­čĄö: „Poate fi periculos s─â fii du╚Ömanul Americii, dar s─â fii prietenul Americii este fatal” H. Kissinger

Henry Kissinger a declarat ├«n noiembrie 1968, dup─â ce Richard Nixon a fost ales pre╚Öedinte al SUA, dar ├«nainte ca acesta s─â preia func╚Ťia:

„Lui Nixon ar trebui s─â i se spun─â c─â este probabil un obiectiv al lui Clifford de a-l detrona pe Thieu (pre╚Öedintele sud-vietnamez Nguyen Van Thieu) ├«nainte ca Nixon s─â fie ├«nvestit. Trebuie s─â i se spun─â lui Nixon c─â, dac─â Thieu va avea aceea╚Öi soart─â ca ╚Öi Diem, se va spune na╚Ťiunilor lumii c─â poate fi periculos s─â fii du╚Ömanul Americii, dar s─â fii prietenul Americii este fatal”.

Se pare că lui Joe Biden și mai ales lui Mitsotakis nu le-a spus nimeni această zicală!

├Än urm─â cu c├óteva zile, ├«nainte s─â apar─â articolul de mai jos, c├ónd am auzit c─â turcii ╚Öi-au dat acceptul pentru ca Suedia ╚Öi Finlanda s─â adere la NATO, am ╚Ötiut c─â doar o promisiune ├«n ceea ce prive╚Öte Grecia, putea s─â-i schimbe opinia lui Erdogan, ├«n ciuda faptului c─â nic─âieri ├«n pres─â nu ap─ârea clar de ce s-a sucit Sultanul. Din p─âcate, am avut dreptate de╚Öi nimeni de aici nu m-a crezut. Eu ├«nc─â stau ╚Öi m─â mir cum grecii, care niciodat─â nu i-au suportat pe americani, sunt at├ót de ├«ncrez─âtori acum ├«n NATO ╚Öi SUA, care de fapt e numai SUA, NATO fiind doar o alt─â denumire. Kremlinul nu minte ├«n acest articol ╚Öi articolul este probabil scris de un jurnalist de carier─â, care are cuno╚Ötin╚Ťe solide ├«n materie, nu de vreun Radu Tudor sau careva de pe la Digi24.

Consortul meu, nici acum nu crede (nici pe mine ╚Öi nici pe Putin), dup─â ce a citit articolul┬á ce urmeaz─â, c─â a╚Öa ceva ar fi posibil. ╚śi totu╚Öi este sau mai bine-zis va fi. ╚Ü─ârile ortodoxe ╚Öi na╚Ťionaliste nu sunt la mare c─âutare acum. Grecia are o istorie prea mare ╚Öi prea lung─â, a dat prea mult─â cultur─â lumii ╚Öi mai este considerat─â┬á ╚Öi „mama democra╚Ťiei”. ├Äntr-o lume a „cancel culture”, a „political correctness”-ului ╚Öi a dispari╚Ťiei termenilor „mam─â” ╚Öi „tat─â”, mama democra╚Ťiei trebuie s─â dispar─â. _______________________________________

„Dup─â kurzi, a venit r├óndul Greciei, deoarece SUA sunt dispuse s─â sacrifice insulele grece╚Öti de dragul r─âm├ónerii Turciei ├«n alian╚Ťa NATO”, afirm─â ru╚Öii ├«ntr-o analiz─â a situa╚Ťiei din Marea Egee.

Presa de stat rus─â vorbe╚Öte despre un conflict ├«n Marea Egee din cauza inten╚Ťiei Greciei de a-╚Öi extinde apele teritoriale la 12 mile marine. ├Än acela╚Öi timp, subliniaz─â c─â, ├«n negocierile care vor urma, SUA vor sacrifica insulele grece╚Öti…

Avertisment sau provocare din partea ru╚Öilor? Faptul c─â aceast─â publica╚Ťie provine de la o pres─â de stat rus─â ar trebui s─â fie ├«ngrijor─âtor, deoarece reflect─â opiniile Kremlinului. Totodat─â, acela╚Öi articol a fost reprodus ╚Öi de alte mijloace de informare ruse╚Öti, ceea ce este semnificativ…

Articolul se intituleaz─â:

„Occidentul i-a predat pe kurzi lui Erdogan. Urmeaz─â Grecia”

„Schimbarea pozi╚Ťiei Turciei ├«n problema ader─ârii Suediei ╚Öi Finlandei la NATO era doar o chestiune de timp. Pu╚Ťini se a╚Öteptau ca acest lucru s─â se ├«nt├ómple at├ót de cur├ónd, dar existau ╚Öi mai pu╚Ťine ├«ndoieli c─â era inevitabil. ╚śi este cu at├ót mai ├«ngrijor─âtor faptul c─â aceste evenimente sunt observate nu numai ├«n Kurdistan ╚Öi ├«n diaspora kurd─â, ci ╚Öi ├«n Grecia.

S├ómb─âta trecut─â, serviciile de informa╚Ťii turce╚Öti au raportat arestarea unui spion, Mohamed Amar Abara, care lucra pentru omologii lor greci. Se presupune c─â omul de afaceri, sub pretextul unor activit─â╚Ťi comerciale, afla ╚Öi transfera la Atena informa╚Ťii despre armata turc─â, refugia╚Ťii sirieni din ╚Ťar─â ╚Öi sus╚Ťin─âtorii FET├ľ.

Acesta nu este nici primul ╚Öi nici ultimul scandal de spionaj, dar faptul c─â ambele ╚Ť─âri sunt membre ale NATO, organiza╚Ťia militar─â care personific─â unitatea Occidentului (recent contestat) ├«mpotriva oric─ârei amenin╚Ť─âri (recent, ├«n principal ruse╚Öti), face ca situa╚Ťia s─â fie deosebit de amar─â.

├Än general, confruntarea dintre Turcia ╚Öi Grecia dureaz─â de mai bine de un secol. Nu vom intra ├«n detalii deja uitate de Atena despre modul ├«n care independen╚Ťa ╚Ť─ârii a fost ob╚Ťinut─â prin eforturile nu numai ale armatei grece╚Öti, ci ╚Öi ale armatei ruse – Pacea de la Adrianopol, care a asigurat de facto independen╚Ťa Greciei, a fost rezultatul r─âzboiului dintre Imperiul Rus ╚Öi cel Otoman din 1828-1829. Suntem mult mai interesa╚Ťi de evenimentele din ultimele decenii.

Bomba cu ceas l─âsat─â cu grij─â de Marea Britanie sub forma problemei cipriote a ├«mpiedicat normalizarea rela╚Ťiilor dintre Atena ╚Öi Ankara timp de aproape 40 de ani.

Profit├ónd de lovitura de stat militar─â din Cipru din 1974 (sus╚Ťinut─â de Grecia), Turcia a preluat controlul asupra p─âr╚Ťii de nord a insulei. Aceast─â circumstan╚Ť─â ac╚Ťioneaz─â ca un obstacol serios ├«n drumul spre Uniunea European─â; Republica Cipru este ea ├«ns─â╚Öi membr─â a UE, dar Ankara nu recunoa╚Öte guvernul de la Nicosia.

Mai mult, ├«n 2014, CEDO a ordonat p─âr╚Ťii turce s─â pl─âteasc─â ciprio╚Ťilor un total de 90 de milioane de euro, ceea ce guvernul Erdogan a refuzat s─â fac─â. Dup─â aceea, ╚Öi-a schimbat ├«n mod repetat pozi╚Ťia cu privire la problema integr─ârii europene: fie a declarat c─â Turcia nu mai este interesat─â de aceasta, fie a descris aderarea la UE ca fiind un obiectiv strategic – la urma urmei, a fost o ╚Ťar─â candidat─â timp de 23 de ani.

Rezervele de gaz

├Än ultimii ani, aceast─â poveste ╚Öi-a schimbat „culorile”. La sf├ór╚Öitul anilor 2010, geologii din bazinul mediteranean au descoperit z─âc─âminte de petrol ╚Öi gaze, c├óteva dintre acestea fiind situate ├«n zona economic─â a Ciprului.

Dar chiar ╚Öi f─âr─â aceste rezerve, insula este interesant─â din perspectiva securit─â╚Ťii energetice – exist─â planuri de construire a EastMed, conducta de gaz din estul Mediteranei, care va trece prin teritoriul s─âu ╚Öi care este menit─â s─â asigure aprovizionarea cu combustibil a Europei. Pentru a face acest lucru, Grecia a dezvoltat ├«n mod activ contacte cu alte ╚Ť─âri din regiune, ├«n special cu Israelul ╚Öi chiar cu Egiptul.

Insulele din Marea Egee

O alt─â problem─â ├«n care alia╚Ťii oficiali sunt ├«n dezacord este disputa asupra insulelor din Marea Egee. Ankara este convins─â c─â Grecia ├«ncalc─â regimul de demilitarizare. La r├óndul s─âu, la Atena, aceste afirma╚Ťii sunt considerate „nefondate din punct de vedere juridic, istoric ╚Öi faptic”.

Pe scurt, partea greac─â dore╚Öte s─â extind─â apele teritoriale adiacente insulelor cu 12 mile, c├ót permite Conven╚Ťia ONU privind dreptul m─ârii, pentru a exploata z─âc─âmintele de gaze naturale din zon─â.

Turcia nu a semnat acest document, astfel c─â Ankara prefer─â s─â se refere la Memorandumul de ├«n╚Ťelegere cu Libia privind delimitarea zonelor maritime, ├«ncheiat ├«n 2019.

Acest acord, la r├óndul s─âu, nu mai este recunoscut de autorit─â╚Ťile grece╚Öti, deoarece consider─â c─â ├«ncalc─â drepturile lor asupra zonei platoului bogat ├«n resurse. Dup─â semnarea acestuia, ambasadorul libian a fost chiar expulzat din Atena.

Pozi╚Ťia Greciei ├«n aceast─â problem─â a fost sus╚Ťinut─â ├«n mod repetat de Egipt ╚Öi Israel, precum ╚Öi de Fran╚Ťa, care au efectuat exerci╚Ťii navale comune. La ├«nceputul anului, Atena a desf─â╚Öurat for╚Ťe militare ├«n apropierea insulelor din zona cu probleme. Toate acestea pe fondul unor amenin╚Ť─âri militare directe din partea Ankarei.

Strategia Erdogan

Pentru a ├«n╚Ťelege de ce aceste probleme sunt at├ót de importante pentru Turcia, merit─â s─â ne amintim ce crede despre ea ├«ns─â╚Öi.

Dac─â Rusia este uneori acuzat─â c─â nu are o idee na╚Ťional─â, Erdogan are trei.

P├ón─â de cur├ónd, actuala conducere turc─â a fost la fel de activ─â ├«n ├«ncercarea de a promova conceptele de integrare european─â, neo-otomanism ╚Öi pan-turcism din motive interne ╚Öi externe, dar prima idee ╚Öi-a pierdut locul din cauza circumstan╚Ťelor descrise mai sus.

Ca parte a politicii sale neo-otomane, Erdogan vede Orientul Mijlociu ca pe propria sa curte ╚Öi mo╚Ötenire imperial─â, astfel c─â Ankara este ostil─â eforturilor Atenei de a stabili contacte cu ╚Ť─ârile arabe.

Dar problema este c─â, de la guvernarea Por╚Ťii, fostele vilaieturi s-au consolidat semnificativ ╚Öi nu sunt deosebit de atrase de perspectiva conducerii regionale de c─âtre o Turcie str─âin─â din punct de vedere etnic.

Unii actori, cum ar fi Arabia Saudit─â ╚Öi, ├«ntr-o mai mic─â m─âsur─â, Egiptul, ar dori s─â se considere lideri ├«n lumea arab─â. Ei au avut un oarecare succes ├«n acest domeniu, dar cu ochii pe Rusia.Aplic├ónd conceptul de Mare Turan, Erdogan face tot ce poate: ├«n ultimii ani, integrarea popoarelor turce╚Öti ia amploare, Baku este deosebit de activ─â ├«n apropierea de Ankara. Dar ╚Öi alte foste republici sovietice din Asia Central─â (├«n special Kazahstan) se ├«ndreapt─â ├«n aceast─â direc╚Ťie. Deoarece aceast─â idee implic─â, dac─â nu un stat, cel pu╚Ťin o comunitate „de la Marea Mediteran─â la Marea Laptev„, Rusia urm─âre╚Öte ├«ndeaproape ac╚Ťiunile Turciei ├«n aceast─â direc╚Ťie.

Problema ╚Öi solu╚Ťia pentru Erdogan

Punerea ├«n aplicare a oric─âreia dintre aceste idei va necesita costuri uria╚Öe pentru autorit─â╚Ťile turce ╚Öi construirea unei economii puternice. ╚śi iat─â c─â barca ambi╚Ťiilor sultanului se scufund─â ├«n via╚Ťa grea a unei infla╚Ťii record de 70%, care amenin╚Ť─â nu numai punerea ├«n aplicare a strategiilor de mare anvergur─â, ci ╚Öi victoria lui Erdogan ├«n alegerile de peste mai pu╚Ťin de un an.

Cu toate acestea, având în vedere tulburările actuale și eforturile Europei de a găsi o alternativă la gazul și petrolul rusesc, accesul la resursele energetice promite beneficii uriașe pentru Ankara, care ar putea contribui la rezolvarea problemelor interne existente.

Acesta este motivul pentru care Turcia își apără cu atâta zel statutul de principal centru de alimentare cu combustibil în sudul Uniunii Europene, încercând în același timp să devină un furnizor independent.

├Än acest scop, se comport─â ca o arm─â care se descarc─â pe nava NATO, tr─âg├ónd la 270 de grade – at├ót ├«n disputele cu Grecia, c├ót ╚Öi ├«n chestiunea ader─ârii Finlandei ╚Öi Suediei la NATO, ceea ce a avut ca rezultat faptul c─â acestea au fost for╚Ťate s─â fac─â concesii.

Vor sacrifica, de asemenea, Grecia

Iar Statele Unite sunt obligate doar s─â priveasc─â cum astfel de ac╚Ťiuni ce amenin╚Ť─â unitatea Occidentului, ├«ntruc├ót, a╚Öa cum se spune, „nu este momentul s─â dai ├«n cap”. ╚śi nu trebuie luat ├«n seam─â ce spun ei.

America ╚Öi alia╚Ťii s─âi consider─â valorile de la Ankara, Stockholm ╚Öi Helsinki drept moned─â de schimb ├«n aceast─â afacere, deoarece exist─â o mul╚Ťime de c├ó╚Ötiguri materiale care pot fi ob╚Ťinute prin respingerea unor idealuri efemere.

Dar cei de la Atena ├«n╚Ťeleg c─â interesele lor pot deveni urm─âtoarea carte ├«n schimbul loialit─â╚Ťii lui Erdogan”, conchid ru╚Öii.

Sursa

 

Las─â un r─âspuns

Completeaz─â mai jos detaliile tale sau d─â clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul t─âu WordPress.com. Dezautentificare /  Schimb─â )

Poz─â Twitter

Comentezi folosind contul t─âu Twitter. Dezautentificare /  Schimb─â )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul t─âu Facebook. Dezautentificare /  Schimb─â )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: