a căzut peste izvoarele apelor. Şi numele stelei se cheamă Absintos. Şi a treia parte din ape s-a făcut ca pelinul şi mulţi dintre oameni au murit din pricina apelor, pentru că se făcuseră amare.” Apocalipsa, 8.8-11

Am observat de-a lungul ultimilor zece ani, schimbări drastice în modelele noastre meteorologice actuale, creșterea numărului cutremurelor( și a intensitații lor) și a activității  vulcanice, au apărut rapoarte despre încetinirea treptată a rotației Pământului și despre deviații ale câmpului geomagnetic planetar, și alte anomalii. Toate, se presupune, datorându-se energiei eliberate de către planeta noastră, ca răspuns la câmpul gravitațional care precede Planeta X.

Și, corelate cu aceste modificări, mai sunt eforturile depuse de guvernele lumii de a continua să ne spună că totul este în regulă. NASA va continua să identifice obiecte ce preced sau se învârt prin preajma planetei Absintos pentru a distrage atenția. În mod normal, angajații și personalul profesional al NASA sunt evazivi și condescendenți când sunt  întrebați despre asta. Faptul că NASA a ales să ne ”împărtășească” cunoștințele lor despre Planeta X se potrivește perfect în modelul de disimulare ( utilizat pentru orice fel de informație prețioasă din orice domeniu); Absintos / Planeta X a fost făcută în mod intenționat să sune ridicol și confuz din mai multe motive, unul dintre ele fiind ”evitarea provocării panicii” în rândul populației lumii. Multe site-uri și articole care continuă să scrie despre Planeta X, răspândesc minciuni.

Ei spun că poate doar există și că vine doar o dată la câteva milioane de ani, dacă o face. Această dezinformare este larg răspândită și se face cu un scop. Masa planetei X, magnetismul și densitatea ei sunt de așa natură încât perturbă suprafața fiecărei planete pe lângă care trece. De fapt, istoria arată că aproximativ cu 7 ani înainte de trecerea sa influența considerabilului său câmp electromagnetic / gravitational a modificat fluxurile miezulului Pamantului declanșând evenimente meteo, activitate vulcanică și seismică, ieșite din tipare.
De la începutul anului 1996 anotimpurile tradiționale s-au schimbat în mod dramatic, ieșind cu regularitate din toate tiparele. Creșterea semnificativă a numărului de cutremure zilnice, incidentele vulcanice și modificările electromagnetice au fost ținute departe de mass-media cât mai mult posibil. Vremea în sine poate fi în mod fals pusă pe seama încălzirii globale și a ciclurilor solare, dar nu și atunci când pământul huruie în același timp. Fiind pregătiți și avertizați vi se oferă, unora, o oportunitate de a supraviețui. Unii și-ar putea dori să nu fi aflat niciodată sau să fi fost preveniți asupra dificultăților care le sunt  prezentate, deoarece nu se pot compara cu stilul lor de viață avut înainte.

În acel moment mi-aș spune pur și simplu că fiecare a fost responsabil pentru el însuși cu privire la asimilarea și selectarea informațiilor primite și și-a determinat singur nivelul pregătirilor. Nu caut să-mi mulțumiți în viitor, dar încerc să evit împușcarea mesagerului. Faptul că aflați abia acum și că în acest moment s-ar putea să nu fiți în măsură să vă pregătiți, din cauza legăturilor de familie sau a problemelor financiare, ar putea sfârși prin a vă provoca griji inutile, înainte de vreme. Deci, fiți atenți înainte de a sări prea adânc aici. Nu e întotdeauna mai bine să știi. Credința mea interioară îmi spune că există un motiv pentru tot.

Știința găsește dovezi din ce în ce mai mari de ordine în haos, la fiecare pas. Pentru cei care mă vor eticheta drept un mesager al doom-ului( Sfarșitului), vă rog să vă faceți vouă  și mie o favoare, nu terminați de citit acest articol. Scopul meu este de a găsi persoanele care doresc aceste informații sau care au fost îndreptate către ele printr-o corectă alegere. A rămâne în viață ar putea fi una bună. Faptul că citiți acest lucru înseamnă că, probabil, instinctul vă spune ceva nu este destul în regulă cu lumea, precum și faptul că explicațiile care le-ați auzit/citit despre acest subiect până în prezent au fost mai puțin adecvate.

Nu e ” Sfărșitul Lumii” când ți se aduce la cunoștință faptul că locuiești pe șine de cale ferată, trenul se apropie și ora când el va ajunge, astfel încât să poți să-ți iei casa din drum. Este ignoranța cea care vă va pune pe căi greșite în timpul cataclismelor ce vor veni. Vor fi multe locuri în care există o șansă bună de a vă afla în siguranță. Voi încerca acum să picteze un portret din cuvinte, folosind uneori cuvintele mele, alteori pe ale altora. Pentru a vizualiza mozaicul, uitați-vă la el ca la un tot.Concentrându-vă prea mult pe o parte sau alta s-ar putea să ratați imaginea de ansamblu.

În 1980 astronomii erau în căutarea celei de a X-a planete în sistemul nostru solar, cea care ar fi explicat perturbările planetelor noastre exterioare, Uranus și Neptun. Planeta a fost descoperită, dar de atunci nu am mai auzit nimic despre Planeta X. De ce nu a fost făcută publică descoperirea de atunci?

Zecharia Sitchin spunea că vechile legende sumeriene vorbesc despre o planetă cu o orbită asemănătoare unei comete care intră în zona sistemului nostru solar la fiecare 3600 de ani. Locuitorii de pe această planetă au fost ca niște zei pentru nativii de pe pământ. Ei au venit de pe planeta lor pe pământ cu rachete și au extras aur pentru a-l lua înapoi pe planeta lor de origine, Nibiru. El susține că aceștia au fost nefilimii, și giganții, la care se referă Biblia, în Geneză. Ar putea fi această Planeta X sau Planeta a 12-a (Sitchin) sursa  numeroaselor mituri și legende care descriu cometele ca aducătoare de osândă și vorbesc de lupta între planete? Ar putea fi ea cauza distrugerillor periodice ale marilor civilizații ale trecutului de către cutremure, erupții vulcanice, valuri produse de flux, așa cum sunt descrise în numeroase texte antice, inclusiv Biblia, și de Velikovsky? Planeta X  produce o schimbare a polilor (magnetici) pe pământ atunci când trece pe lângă el?

Geologii, ne recunoscând natura periodică cataclismică a planetei noastre, s-au uitat la fosilele vechi și au calculat că ele sunt de milioane de ani. Asta doar pentru că ei au calculat că evenimentele cataclismice au nevoie de milioane de ani ca să se întâmple. Atunci când ei vor recunoaște faptul că aceste evenimente ar fi putut avea loc brusc, o chestiune de zile, cronologiile lor istorice vor fi drastic modificate.

După ce au văzut impactul cometei Shoemaker-Levy cu planeta Jupiter, cu câțiva ani în urmă (16-22 iulie 1994), astronomii și-au dat abia atunci seama de posibilitatea asteroizilor și cometelor de a afecta în mod similar Pământul. Descoperirile lor cele mai recente: planete rotindu-se în jurul altor stele, planete cu orbite eliptice, orbitând ” doua stele”, planete „vagaboande”, planete ” pitice-maro” din metan, sunt toate dovezi că, indiferent de cât de sigură este știința azi că ceva este o prostie și imposibilitate, ziua de mâine ne poate dovedi că este exact invers. Cei mai buni oameni de știință sunt, prin urmare, nu scepticii înrăiți, ci cei care își păstrează în permanență mintea deschisă.

În ianuarie 1981 mai multe cotidiene declarau că orbita lui Pluto indică faptul că există Planeta X. Articolele anunțau că un astronom de la Observatorul Naval SUA, a declarat la o reuniune a American Astronomical Society, că neregulile din orbita lui Pluto indică faptul că sistemul solar conține o a 10-a planetă. El a menționat de asemenea că această veste nu va constitui nici o surpriză însă pentru Zecharia Sitchin, a cărui carte despre ea apăruse cu trei ani înainte.

În 1982 NASA a recunoscut oficial posibilitatea existenței Planetei X, printr-un anunț care spunea că un obiect este cu adevărat acolo, departe, dincolo de planetele îndepărtate. Un an mai târziu, în 1983 nou lansatul IRAS (Satelitul Astronomic Infrarosu) a găsit repede Planeta X (10). Washington Post a rezumat doar interviul cu cercetătorul șef IRAS de la JPL California, iar acesta ar fi spus că un corp ceresc la fel de mare ca Jupiter (dimensiunea fiind în concordanță perfectă cu cunoștințele anticilor) și parte a acestui sistem solar a fost găsit în direcția constelației Orion de un telescop orbital.

Va urma……