Roşia Montană: lista metalelor rare despre care contractul nu spune nimic!

A lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Roșia Montană, ca inginer geolog șef. Este omul care știe cel mai bine din România ce zăcăminte sunt acolo. Și cu toate astea, niciun ministru din România nu a fost curios să îi ceară opinia, scrie ecosapiens.ro.

Citiți mai jos ce crede specialistul Aurel Sântimbrean despre proiectul Roșia Montană: Gold Corporation exagerează… au interese pe bursă!

Reporter: Care e cea mai mare problemă a proiectului Roșia Montana?

Aurel Sântimbrean: Discuțiile nesfârșite, în necunoștință de cauză. Nu am văzut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care să discute problema cum trebuie. Trebuie să analizeze specialiștii. Să se facă dezbateri televizate cu specialiști, nu să vorbească oricine.

Rep.: Unul dintre specialiști sunteți dumneavoastră…

A.S.: Am pretenția, și mi-e jenă că o afirm, că sunt cel care cunoaște cel mai bine zăcământul de la Roșia Montana.

Rep.: Cât aur este acolo?

A.S.: Aur este mult. Aș vrea să vă spun că zăcământul de la Roșia Montana este un unicat. Astăzi, dacă merg cu dumneata la Roșia Montana și dezlipim o bucata de rocă cu târnăcopul, o măcinăm și spălăm acel măciniș cu apă, obținem aur.

Rep.: Dar foarte puțin, bănuiesc.

A.S.: Da, dar la nivelul târnăcopului. Mii de ani oameni așa au trăit, la nivelul târnăcopului și al lopeții. Azi un gram, mâine zece, poimâine nimic. Acum, trebuie să știți că cei de la Gold Corporation exagerează în privința cantității de aur pe care, cică, o vor extrage.

Rep.: Dar de ce să spună că e mai mult aur decât în realitate?

A.S.: Nu știu, bănuiesc că au interese pe bursă! În muntele Cetate și în muntele Carnic sunt evaluate 180 de milioane de tone de minereu. De ce spun asta? Ei au cumpărat documentația noastră, situația zăcământului de la Roșia Montană, făcută în 1985. Documentația a fost făcută sub semnătura mea, eram inginer-șef, aveam ultima semnătură. Documentația făcea o evaluare de 30 milioane tone de minereu, cu 1,05 – 1,1 grame de aur pe tona de minereu.

Ei, pe baza documentației noastre, au recalculat că în zăcământ ar fi 218 milioane de tone de minereu, din care se pot recupera 300 tone de aur și 1600 tone de argint. Eu la o discuție cu planurile pe masă, pot să le arăt că zăcămintele aurifere de la Roșia Montană sunt distribuite pe verticală. Zonele cele mai bogate au fost și sunt la suprafață și, cu cât cobori, conținutul în aur scade. La muntele Cetate, dacă la suprafață conținutul e de 3 grame, la o adâncime de 300 metri ajunge la 0,5 – 0,4 – 0,3 grame pe tona de minereu. Vă dați seama ce diferență? S-ar putea să aibă surprize…

Reporter.: În munții ăștia care vor fi rași de pe suprafața pământului e doar aur și argint, nu mai sunt cumva și alte metale rare?

A.S.: Aș vrea să vă dau doar niște date, pe care le am și în față. În 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. În 1962, Icechim din București, evidențiază prezența germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. În 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate, o probă de 350 kilograme de zăcământ și am trimis-o la analiză la Institutul de Cercetări din Baia Mare.

Vreau să vă prezint câteva dintre metalele identificate:

  • aur – 1,5 grame pe tona,
  • argint – 11, 7 grame pe tona,
  • arsen – 5000 grame pe tona,
  • titan – 1000 grame pe tona,
  • molibden – 10 grame pe tona,
  • vanadiu – 2500 grame pe tona,
  • nichel – 30 de grame pe tona,
  • crom – 50 grame pe tona,
  • cobalt – 30 grame pe tona,
  • galiu – 300 grame pe tona.

Aceste probe și rezultate se află în documentația pe care RMCG-ul a cumpărat-o de la Agenția Națională de Resurse Minerale.

Rep.: Aceste metale rare vor fi extrase fără să plătească nimic?

A.S.: Nimeni nu vorbește despre ele. În orice discuție se vorbește de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbește absolut nimeni. Din anumite informații, în contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcământul.

Rep.: Dar, ca preț, care sunt mai valoroase, tonele de aur și argint sau și mai multele tone din celelalte metale?

A.S.: Cantitățile din celelalte metale sunt mai valoroase decât cele 300 tone de aur și cele 1600 tone de argint. Într-un document întocmit de un grup de profesori de la ASE – București se spune, pe calcule, nu pe povești, că valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decât valoarea aurului și argintului de acolo.

Rep.: Pe lângă aceste alte metale rare, mai e și problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica în valute.

A.S.: Absolut. Sunt șapte biserici: una greco-catolică în Roșia, de la 1741, apoi una ortodoxă, de la 1620, biserica ortodoxă din Corna, de la 1710, biserica greco-catolică din Corna, de pe la 1846 și restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumită în toți Apusenii, cu Mihăilă Gritta, care a trăit intre 1762-1837 și care a găsit în galeria lui proprie, 1700 kilograme de aur.

Cu acest aur a făcut șapte biserici și șapte școli confesionale, în Munții Apuseni. Cine mai face asa ceva, azi? Noi cică vom scoate 300 tone de aur, cu prețul căruia vom rade de pe fața pământului două localități cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu șapte biserici vechi, cu galerii romane unice în Europa, care pot fi vizitate în frac și cu pantofi de lac, atât de bine-s amenajate și păstrate.

  • Alexandru Mironov despre alternative de extragere a aurului

Iată ce spune Alexandru MIRONOV:

“Am asistat în ultima vreme, la o adevărată ofensivă mediatică – ziare, posturi de radio, dar mai ales clipuri la diverse televiziuni – care voia sa ne convingă să ne aplecăm și să culegem miliardele de dolari pe care dorește să ni le ofere o companie, desigur, mare prietenă a României, pe numele ei Roșia Montana Gold Corporation.

Intru în pielea jurnalistului de știință și voi continua rândurile mele, cu o propunere care vine din mediul de cercetare ingineresc – mai exact, de la una dintre rămășițele excelentului Institut de Metale Neferoase din Baia Mare, un SRL de cercetare științifică, numit SC Larechim.

Managerul acestei societăți, ing. Vasile Coman, susține că la SC Larechim există un grup de chimiști și metalurgi care lucrează, de cațiva ani, la o tehnologie de extragere a aurului și argintului din reziduuri miniere, prin metode nepoluante, care au marele merit că evită cumplitele tehnologii pe bază de cianuri.

Băimărenii din echipa SC Larechim au descoperit un activator, o substanță care, într-un mediu alcalin, permite o reacție cu cheltuială rezonabilă de energie. Cercetătorii de aici au brevetat și o invenție pentru extragerea arseniului din pirite aurifere (brevet RO 120980/28.03.2003). În laboratoarele și atelierele răposatului Institut pentru Metale Neferoase au construit o instalație pilot pentru recuperarea aurului și argintului din piritele de la Șuior. Odată instalația pusă la punct și după un șir lung de experimente (24 de șarje de cite 200 kg de pirite), ei au ajuns să poată asigura un proces constant de recuperare, care poate fi sintetizat în câteva cuvinte.”

  • Randament de 99,5%

Prin reactoarele, vasele de stocare și uscătoarele instalației s-au pompat 400 de kg de pirite aurifere, tratate cu tiosulfat de sodiu în soluție; în urma operațiilor, chimiștii băimăreni au obținut 43,97 grame de aur (cu randament de 99,5 %) și 165,7 grame de argint (randament de 91,4 %), în 30 de ore de manopera, cu un consum de combustibili de 110 metri cubi de gaz metan, 500 kwh de energie electrica și 3 metri cubi de apa.

Dar, din prelucrare, rezulta și un produs secundar de mare valoare, trisulfura de arsen, despre care importatorii de tehnologii pe baza de arsen n-au suflat niciun cuvânt.

Pentru că, la o rejudecare a procesului tehnologic, iată ce rezultă: din o tonă de pirita auriferă se obțin 13,25 kg de sulfură de arsen, la un preț de prelucrare de 1426,24 de lei pe kilogram.

Ceea ce înseamnă că această substanță utilă în industria vopselelor, pirotehnie, fibre optice, aliaje speciale șsi industria de armament se obține la noi cu aproximativ 400 de euro pe kilogram, dar se vinde pe piața mondială la prețuri mult mai mari, între 5.000 și 8.000 de euro pe kilogram, după cum variază bursa materiilor prime.

Un calcul simplu ne arată că din cele 500.000 de tone aflate în haldele de la Flotila centrală se pot obține, doar prin valorificarea acestui produs secundar, sume amețitoare, fără a lua în calcul aurul și argintul obținute prin același proces tehnologic. Și nu e vorba doar de haldele maramureșene (cu 10-12 gr. aur per tona și 50 gr. argint per tona), ci și cele de la Roșia Montana (2 gr aur si 15 gr argint per tona) si Certej – Deva (8- 10 gr aur si 150 gr argint per tona).

  • Scrisoare-manifest către Academia Română

Autorii cercetării științifice din Maramureș sunt dr. ing. Jack Goldstein, ing. Gabriel Duda, dr. ing. Corneliu Pop, ec. Loredana Naftanailă și dr. ing. Vasile Coman. Ei au adresat o scrisoare-manifest Academiei Romane, președintelui ei, prof. univ. Ionel Haiduc, chimist de mare performanță, cel care, de altfel, a condus echipa academică ce a stopat pericolul ce pândea Roșia Montană, în urmă cu cinci-șase ani. Au fost sesizate și Ministerul Economiei, condus de Adrian Videanu și, firește, cel al Mediului, iar prin intermediul mass-media, este informată acum și opinia publică.

Ca să recapitulăm: pentru 1 kg de aur și 5 kg de argint extrase din haldele de pirite se consuma 0,7 tone tiosulfat de sodiu, intre 0,2 și 0,9 tone de var, 0,02 tone de NaOH( hidroxid de sodiu sau mai popular sodă caustică sau leșie-n.m), 0,5 tone de amoniu și o cantitate mică de activatori. Se obține astfel de 1,5- 2 ori mai mult aur și argint decât prin tehnologiile pe bază de cianuri, dar la prețuri de 2,5 ori mai mici. Dacă adăugăm câștigul enorm pe care îl aduce trisulfura de arsen, avem în față una dintre posibilele mari lovituri economice ale României. Pentru aceasta, mai este nevoie de o investiție, de circa 100.000 de euro, care să țină în viață grupul de chimiști băimăreni.
Alexandru MIRONOV

http://www.financiarul.ro/2013/09/20/rosia-montana-lista-metalelor-rare-despre-care-contractul-nu-spune-nimic/

Comentariul mucenicul: N-am înțeles de ce financiarul.ro a eliminat ultima frază pe care eu am scris-o cu roșu????!!!!!! Cum la fel nu înțeleg de ce nimeni nu-l cheamă pe Ponta și pe zăpăcitul ăla de la Ministerul Culturii la o emisiune televizată care să îi pună față-n față cu acești oameni și cu aceste date.  Atenție: Articolul lui Alexandru Mironov  a apărut acum 4 ani.

3 thoughts on “Roşia Montană: lista metalelor rare despre care contractul nu spune nimic!

  1. Romania este condusa de criminali.Ei au inceput cu crima Ceausescu Nicolae si Elena Ceausescu.Cel mai gav este recunoasterea imediata ca noi democrati ai Romaniei din partea orchestratorilor occidentali europeni .Cei mai mari criminali a-u avut parte de judecata ,ba chiar a-u fost ascultate marturiile lor la Nuernberg,adica nazistii care le dau dureri de cap Vaticanului si azi.(dar asta e alta tema).Acesti criminali i-au executat pe Nicolae si Elena ceausescu motivand ca a-u dus poporul Roman la dezastru l-au infometat si exploatat.Dar regimul comunist era sub amenintarea sovieticilor(nu erau liberi).Au venit cei ce sant liberi sa faca exact aceeasi crima impotriva poporului Roman ,dar de data asta sub atenta supraveghere a stapanilor planetei.

  2. Din lista enumerata in articol,lipseste elementul cel mai scump.Este vorba despre elementul chimic numit Telur, un metal rar, sau un semimetal, folosit în tehnologia de vârf, de la bombe atomice la celule fotovoltaice care alimentează navele spaţiale.
    A fost descoperit cu 250 de ani în urmă în… Apuseni. Este preţuit mai mult decât aurul, iar ca zăcământ, România este pe locul doi în lume. Adică, Dumnezeu ne-a dat…
    În vechea exploatare a aurului de la Roşia Montană au rămas nefolosite cantităţi mari de telur, un element care, alături de celelalte minereuri rare, măreşte de aproximativ patru ori valoarea controversatului zăcământ din Apuseni.Acest element a intrat în atenţia oamenilor de ştiinţă de mai mult timp, dar în ultimii 10 ani a luat un avânt deosebit.
    Astfel, în anul 2005, Statele Unite au dezvoltat o tehnologie pentru fabricarea bateriilor fotovoltaice pe bază de telur.
    Ulterior, s-a ajuns la concluzia că dezvoltarea tehnologică viitoare a omenirii, în foarte multe domenii, în special cele spaţiale, va trebui să se ţină cont de zăcămintele de telur din lume.
    Este considerat noul «aur» al omenirii
    Mai mult, la întrebarea care va fi “aurul” din 2012 încolo, fizicianul Robert Jaffe, de la Massachusetts Institute of Technology, citat de publicaţia New Scientist, a spus:
    “Telurul ar trebuie să fie privit ca fiind mai preţios decât aurul”.
    În România, prof. dr. geolog Gheorghe Popescu a studiat timp de doi ani acest metal rar, de fapt un semimetal, şi a ajuns la concluzia că, măcar din acest punct de vedere, suntem foarte bogaţi.Mai multe aici:
    http://www.libertatea.ro/detalii/articol/Dezvaluire-incredibila-Afla-care-este-COMOARA-NEsTIUTa-zace-ROsIA-MONTANa-463503.html#ixzz2f8C8NwsJ

    • @ john
      cred că lista pe care a dat-o inginerul era cea de pe vremea lui Ceaușescu și de aceea lipsește. știu că există.am citit și eu articolul respectiv.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s