Într-o mișcare care ar putea risca să înfurie Rusia, armele nucleare ar putea fi amplasate în Finlanda dacă cererea de aderare a țării la NATO va fi aprobată, potrivit unui raport al unui ziar finlandez,
Atât Finlanda, cât și Suedia au depus cereri de aderare la NATO în luna mai, ca răspuns la invazia rusă în Ucraina. Potrivit ziarului Iltalehti din Helsinki, proiectul de lege privind potențiala aderare la NATO pe care guvernul finlandez îl va prezenta parlamentului nu include nicio interdicție cu privire la armele nucleare.
Surse din domeniul apărării au declarat pentru ziar că miniștrii finlandezi de externe și de apărare, Pekka Haavisto și Antti Kaikkonen, și-au luat „angajamentul” față de NATO în luna iulie că nu vor recurge la ” limitări sau restricții naționale” în cazul în care cererea Helsinki va fi acceptată.
Persoane din interiorul politicii externe au declarat pentru Iltalehti că acest lucru înseamnă că armele nucleare ale NATO ar putea tranzita sau ar putea fi amplasate pe teritoriul finlandez. În plus, nu există nicio restricție privind stabilirea de baze NATO în această țară.
Statele Unite au deja aproximativ 100 de arme nucleare în Europa, amplasate în Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani (Federation of American Scientists).
Marea Britanie și Franța, ambele membre NATO, își mențin, de asemenea, propriile arsenale nucleare independente.
La începutul acestei luni, guvernul polonez a declarat că a purtat discuții cu guvernul american cu privire la găzduirea de arme nucleare americane, deși acest lucru nu a fost confirmat de Washington.
Președintele polonez Andrzej Duda a afirmat că există o „potențială oportunitate” pentru țara sa de a se angaja în „partajarea nucleară”.
Potrivit site-ului său web, NATO este o
„alianță nucleară”, care își folosește arsenalul nuclear pentru „a menține pacea, a preveni coerciția și a descuraja agresiunea”.
Importanța descurajării nucleare a fost confirmată în Conceptul strategic 2022 al NATO, adoptat de alianță la summitul său de la Madrid din iunie.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat, în luna mai, cererile de aderare din partea Finlandei și Suediei, descriind acest demers drept un „moment istoric” pentru alianță.
„Salut călduros cererile Finlandei și Suediei de a adera la NATO”, a spus el. „Sunteți cei mai apropiați parteneri ai noștri. Toți aliații sunt de acord cu privire la importanța extinderii NATO. Suntem cu toții de acord că trebuie să rămânem uniți și suntem cu toții de acord că acesta este un moment istoric pe care trebuie să îl profităm. Aceasta este o zi bună într-un moment critic pentru securitatea noastră”.
Cererile de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei au fost deja aprobate de parlamentele a 28 dintre cele 30 de state membre ale alianței, Ungaria și Turcia fiind singurele două state care mai trebuie să voteze în această privință.
Principala piedică este reprezentată de Turcia, Ankara afirmând că va aproba noii membri doar dacă aceștia vor lua măsuri împotriva separatiștilor kurzi, pe care îi consideră teroriști.
NATO desfășoară în prezent un exercițiu nuclear, numit „Steadfast Noon”, care a început la 17 octombrie și va continua până la 30 octombrie.
Exercițiile implică aproximativ 60 de avioane, inclusiv bombardiere americane B-52, care sunt capabile să transporte arme nucleare.
Pe de altă parte, seismologii finlandezi au înregistrat joi și vineri o serie de cinci explozii subacvatice, a căror origine este neclară.
Vorbind pentru Newsweek la începutul acestei luni, Natalia Galibarenko, ambasadorul Ucrainei la NATO, a prezis că alianța va sfârși prin a face cadou Kievului avioane de luptă.
Newsweek a contactat ministerele de externe finlandez și rus pentru comentarii.
Mucenicul's Blog 