DEZASTRU: Un bărbat din New York a MURIT în timp ce era tratat cu tehnologia experimentală de editare genetică CRISPR

Singurul voluntar care a participat la un studiu de testare a unei terapii experimentale și controversate de editare genetică a murit din cauze necunoscute.

Terry Horgan, din Montour Falls, New York, s-a înscris în studiu la sfârșitul lunii august, în speranța de a-și trata distrofia musculară Duchenne (DMD).

Tânărul de 27 de ani a fost unul dintre primii americani care au fost tratați cu CRISPR – care constă în editarea genelor prin tăierea precisă a ADN-ului și lăsarea procesului natural de reparare să preia controlul.

Boala sa genetică rară de pierdere a mușchilor este cauzată de o mutație în gena responsabilă de producerea unei proteine numite distrofină.

Deocamdată, cauza exactă a morții lui Horgan survenită luna trecută rămâne neclară.

Însă moartea sa ridică semne de întrebare cu privire la perspectivele generale ale terapiilor de editare genetică, care au alimentat speranțele multor familii care se confruntă cu boli rare și incurabile.

În acest moment, nu este clar dacă Horgan a primit tratamentul și dacă CRISPR, alte aspecte ale studiului sau boala în sine au contribuit la moartea sa.

Decesele nu sunt neobișnuite în cadrul studiilor clinice, care testează tratamente experimentale și uneori implică persoane foarte bolnave.

Dar studiile care implică CRISPR sunt relativ noi. Iar Fyodor Urnov, expert în CRISPR la Innovative Genomics Institute din cadrul Universității din California, Berkeley, a declarat că orice deces survenit în timpul unui test de terapie genică reprezintă o oportunitate pentru acest domeniu de a face o analiză.

‘Primul pas este de a plânge moartea unui suflet uman curajos care a acceptat să fie practic un participant la un experiment pe o ființă umană’, a spus Urnov. ‘Dar apoi, în măsura în care putem, trebuie să învățăm cât de mult putem pentru a ne croi o cale de urmat’.

DMD este o afecțiune genetică care afectează aproximativ 20.000 de copii în fiecare an. Tulburarea apare la unul din 3.500 până la 5.000 de nou-născuți din întreaga lume.

Afecțiunea este cauzată de o mutație la nivelul cromozomului X, care creează probleme în producerea proteinei distrofina, care ajută la întărirea celulelor musculare și la menținerea lor intactă.

Un deficit de distrofină duce la ruperea fibrelor musculare ale unei persoane atunci când sunt expuse la enzimele din organism, ceea ce duce la pierderea forței necesare pentru îndeplinirea sarcinilor zilnice.

Afecțiunea apare în special la bărbați și este diagnosticată de obicei la vârste cuprinse între doi și șase ani.

DMD este de obicei tratată cu un corticosteroid, care încetinește progresia bolii.

Introducerea corticosteroidului poate modifica nivelurile hormonului testosteron. Acest lucru poate duce la întârzierea pubertății.

Mulți bolnavi de DMD mor în adolescență. Progresele medicale în materie de îngrijire au prelungit însă în ultimii ani durata de viață a multor pacienți până la 30, 40 și 50 de ani.

Cure Rare Disease, care a finanțat studiul și care a fost fondată de fratele lui Horgan, a declarat într-un comunicat: „Pierderea lui Terry este sfâșietoare, iar el va fi ținut minte ca un erou”.

Cure Rare Disease a declarat că mai multe echipe de cercetare din SUA analizează cauza probabilă a morții lui Horgan, adăugând: „Aceasta este o activitate complexă și ar putea dura până la patru luni”.

Cure Rare Disease, care sprijină dezvoltarea altor 18 terapii, a afirmat în declarația sa că munca echipelor este esențială nu doar pentru a face lumină asupra rezultatelor studiului, ci și „asupra provocărilor terapiei genice în general”.

Cercetătorii au furnizat un raport al incidentului către Food and Drug Administration (FDA), așa cum se cere în cazul studiilor clinice.

Agenția a aprobat, de asemenea, studiul, care a fost condus de Dr. Brenda Wong, un neurolog pediatru de la Universitatea din Massachusetts.

CRISPR a fost atât lăudat, cât și criticat de când a fost dezvăluit pentru prima dată în 2012.

Tehnologia funcționează prin găsirea unui anumit fir de ADN într-o celulă și apoi prin modificarea sau eliminarea acelui ADN.

Unii oameni de știință cred că tehnologia de editare a genelor ar putea ajuta într-o bună zi la vindecarea pacienților cu cancer sau HIV, permițând medicilor să repare ADN-ul defect.

Inventatorii acestui instrument au câștigat un premiu Nobel în 2020.

CRISPR, sau Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats, are potențialul de a transforma medicina, ajutând la tratarea și prevenirea unor boli grave, cum ar fi cancerul și afecțiunile neurodegenerative.

În ciuda promisiunilor sale, CRISPR nu este perfect.

Dr. Arthur Caplan, un etician medical de la Universitatea din New York, a declarat pentru Associated Press:

„Știm că CRISPR își poate rata ținta. Știm că CRISPR poate fi parțial eficientă. Și știm, de asemenea, că pot exista probleme cu … vectorii virali’ care livrează terapia în organism’.

Problemele de siguranță în cercetarea în domeniul tehnologiei de editare a genelor nu sunt neobișnuite.

Există riscul modificării eronate a ADN-ului sau ARN-ului în alte regiuni decât locul țintă, ceea ce ar putea avea ca rezultat efecte secundare nedorite. De exemplu, modificarea neintenționată a unei gene supresoare de tumori poate duce la apariția cancerului.

Un scandal de proporții a zguduit lumea în 2019, când omul de știință chinez He Jiankui a fost încarcerat după ce a modificat ADN-ul fetelor gemene Lulu și Nana înainte de naștere pentru a le face rezistente la HIV.

Activitatea sa de manipulare a genelor embrionilor umani a fost considerată „monstruoasă”, „lipsită de etică” și „foarte periculoasă”.

Un grup de peste 100 de oameni de știință din China a criticat munca lui He în 2018:

„Efectuarea de experimente directe pe oameni nu poate fi descrisă decât ca fiind o nebunie”.

Grupul a adăugat: „Cutia Pandorei a fost deschisă. Am putea avea încă o licărire de speranță dacă vrem să o închidem înainte de a fi prea târziu’.

În 2019, un grup de oameni de știință a propus un moratoriu la nivel mondial privind editarea liniei genetice umane.

Aceștia au scris:

„Prin „moratoriu global”, nu ne referim la o interdicție permanentă. Mai degrabă, solicităm stabilirea unui cadru internațional în care națiunile, păstrându-și dreptul de a lua propriile decizii, se angajează în mod voluntar să nu aprobe nicio utilizare a editării clinice a liniei genetice dacă nu sunt îndeplinite anumite condiții”.

La sfârșitul anului trecut, Pfizer a raportat decesul unui pacient din cadrul studiului său în fază incipientă pentru o altă terapie genetică pentru distrofia musculară Duchenne.

Între timp, în 1999, Jesse Gelsinger, în vârstă de 18 ani, a murit în timpul unui studiu care presupunea introducerea de gene sănătoase în ficatul său pentru a combate o boală metabolică rară.

Oamenii de știință au aflat ulterior că sistemul său imunitar a reacționat exagerat la virusul folosit pentru a administra terapia.

Cea mai recentă fatalitate legată de tehnologia CRISPR este de natură să submineze încrederea publicului cu privire la faptul că aceasta este utilizată într-un mod etic și sigur.

Mărimea eșantionului studiului, de doar un singur pacient, a fost un punct nevralgic pentru Dr. Caplan.

Moartea lui Horgan „ne-ar putea face să ne gândim dacă ne plac cu adevărat studiile care se bazează doar pe o singură persoană și dacă vrem să spunem: „Nu, din punct de vedere etic, trebuie să faceți cel puțin un studiu în care să aliniați 5, 10, 20 de persoane (și) să învățați din datele obținute”.

Terry Horgan a fost diagnosticat cu DMD la vârsta de trei ani. Îi plăceau computerele în copilărie – o dată și-a construit propriul computer – și se juca cu familia sa pe alee când încă mai putea merge, potrivit unui comunicat al organizației Cure Rare Disease.

Mai târziu în viață a folosit un scaun cu rotile motorizat. A studiat informatică la Universitatea Cornell și a continuat să lucreze la școală în cadrul departamentului de informatică.

Cure Rare Disease l-a numit pe Horgan „un pionier medical al cărui curaj și determinare de neclintit a deschis calea pentru o mai mare concentrare și atenție asupra finanțării și dezvoltării de noi terapii pentru pacienții cu afecțiuni rare și ultra-rare”.

http://www.dailymail.co.uk