CHIAR PÂNĂ AICI S-A AJUNS?!: Ar trebui să salvezi un străin pe moarte dacă știi că mănâncă CARNE? Un filozof de la Oxford susține în mod controversat că poate fi etic să îi lași să moară din cauza suferinței pe care o provoacă animalelor (și nici măcar nu este vegan!)

Dacă articolul anterior vi s-a părut exagerat, oare ăsta cum o să vi se pară? Manipularea minților oamenilor se face zilnic prin diverse articole, pe diverse teme. Dar articolul cu canibalismul și acesta țintesc un nivel mult mai intim și mai profund  al ființei umane. Nu este vorba despre politică, război, tabere bune sau rele, etc…, ci de ceea ce ar trebui să definească o ființă umană: umanitatea din noi, care se pare că este pe cale de dispariție.________________________________

Să-i lăsăm pe cei care mănâncă carne să se înece este etic din cauza suferinței pe care o provoacă animalelor, a susținut în mod controversat un academician de la Universitatea Oxford.

Dr Michael Plant (pictured here) has previously said he is not a vegetarian himself but tries to only eat animals that have had happy lives
Dr. Michael Plant (foto aici) a declarat anterior că el însuși nu este vegetarian, dar încearcă să mănânce doar animale care au avut o viață fericită.

Dr. Michael Plant, un filozof care se concentrează asupra fericirii și care mănâncă el însuși carne, susține că, în conformitate cu unele filozofii morale, poate fi justificat să lăsăm să moară oameni ca el.

Argumentul său pornește de la un conflict între ceea ce el spune că sunt două convingeri comune.

Prima este că ființele umane au datoria de a se salva reciproc atunci când acest lucru are un cost nesemnificativ. De exemplu, să sari într-un iaz pentru a salva un copil care se îneacă, dar îți distrugi hainele în acest proces.

A doua credință, susține Dr. Plant, este că este greșit să mâncăm carne din cauza suferinței pe care o pot trăi animalele în fermele industriale.

Animalele, cum ar fi găinile, pot fi adesea ținute în condiții înghesuite și murdare înainte de a fi sacrificate.

El spune că acest conflict îi lasă pe cei care subscriu la cea de-a doua credință într-o poziție interesantă din punct de vedere moral dacă întâlnesc pe cineva care mănâncă carne înecându-se într-un iaz, și că lăsându-l să moară ar putea fi, de fapt, răul cel mai mic.

„Pare universal acceptat faptul că a face sau a permite un rău este permis – și poate fi chiar necesar – atunci când acesta este răul cel mai mic”,

a scris el în Journal of Controversial Ideas.

‘Susțin că, dacă consumul de carne este greșit din motive de suferință a animalelor, atunci, odată ce luăm în considerare câtă suferință ar putea avea loc, începe să pară plauzibil faptul că salvarea străinilor ar fi un rău mai mare decât să nu-i salvăm și, prin urmare, nu este, până la urmă, necesară’.

Dr. Plant compară acest lucru cu scenariul unui iaz în care, în loc de un copil, o persoană vede înecându-se un dictator crud, cunoscut pentru torturarea populației sale.

Salvarea dictatorului i-ar permite acestuia să continue să provoace suferință, așa că, la fel ca în cazul unui carnivor, a-i permite să se înece ar putea fi răul cel mai mic.

El recunoaște că majoritatea cititorilor vor considera acest argument „absurd”.

Dar el argumentează că, din moment ce un an în care o persoană mănâncă carne este aproximativ echivalent cu cinci ani în care puii suferă în condiții abominabile, „bunăstarea negativă” totală creată de acea persoană de-a lungul timpului este destul de mare.

Dr. Plant recunoaște, de asemenea, că unii ar putea susține că salvarea vieții unui consumator de carne este permisă dacă îl convertiți la vegetarianism după ce îl salvați.

Dar meritele morale ale acestui lucru ar putea varia în cazul în care persoana este convertită cu succes, adaugă el.

‘Se pare că cel mai probabil vor presupune că solicitarea ta a fost o nebunie și o vor ignora: „N-o să-ți vină să crezi ce mi s-a întâmplat azi. Am căzut în iaz și m-aș fi înecat dacă nu m-ar fi scos cineva de acolo. Dar nu acesta a fost lucrul cel mai ciudat. Persoana care m-a scos apoi m-a întrebat dacă am mâncat mult pui și mi-a cerut să mă opresc.””, a spus el.

” În mod serios, acceptăm să nu-l salvăm pe dictatorul care se îneacă deoarece, deși cel mai bun rezultat ar fi dacă l-ați salva și apoi l-ați convinge cu succes să nu mai facă lucruri rele, recunoaștem că acest rezultat nu este deloc probabil.

Dr. Plant își încheie argumentația spunând că există o „tensiune profundă și subapreciată” între convingerile de a salva vieți și de a nu mânca din fermele industriale.

„Deși, în mod normal, nu am considera că aceste convingeri sunt relevante una în raport cu cealaltă, am insistat asupra problemei directe că, dacă avem aceste preocupări legate de bunăstarea animalelor, atunci, atunci când le luăm în considerare, se reduce și poate fi eliminată obligația de a-i salva pe alții. Consider acest lucru surprinzător și deranjant”, a spus el.

Dr. Plant s-a descris anterior ca fiind un „welfatarian” – o persoană care mănâncă animale doar dacă acestea au avut o viață fericită înainte de a muri.

El nu abordează în mod specific în articolul său dacă welfatarienii ar trebui să fie salvați în situații pe viață și pe moarte.

http://www.dailymail.co.uk

PAROXISMUL NEBUNIEI CLIMATICE: Donați-vă corpul pentru consumul uman și salvați planeta!

Eu zic să înceapă cu toți activiștii ăștia de se lipesc pe unde apucă, în frunte cu Greta, pe urmă cu Femen și Rezist, și pe urmă mai vedem. Oricum, nevaccinații nu sunt în pericol pentru că suferă de „tulburări psihice grave” și de o gravă lipsă de empatie și solidaritate socială care s-ar putea transmite consumatorului obedient. Cred că am ajuns într-un punct critic, fără întoarcere, al „evoluției” societății. Toate aceste proiecte, campanii, planuri și măsuri care se iau în ultimii 2-3 ani, ne dovedesc, dacă mai era necesar, că suntem conduși de niște dezaxați patologici, pentru care rasa umană contează doar ca sursă de exploatare în toate modurile imaginabile și inimaginabile.  Iar cei care îi urmează orbește sau cu bună știință se fac părtași la aceste orori. Treziți-vă, până nu e prea târziu! ___________

Despre noi

Bine ați venit la Proiectul Carne Umană, noi suntem programul de donare de carne umană. Prin donarea de corpuri pentru consumul uman, acționăm pentru a rezolva problema suprapopulării, care duce la schimbările climatice și la efectul de seră cauzat de creșterea în masă a animalelor de fermă pentru a hrăni lumea.

La Human Meat Project, noi prețuim fiecare corp și fiecare viață.

Punem accentul pe sursa și originile cărnii noastre umane pentru a prezenta diversitatea lumii noastre și pentru a dezvălui diferențele îngrijorătoare de calitate a vieții de pe glob.

Organizația noastră salută fiecare națiune pentru a da înapoi restului lumii. Mână în mână, ne putem ajuta reciproc să îmbunătățim condițiile de viață și mediul înconjurător pentru toată lumea prin intermediul acestei mișcări globale.

Vă chemăm, oameni, să vă treziți și să acționați acum. Nu trăim individual și singuri. Avem nevoie unii de alții pentru a supraviețui. Împreună putem crea o lume pentru care merită să trăim. Împreună putem construi o lume a umanității și a solidarității. Fiecare viață este esențială.

              Pentru o zi de mâine mai bună
Carnea umană ca sursă de hrană

Practica canibalismului nu este neobișnuită la ființele vii. Atât în regnul animal, cât și în istoria noastră ca oameni, consumul propriei specii a existat.

În timpul descoperirii Lumii Noi, Cristofor Columb a adus cu el ceea ce ar putea fi considerat drept o dovadă timpurie a practicilor canibalice în civilizația modernă.

Cuvântul „canibal” provine de la numele pe care spaniolii l-au dat caraibienilor (Cannibales). Spaniolii au acuzat tribul din Caraibe că își consuma în mod ritualic dușmanii, dar cercetătorii din zilele noastre au îndoieli că acest lucru s-a întâmplat cu adevărat. Aceștia speculează că tribul Caribs era angajat într-o luptă anticolonială cu o serie de puteri europene. Mulți istorici susțin acum că zvonurile despre canibalism au fost doar o tactică de propagandă a spaniolilor, menită să provoace teamă.

Cuvântul „canibal” a fost folosit ca termen disprețuitor pentru a descrie populațiile tribale și indigene și a devenit o insultă etnică indirectă.

Misiunea și viziunea donării de carne umană

Pentru a salva planeta de impactul civilizației și stilului nostru de viață modern, trebuie să ne schimbăm concepțiile despre consum și opțiunile noastre alimentare.

Ne confruntăm cu schimbări climatice din cauza deșeurilor, a poluării, a defrișărilor și a problemelor de suprapopulare.

Prin donarea corpului tău pentru consumul uman, acționezi direct pentru a-i ajuta pe alții și pentru a diminua daunele provocate de era industrială.

Consumând carne umană, creăm o schimbare atât în viața noastră, cât și în lume. Îmbunătățind calitatea standard a vieții în fiecare țară și națiune, putem oferi o viață bună tuturor locuitorilor lumii.

Informații nutriționale despre carnea umană

Un cadavru poate hrăni până la 40 de persoane*
*Un bărbat adult mediu de 65 kg, numai carne

Carnea umană este deseori subestimată din punct de vedere nutrițional, însă densitatea proteinelor și a grăsimilor din carnea umană ar putea fi egală sau mai bună decât cea a altor produse din carne convenabile, cum ar fi carnea de vită, de pui și de porc.

Pentru că suntem omnivori, gustul și textura cărnii umane sunt asemănătoare cu cele ale cărnii de porc, ca să nu mai vorbim de calitatea acesteia, care ar putea fi mai substanțială (în funcție de ratingul calității vieții).

Un singur corp conține fiecare aminoacid esențial, minerale și vitamine necesare pentru aportul zilnic.
Nu numai că un singur corp ar putea hrăni până la 40 de persoane, dar este și cea mai accesibilă resursă pentru consumul de carne și grăsimi.

Carnea umană se obține fără cruzime și fără sacrificii.

Controlul calității
Cum ne selectăm donatorii

Ne asigurăm că donatorii noștri sunt sănătoși și că nu au boli contagioase, probleme de sănătate sau medicamente sau substanțe care ar putea fi absorbite de persoanele care le consumă carnea.

Risc pentru sănătate

Donatorii care suferă de afecțiuni medicale, cum ar fi SIDA/HIV, boala Creutzfeldt-Jakob (CJD), hepatită (HAV/HBV/HCV/HDV/HEV), cancer, tuberculoză sau rabie vor fi respinși pentru a preveni riscurile pentru consumator.

Există și alte afecțiuni medicale care ar putea împiedica acceptarea donatorilor, cum ar fi diabetul, tratamentele hormonale sau tulburările psihice.

Donație respinsă

În cazul unei donații respinse:

Dacă un donator are o afecțiune care poate fi transferată de la om la om, nu poate fi donator.

Dacă un donator are un cancer activ, nu poate dona până în momentul în care cancerul a intrat în remisie sau a fost îndepărtat și va trebui să aștepte cel puțin un an de la ultimul tratament sau procedură. În cazul în care un donator are o remisiune parțială, acesta va trebui să aștepte cel puțin un an de la procedură și va fi supus unui control medical pentru a se asigura că nu mai are medicamente în organism. În cazul în care un donator a trecut printr-o remisiune completă după un an, acesta poate fi donator de carne umană.

Calitatea vieții

Calitatea vieții este un sistem de evaluare a calității cărnii umane.

Fiecare donator care a trecut prin procedura noastră de control si de evaluare a calității va fi clasificat în funcție de calitatea vieții sale (sănătate și bunăstare).

Campanii

https://humanmeatproject.com/wp-content/uploads/2021/06/campaign-min.png

 

DIVERSITY_POSTER3-min

HMP_Ads_Poster_v3-min

Polar_Bear(Final)-min

Poster_1-min

poster-min

SOSMED_ADS-min

Stopt_Animal_Cruelty-min

Home

Citiți și https://mucenicul.wordpress.com/2022/07/26/soylent-green-un-cercetator-suedez-spune-ca-oamenii-ar-trebui-sa-devina-canibali-pentru-a-lupta-impotriva-schimbarilor-climatice-deoarece-consumul-de-carne-umana-este-mai-sustenabil-decat-indust/

Compania biotehnologică Verve din Boston testează pentru prima dată „CRISPR 2.0” pe un pacient

Editarea bazei, o modalitate mai precisă de a modifica ADN-ul, este testată în acest an în trei studii clinice.

Oamenii de știință rescriu codul vieții cu ajutorul unei noi tehnologii care promite să vindece bolile moștenite prin corectarea precisă a greșelilor genetice. Cunoscută sub numele de editare a bazei, tehnologia le permite cercetătorilor să aleagă o singură literă dintre cele trei miliarde care compun genomul uman, să o șteargă și să scrie o nouă literă în locul ei.

Editarea bazei este o versiune actualizată a instrumentului de editare genetică CRISPR, care a revoluționat cercetarea în domeniul științelor vieții și care face progrese în tratarea bolilor genetice ale sângelui și ficatului. Dar unii oameni de știință cred că editarea bazei, denumită uneori CRISPR 2.0, ar putea fi mai sigură și mai precisă decât versiunea originală. Iar în această vară, tehnologia de continuare este utilizată pentru prima dată pe pacienți.

Marți (12/07/22-n.m.) compania biotehnologică din Boston, Verve Therapeutics a anunțat că a modificat ADN-ul unei persoane cu o afecțiune genetică care provoacă un nivel ridicat de colesterol și o predispune la boli de inimă. Editorul de bază este conceput pentru a modifica o genă din ficat, pentru a reduce acumularea de colesterol și, sperăm, pentru a reduce riscul de atac de cord.

Sekar Kathiresan, director executiv și cofondator al Verve, consideră această abordare ca fiind o „operație fără bisturiu”. Deși studiul se concentrează pe persoanele cu hipercolesterolemie familială, o afecțiune genetică, Kathiresan speră că această terapie unică ar putea fi utilizată într-o zi la scară mai largă, pentru a reduce permanent riscul de boli de inimă la milioane de persoane cu un nivel ridicat de colesterol. „Încercăm să rescriem complet modul în care este îngrijită această boală”, a spus el.

Editarea bazei își face loc și în studiile pentru alte afecțiuni. La începutul acestui an, cercetătorii de la University College London au început în mod discret un studiu clinic care utilizează editarea bazelor pentru a crea terapii cu celule imunitare pentru leucemie – probabil prima dată când editarea bazelor a fost utilizată în cadrul unui medicament experimental. Iar firma Beam Therapeutics din Cambridge intenționează să folosească editorii de baze pentru a trata persoanele cu boli genetice ale sângelui într-un studiu care va fi lansat în cursul acestui an. Firma are, de asemenea, programe în fază incipientă pentru cancer, boli hepatice, tulburări imunitare și pierderea vederii.

Instrumentul puternic care ar putea face posibile toate aceste tratamente a fost conceput pentru prima dată de David Liu de la Institutul Broad al MIT și Harvard în 2013, când și-a dat seama că CRISPR nu era un panaceu. CRISPR acționează ca o pereche de foarfece moleculare care taie secvențe specifice de ADN. Deși acest lucru este util pentru a opri genele problematice, nu ajută la repararea lor.

„Avem cu adevărat nevoie de modalități de a corecta genele, nu doar de a le întrerupe”, a spus Liu. „Și aici intervine editarea bazelor”.

Editorii de baze ai lui Liu sunt versiuni modificate ale CRISPR care acționează ca niște radiere și creioane moleculare, schimbând una dintre cele patru baze, sau litere, ale ADN-ului cu alta. O versiune, dezvoltată de cercetătorul său postdoctoral Alexis Komor în 2016, transformă un C într-un T. Un al doilea editor de baze, dezvoltat de doctoranda sa Nicole Gaudelli în 2017, schimbă un A într-un G.

Acești doi editori de bază ar putea corecta aproximativ 60 la sută din toate greșelile de scriere ale unei singure litere care cauzează boli genetice rare, însă nu asta fac oamenii de știință în primul rând. Cele trei teste clinice ale tehnologiei care vor începe în acest an vor folosi editorii de bază pentru a crea în mod intenționat greșeli de scriere.

Puterea potențială a acestei strategii este evidentă în cadrul studiului clinic al Verve. Oamenii de știință au descoperit mai multe gene care cresc colesterolul și cresc riscul de atac de cord. Persoanele cu mutații genetice la una dintre aceste gene, numită PCSK9, au niveluri extrem de scăzute de colesterol LDL – adesea numit „colesterol rău” – și sunt „remarcabil protejate împotriva atacurilor de cord”, a spus Kathiresan. „Ideea noastră a fost să dezvoltăm un medicament de editare genetică care să imite situația naturală”.

Verve folosește editorii de baze pentru a introduce o mutație în gena PCSK9 a pacienților cu hipercolesterolemie familială. Rezultatele obținute la maimuțe au fost remarcabile, scăzând nivelurile de colesterol LDL cu aproximativ 70% după două săptămâni. Nivelurile au rămas scăzute timp de cel puțin doi ani, a declarat Kathiresan.

„Pare a fi un efect mai mare decât aș fi prezis”, a declarat Dr. Sarah de Ferranti, șefa cardiologiei ambulatorii de la Boston Children’s Hospital. „Chiar dacă ar fi pe jumătate la fel de eficient, tot cred că ar fi un mare avantaj.”

Medicamentele disponibile în prezent pentru hipercolesterolemia familială reduc colesterolul LDL cu până la 50-60%, dar trebuie injectate o dată sau de două ori pe lună, un program pe care mulți pacienți îl respectă cu greu, a declarat Dr. Gary Balady, director de cardiologie preventivă la Boston Medical Center. „A avea un tratament care se face o singură dată are potențialul de a salva multe vieți”, a spus el.

Prima persoană căreia i s-a administrat o doză în cadrul studiului Verve locuiește în Noua Zeelandă, dar compania se așteaptă ca autoritățile de reglementare să dea undă verde studiului în Statele Unite și în Regatul Unit în cursul acestui an. Gaudelli, care a dezvoltat editorul de bază pe care Verve îl folosește, a declarat că a vedea invenția sa în clinică este „cadoul vieții”.

Terapia Verve este o perfuzie care modifică ADN-ul direct la pacienți. Celelalte două studii privind editorul de baze, care vor începe anul acesta, vor edita celulele în laborator și le vor reinfuza în pacienți. Dr. Waseem Qasim, profesor de terapie celulară și genetică la UCL Great Ormond Street Institute of Child Health, a început deja un studiu clinic la Londra, folosind editorii de baze pentru a face trei modificări care vor ajuta celulele imunitare să lupte împotriva leucemiei cu celule T recidivante la copii.

Qasim a dezvoltat anterior terapii celulare pentru cancerele de sânge folosind CRISPR și a fost încântat să treacă la editarea bazelor. Tăierea mai multor gene deodată cu CRISPR ar putea provoca o confuzie a cromozomilor, a spus el. „Nu știm dacă există efecte secundare care decurg din asta sau nu. Dar ar putea exista”. Din moment ce editorii de baze nu taie ADN-ul, ar trebui să fie mult mai siguri, a spus el.

Mai târziu în acest an, Beam Therapeutics va utiliza editorii de bază pentru a trata persoanele cu anemie falciformă și o afecțiune înrudită numită beta talasemie.

Jennifer Doudna, cercetătoarea de la Universitatea Berkeley din California care a co-inventat CRISPR în 2012, a declarat că, deși editarea bazei „funcționează foarte bine în cadrul cercetării” și ar putea fi bună pentru a perturba genele, nu crede că are în prezent precizia necesară pentru a corecta mutațiile. Editorii de baze editează adesea alte litere de ADN în jurul literei unice pe care se dorește să o editați, a spus ea. „Așa că asta înseamnă că, de obicei, se ajunge să obțineți mai multă editare decât ați dori”.

Grupurile care dezvoltă terapii de editare a bazei spun că au analizat în laborator genomurile celulelor editate pentru a căuta orice modificare nedorită. John Evans, directorul executiv al Beam Therapeutics, a declarat că aceste editări în afara țintei sunt previzibile și, prin urmare, în mare parte evitabile. „Poți într-un fel să ocolești aceste probleme”, a spus el.

Liu speră că cele trei studii clinice ale editorilor de bază din acest an sunt doar începutul a multe altele care vor urma. „Mi se pare încă o poveste științifico-fantastică faptul că se poate intra într-un pacient și se poate face o schimbare precisă în secvența genomului său într-o poziție care, altfel, l-ar fi destinat să sufere de o boală genetică gravă”, a spus Liu.

„A putea prelua controlul asupra genomului nostru este, pentru mine, unul dintre cele mai umane lucruri pe care le putem face.”

http://www.bostonglobe.com

%d blogeri au apreciat: