Nottingham (Anglia)- Există un defibrilator instalat într-un loc de joacă pentru copii. Ce vă spune acest lucru? Despre ce este vorba? În general, copiii sănătoși nu suferă atacuri de cord. Dar de când le-a fost administrată toxina, copiii cad ca muștele și au atacuri de cord. Dar, desigur, nu există nici o corelație, nu-i așa? Așa ceva [instalat] într-un loc de joacă pemtru copii….. Treziți-vă, oameni buni!…
Zi: 1 iunie 2022
MAI BEȚI UN CEAI DE TEI: Uniunea Europeană va împrumuta Ucrainei 9 miliarde de euro
Summitul Uniunii Europene a decis să acorde Ucrainei un împrumut urgent în valoare de 9 miliarde de euro pentru a plăti nevoile bugetare urgente.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat acest lucru în cadrul unei conferințe de presă în noaptea de 31 mai, relatează European Pravda.
„Ucraina are nevoie urgentă de sprijin financiar. După cum știți, aproximativ 5 miliarde de euro sunt necesare lunar în Ucraina pentru a susține plățile de bază, cum ar fi salariile, pensiile etc.”, a reamintit von der Leyen, vorbind după încheierea reuniunii Consiliului European.
Pentru a achita acest deficit de lichidități, UE va aloca în curând Ucrainei un pachet de asistență macrofinanciară de o amploare fără precedent.
„Pregătim un mecanism de sprijin macrofinanciar urgent în valoare de 9 miliarde de euro, la a cărui introducere vom lucra în decurs de o săptămână”, a declarat președintele Comisiei Europene.
Decizia politică a fost confirmată de președintele Consiliului European, Charles Michel: „9 miliarde de euro au fost confirmate de Consiliul European”, a subliniat el.
Rețineți că sprijinul macrofinanciar este un împrumut pe termen lung, cu rate ale dobânzii foarte scăzute, care sunt aproape de zero.
După cum a relatat anterior Agenția de presă ucraineană, Uniunea Europeană a depășit și rezistența mai multor state sceptice și a luat decizia politică de a impune un embargo petrolier împotriva Rusiei.
TRUST THE SCIENCE: Hamsteri modificați genetic se transformă într-o hoardă sălbatică
Cercetătorii au transformat din greșeală (🤣) adorabilii hamsteri aurii într-o hoardă sălbatică, încercând să le îmbunătățească capacitatea de cooperare.
Sistemul CRISPR (Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats) este o metodă care permite intervenția directă asupra ADN-ului, tăindu-l ca o foarfecă într-un punct precis al genomului.
Compuse dintr-un ARN ghid care țintește partea de ADN care trebuie modificată și din enzima Cas9 însărcinată cu tăierea propriu-zisă, aceste „foarfece moleculare” au fost dezvoltate de echipa condusă de franțuzoaica Emmanuelle Charpentier și americanca Jennifer Doudna, care a fost recompensată de două ori cu premiul Nobel pentru chimie în 2020.
De la inventarea sa în 2012, acest instrument biotehnologic a fost folosit de nenumărate ori de cercetători din întreaga lume, de cele mai multe ori în bine, dar uneori cu rezultate neașteptate, chiar îngrijorătoare. Acesta este cazul lucrărilor efectuate de o echipă de la Universitatea Northwestern din Statele Unite, care a realizat un experiment pe hamsteri aurii, aleși de preferință în locul șoarecilor pentru că au o organizare socială bine dezvoltată, pentru a studia un hormon, vasopresina, și receptorul său, gena Avpr1. Se crede că această genă reglează comportamente precum ajutorul reciproc și cooperarea. Oamenii de știință au fost convinși că aceste comportamente altruiste ar fi amplificate prin dezactivarea producției de vasopresină. S-au înșelat amarnic.
În timp ce micul grup de hamsteri ar fi trebuit să evolueze într-o comunitate ideală în care domnesc armonia și buna dispoziție, ei s-au trezit confruntați cu o hoardă de rozătoare zombi ultra-agresive. „Am fost foarte surprinși de acest rezultat”, recunoaște profesorul Elliot Albers, directorul studiului.
Când un hamster modificat genetic a fost confruntat cu un specimen agresiv, acesta s-a năpustit cu o violență neprovocată, mușcând, zgâriind și urmărindu-și victima neajutorată. Acest comportament apărea însă doar atunci când erau aduse împreună două specimene de același sex.
Concluzia experimentului este atât surprinzătoare, cât și deprimantă pentru profesorul Elliot Albers:
„Deși se știe că vasopresina îmbunătățește comportamentul social acționând într-o serie de regiuni ale creierului, este posibil ca efectele mai profunde ale receptorului Avpr1 să fie inhibitoare”, explică el. De fapt, nu înțelegem complet acest sistem.
Mucenicul's Blog 