Exista sau nu exista un Proiect “Israel in Romania”? (IV)

Capitolul 4

NOUA ORDINE MONDIALĂ

DE LA LIGA NAŢIUNILOR LA STATELE UNITE ALE EUROPEI (PREAMBUL)

Incă din zorii istoriei, atât în antichitate cât şi în feudalismul timpuriu s-a emis ideea federalizării comunităţilor umane şi a popoarelor. Marile imperii antice au fost expresia acestei gândiri federalizante la nivelul de înţelegere a epocii respective izvorâte din stratificarea socială şi din interesele claselor dominante. Acelaşi fenomen s-a petrecut din feudalismul timpuriu până-n epoca marilor imperii coloniale contemporane, fenomen conţinând dialectic o înverşunată luptă a contrariilor dintre forţa federalizantă şi interesele ei şi dorinţa de libertate a comunităţilor federalizate prin mijloace militare, economice şi politice. Exemplele sunt la îndemâna fiecărui cititor. De la istoria imperiului roman şi a tipului de stat federal sclavagist creat de acesta şi de cel macedonean creat de Alexandru Macedon la istoria imperiilor bizantin şi arab; de la imperiul lui Carol cel Mare la imperiul spaniol; de la imperiul britanic la cel otoman, de la cel ţarist la cel habsburgic, tipic pentru unul de tip federal, descoperim două constante istorice fundamentale: una reprezentând interesul de dominaţie al unei minorităţi şi a doua reprezentând interesele vitale ale unei majorităţi compuse dintr-o puzderie de entităţi etnice având limbi, culturi, religii, structuri psihologice şi sociale, mentalităţi şi interese deosebite, care se opun legic intereselor minorităţii dominante. Această lege fundamentală a istoriei a funcţionat implacabil, dezintegrând imperiile, fie ele şi de tip federal, exemplul cel mai recent fiind cel dat de U.R.S.S.; ca să nu mai vorbim de tragedia Iugoslaviei, stat multinaţional de tip federal. Din uriaşul laborator al imperiilor prin procese subtile de dialectică istorică s-au separat şi individualizat, s-au structurat şi dezvoltat popoare, societăţi şi naţiuni politice care şi-au asumat rolul de a-şi făuri destinele în cadrul statelor naţionale.

Evreimea ca popor şi naţiune suprastatală folosind o gamă largă de mijloace cultural propagandistice, organizatorice, financiar-economice, politice, unele oculte, altele uzuale, a preluat ideea federalizării mondiale pusă în slujba şi sub dominaţia ei, din momentul în care şi-a câştigat supremaţia în Statele Unite ale Americii şi în câteva state importante din Europa, întreaga gamă de mijloace a fost aplicată simultan în zone geo-politice şi geo-economice fixate într-un plan strategic general pe timp îndelungat, desfăşurarea lor operaţională fiind controlată riguros după ce Alianţa Israelită Universală s-a lansat în politica mondială ca organ politic suprem al evreimii.

LUNA DE MIERE. IDEOLOGIE, DOCTRINA, PROPAGANDA!

Pentru a putea construi un suprastat, o Republică Universală este nevoie să se câştige la idee adeziunea vârfurilor politice, financiar-economice, artistice, filozofice şi culturale ale naţiunilor; sau, dacă acestea se dovedesc refractare, retranşante în sfera naţionalului; prin revoluţii să se manevreze masele proletare. Conducerea suprastatală iudaică a folosit cele două variante în mod simultan, după iudaizarea bazelor strategice: Franţa, Anglia şi Statele Unite. Ofensiva ideo­logică, doctrinară şi propagandistică ia forme acute odată cu primii ani ai secolului XX, cu centrul de greutate pe provocarea revoluţiei în Rusia ţaristă şi solidarizarea proletariatului european cu iudeo-bolşevismul. In acelaşi timp se construieşte abil alternativa Păcii Internaţionale şi se lansează lozinca Noii Ordini Internaţionale, fără a se preciza dacă această Nouă Ordine va fi comunistă sau capitalistă: aşteptându-se rezultatele experienţei din Rusia. Folosesc ca îndreptar cronologic, cronologia lui Denis L. Cuddy, publicată parţial în revista EUROPA, ca şi bibliografia dedicată Ligii Naţiunilor şi francmasoneriei acestui secol.

In 1910, deci după primele seisme din Rusia, se înfiinţează în S.U.A. Fundaţia Carnegie pentru Pacea Internaţională cu toate că în culisele politicii europene şi americane se puneau premisele declanşării primului război mondial pentru reîmpărţirea coloniilor şi a sferelor de influenţă. Fundaţia rezistă de 84 de ani, militează astăzi pentru un guvern mondial, are realaţii cu O.N.U.

1912. Un Edward Mandel House, consilier şi confi­dent al marelui francmason Woodrow Wilson, preşedinte al Statelor Unite, sub aparenţa unei cărţi de literatură (Philip Dru1: Administrator) lansează ideea răsturnării guvernelor şi a înlocuirii cu regimuri socialiste. Acest Mandel House va fi omul lui Wilson care va contribui la formarea Ligii Naţiunilor, prima formă organizatorică din cadrul larg organizatoric al Republicii Universale.

1913. Preşedintele Woodrow Wilson în The New Freedom: De când am intrat în politică, mulţi oameni mi-au încredinţat opiniile lor. Unii din cei mai importanţi oameni din S.U.A. se tem de ceva sau de cineva. Ei ştiu ca există undeva o putere atât de organizată, atât de solidă, de atentă, de concretă, uni­versală, încât preferă să vorbească în şoaptă atunci când îşi exprimă dezaprobarea2.

Consider că mărturisirea lui Wilson, preşedinte al Statelor Unite, este cheia acestei cărţi. Deci, în 1913, Statele Unite erau la cheremul ocultei universale, celor mai importanţi oameni americani fiindu-le teamă de a vorbi clar despre ea.

Din ce în ce mai evident, ziarişti, scriitori, politicieni, bancheri evrei sau aflaţi în subordinea iudaismului, abordează şi construiesc ideologia Noii Ordini Universale. Wilson ca expresie politică a ocultei iudaice lucrează la planificarea lumii postbelice din 1917, anul revoluţiei iudeo-bolşevice şi al intrării S.U.A. în primul război mondial. Curioasă coincidenţă, menită să zdrobească Germania în Vest spre a da mână liberă iudeo bolşevismului în Est, politică repetată fără nici o imaginaţie în al doilea război mondial, când ieşirea S.U.A. din neutralitate a decis victoria iudeo bolşevismului în Europa şi a comunismului în China, Coreea şi Vietnam, începând cu New York World3 din 1918, presa din Statele Unite sprijină revoluţia iudeo bolşevică, nu se ridică întru apărarea drepturilor omului călcate sub cizmoacele pline de sânge ale comisarilor iudei – asasinarea celor 5 milioane de culaci, a milioanelor de ruşi o lasă rece, ba dimpotrivă un di­rector al băncii FEDERAL RESERVE scrie în anul marilor masacre din Rusia în ziarul sus citat: Rusia ne arată drumul spre mari şi impetuoase schimbări ale lumii… mă bucur că se întâmplă aşa…4 Acelaşi „colonel” House care reorganizează Institutul de Afaceri Internaţionale sub numele de Consiliul pentru Relaţii Externe, susţine la 15 decembrie 1922 ideea unui guvern mondial, pe care o actualizează în revista; FOREIGN AFFAIRS, Philip Ker care-şi sfârşeşte pledoaria aşa: … adevărata prob­lemă este astăzi cea a unui guvern mondial5. Ofensiva ideologic-propagandistică se desfăşoară pe planuri largi cu începere din 1928. Doctrinarii, ideologii, filozofii, sociologii, esteticienii iudei sau în solda iudaismului încep să precizeze conceptul de Noua Ordine Mondială. H. G. Wells, socialist fabian în THE OPEN CONSPIRACY: BLUE PRINTS FOR A WORLD REVOLUTION: … Lumea politică a Conspiraţiei Deschise trebuie să slăbească, să încorporeze sau să înlăture guvernele existente … va fi o religie mondială … întreaga populaţie a lumii să devină o nouă comunitate umană6.

1932. F.S. Marvin publică THE NEW WORLD ORDER, deci Noua Ordine Mondială în care spune că Liga Naţiunilor este prima încercare de Noua Ordine Mondială.

1933. Apare Humanist Manifeste, John Dewey face apel la o sinteză a tuturor religiilor şi la o ordine eco­nomică socialistă şi cooperativizată. 1939 revista PEACE NEWS 8 din 19 mai publică Planuri pentru o federaţie mondială democratică, nemilitară şi atotcuprinzătoare. 28 octombrie 1939, celebrul în epocă John Foster Dulles propune public ca S.U.A. să conducă tranziţia, (să fim atenţi) spre o nouă ordine de state mai puţin independente, suverane, strânse într-o ligă sau uniune federală.

Anii 1939-1945 cu tot războiul mondial care face ravagii pe glob sunt anii în care se esenţializează doctrina şi ideologia Noii Ordini Mondiale – adică a Republicii Universale. Aşa cum revoluţiile europene au dus la emanciparea socio-politică a evreimii, războaiele mondiale au dus la îndatorarea statelor naţionale la Fondul Monetar Internaţional şi la subordonarea acestora intereselor guvernului univer­sal iudeu, punând premisele dominaţiei lui universale.

In 1939, Lionel Curtis publică un volum masiv de 985 de pagini: WORLD ORDER8 – Ordinea Mondială în care preconizează organizarea lumii într-o comunitate de naţiuni, în 1940 H.G. Wells revine cu THE NEW WORLD ORDER în care propune un stat mondial colectivist, o nouă ordine mondială care să cuprindă şi democraţiile socialiste şi, din nou, atenţie, o recrutare universală pentru muncă, încriminând individualismul naţionalist care este maladia lumii.

Hitler, Mussolini, Stalin propun şi ei modele ale unei Noi Ordini Mondiale şi, spre deosebire de ideologii iudeo-americani care nu suflă o vorbă despre cei destinaţi să conducă acel guvern universal, aceştia indică limpede pe conducătorii planificaţi.

Ca pretutindeni în natură, istoria omenirii cunoaşte „vârstele” fenomenelor socio-politice. Fenomenul arti­ficial al federalizării universale iniţiat de iudaism în cele două variante: iudeo-bolşevismul şi iudeo-capitalismul s-a dezvoltat .concomitent în prima jumătate a secolului XX, într-o intercomunicare şi interacţiune benefică pentru iniţiatori. Din 1920 până în 1945 marea finanţa evreiască din S.U.A. şi Europa a susţinut revoluţia iudeo-bolşevică din Rusia, atât fianciar, cât şi propagandistic. Referirile teoreticienilor occidentali ai Noii Ordini, mai ales a celor iudei americani se fac şi se raportează la „socialism” şi „socializare universală”. Este epoca propagandei internaţionale, a internaţionalelor, a kominternului, a războiului civil spaniol, al doilea câmp de experienţe iudeo-comuniste, a revoluţiei comuniste chineze, coreene, vietnameze cu puternice tente naţionale – care se îndepărtează de modele unice şi nu acceptă o conducere supefstatală, un centru unic de conducere. Ajutorul american masiv dat Rusiei lui Stalin, ca şi distrugerea bazei logistice a Germaniei lui Hitler de către aviaţia strategică anglo-americană, opera iudeului francmason F.D. Roosvelt au salvat iudaismul mondial, iudeo bolşevismul din Rusia, precum şi revoluţiile naţional-comuniste din Asia.

Această etapă a unei luni de miere prelungită pe o jumătate de secol ia sfârşit în clipa când iudeocraţia mondială îşi dă seama că toate speranţele de dominaţie universală printr-o revoluţie proletară condusă de evrei, folosind Rusia ca forţă de izbire este o utopie, că în Rusia postbelică comunismul se naţionalizează, că devine rusesc, că evreimea pierde controlul instituţiilor statului; ba mai mult, că se naşte o reacţie anti-iudaică rusească şi începe, voalat, o nouă epocă de prigoana. Rolul de superputere mondială însuşit de Rusia sovietică, expansiunea militaro-economică a acesteia pe tot globul, folosirea ideologiei comuniste în interesul imperiului sovietic, aflat pe drumul unei rusificâri masive, abolirea dominaţiei iudeo bolşevice în statele din Estul Europei, emanciparea lor economică, ofensiva comunismului naţional din China, Coreea şi Vietnam au activat la superlativ varianta capitalistă a Noii Ordini Mondiale, declarând război atipic Uniunii Sovietice şi aşa-zisului lagăr socialist şi război tipic Chinei, Coreei de Nord şi Vietnamului. Desigur, campioana luptei anticomuniste a fost iniţiatoarea comunismului mondial: iudeocraţia. Arma, forţa de şoc, a fost S.U.A. şi mai puţin ţările Europei Occidentale încorporate în noile organisme internaţionaliste create de iudeocraţie după al doilea război mondial.

DIVORŢUL. Cronologic, divorţul dintre comunism şi capitalism se produce în timpul celui de-al doilea război mondial, când creaţia iudeo bolşevismului, Rusia sovietică, devine o superputere conştientă de forţa sa şi când mişcările comuniste din China, Coreea de Nord şi Vietnam întrunesc adeziunea maselor, abolesc regimurile de tip feudal – colonial şi instaurează regimuri naţional-comuniste, lezând direct interesele ocultei financiare care spre a-şi păstra privilegiile în Extremul Orient declanşează o serie de războaie, unele sub flamura noului internaţionalism capitalist cu participarea simbolică a unor state subordonate Statelor Unite, având ca forţă principală de izbire armata americană.

Incă din perioada deceniului 3 când lupta în Manciuria împotriva imperialismului japonez care invadase Coreea, Kim U Sung sau Kim Ir Sen, tânăr comunist, a combătut stângismul comunist şi ororile lui ca şi directivele aberante ale Internaţionalei comuniste, la fel ca una dintre cele mai remarcabile personalităţi ale comunismului naţional din Asia, conducătorul mişcării de eliberare naţională şi socială din Vietnam, Ho Şi Min. Naţionalizarea comunismului în Extremul Orient este una din cele mai grele lovituri date ocultei internaţionale iudaice şi planurilor ei de dominaţie mondială. Prin anii 1933 Kim îl Sung nega sovietul – formă iudeo bolşevică a Kahalului evreiesc, preconizând un guvernământ revoluţionar popular.

Când conspiraţia iudeo bolşevică pierde puterea în Uniunea Sovietică, când evreimea este sortită fixării într-un spaţiu geografic limitat, un fel de republică sovietică evreiască, de fapt un gheto mai întins, când începe emigraţia în masă şi când apare disidenţa intelectualităţii evreieşti în Rusia, iudeocraţia internaţională activează până la paroxism varianta internaţionalismului capitalist şi declanşează războiul rece împotriva lagărului socialist, sincronizându-1 cu războaiele locale clasice pe întreaga planetă, având drept scop oprirea influenţei sovietice, înlocuirea regimurilor prosovietice, îngrădirea influenţei comunismului naţional, crearea de centre de putere proiudeocrate, precum Israelul, întreaga strategie asezonată cu răscoale, lovituri de stat şi asasinate politice. Imediat după război iudeocraţia creează şi finanţează o puzderie de ligi, asociaţii şi societăţi pacifiste, umanitariste, de apărare a drepturilor omului cu caracter suprastatal, activând prin intermediul lor propaganda pentru un guvern mondial, de data asta de factură capitalistă.

In 1947, Asociaţia americană pentru educaţie cheamă profesorii la: stabilirea unei adevărate ordini mondiale, în care suveranitatea naţională să fie subordonată autorităţii mondiale9.

Federaliştii unei lumi unite vor guvern mondial în acelaşi an, 1947. Iudeocraţia îşi demască planurile în PRELIMINARY DRAFT OF A WORLD CONSTITUTION în care Robert Hutchins, Mortimer Adler, Rexford Tugwell concep o federalizare regională, preambulul federalizării mondiale şi a guvernului mondial. Constituţia inventată de suporterii iudeocraţiei ar avea un „Consiliu Mondial”, o „Cameră a Gardienilor” însărcinată cu menţinerea ordinii mondiale, cere naţiunilor sâ-şi predea armamentul guvernului mondial şi… punctul nodal al pledoariei: dreptul Republicii Federale Mondiale de a prelua întrega proprietate privată pentru uz federal. O traducere mai neîndemânatică a PROTOCOALELOR nici că se putea.

1949 la 26 iulie, 18 membri ai senatului S.U.A. sprijină Rezoluţia 56, cerând ca O.N.U. să fie restructurată sub forma unei federaţii mondiale. Iată că reintră în scenă, dar cântând o altă partitură decât în 1917, familia bancherilor iudei Warburg, cei care-1 sprijiniseră masiv cu bani şi muniţii pe Troţky -Bronştein de la care aşteptau înfăptuirea revoluţiei mondiale şi a Republicii Universale condusă de evrei.

La 17 februarie 1949, James P. Warburg, fiul bancherului Paul Warburg, fondator al Federaliştilor unei lumi unite, declară:… marea problemă a timpului nostru nu este dacă putem crea o lume unitară, ci dacă această lume poate fi creată prin mijloace paşnice. Vom avea un guvern mondial indiferent că vrem sau nu. Problema este doar dacă acest guvern va fi instaurat prin consens sau prin cucerire10.

1954. Prinţul Bernhardt, soţul reginei luliana a Olandei – există o lungă listă a capetelor încoronate din Europa slujind francmasoneriei – regii nordici mărşăluind în front cu toată pompa, deci prinţul creează Bilderbergerii sau asociaţia cetăţenilorplanetari în care se înscriu rapid politicieni ca Dean Achenson, Christian Herter, Dean Rusk, Robert McNamara, George Ball, Henry Kissinger, Gerald Ford. Mulţi din Bilderbergeri sunt evrei, iar contribuţia lui Kissinger la politica externă a S.U.A. ca expresie a intereselor iudeocraţiei este bine cunoscută11.

1961. Departamentul de stat construieşte un plan de dezarmare a tuturor naţiunilor şi de înarmare O.N.U. în 1962, alt bancher, Nelson Rokefeller, fost guvernator al New York-ului publică THE FUTURE OF FEDERA­LISM 12, afirmând că evenimentele cer cu stringenţă o nouă ordine mondială.

Citez: Există o febră a naţionalismului… însă statul -naţiune este tot mai puţin capabil să-şi îndeplinească sarcinile politice internaţionale. Richard Nixon şi Ro­bert Kennedy nu ies din tiparul NOII ORDINI MONDIALE; iar în 1968, Richard Gardner, fost asistent delegat al Secretariatului de Stat spune: … Sfârşitul dă târcoale suveranităţii naţionale, erodând-o fărâmă cu fărâmă, provocându-ne mai puternic să făurim o ordine mondială.

În 1974 Agenţia S.U.A. pentru dezarmare, militând pentru eliminarea totală a armamentelor şi a forţelor armate, militează concomitent pentru: a întemeia şi dezvolta o forţă de pace a Naţiunilor Unite, care, în momentul când planul va fi dus la îndeplinire, va fi atât de puternică, încât nici o naţiune nu o va putea ataca13. Iată deci cum oculta internaţională îşi făureşte şi instrumentul militar prin care-şi va impune din ce în ce mai vizibil şi sfruntat voinţa politică, intervenind sub titlul demagogic de forţă de menţinere a păcii, acolo unde o cer interesele şi, în aceiaşi ani, acelaşi bancher Nelson Rokefeller, conform unui raport AS­SOCIATED PRESS, reafirmă că va lupta pentru crearea unei noi ordini mondiale.

Cu începere din deceniul 7 al secolului XX se activează la nivel mass-media mondială controlată de iudeocraţie propaganda pentru Noua Ordine Mondială, de data aceasta capitalistă. Sloganele ei se articulează pe drepturile omului. Atunci când CEKA şi NKWD-ul iudeobolşevic ucideau bestial milioane de creştini şi musulmani nici gând ca presa iudaizată să invoce drepturile omului. Când evreimea din Uniunea Sovietică şi ţările socialiste a fost detronată, când n-a mai putut monopoliza puterea, atunci s-a lansat campania de protejare şi apărare a drepturilor omului, în 1973 bancherul evreu David Rokefeller îşi organizează un nou corp privat, ca prim director al comisiei îl alege pe Zbigniew Brzezinski, mai târziu să fim atenţi -consilier cu probleme de securitate naţională şi îl invită pe Jimmy Carter să devină membru fondator. De la preşedintele Trumman la preşedintele Clinton continuitatea în problema Noii Ordini Mondiale în politica mondială a S.U.A. este perfectă, indiferent dacă preşedintele a fost alesul unui partid sau al altuia. Nixon, Ford, Carter, Bush au jucat aşa cum a dictat forţa aceea uriaşă pe care a amintit-o primul ei slujbaş fidel, preşedintele Wilson. Intr-un raport anual (1975) al Fundaţiei Rokefeller, preşedintele ei John Knowles nu numai că doreşte să controleze economia mondială dar, zice el: … Este necesar şi un control al ratelor fertilităţii pentru a atinge cât mai repede nivelul zero al creşterii populaţiei; politică practicată în România după lovitura de stat din 1989, pentru a schimba raportul demografic dintre români şi minorităţi în vederea unei federalizări viitoare, când românii vor fi minoritari în propria lor ţară. In 1977 preşedintele Carter îi numeşte pe susţinătorii Noii Ordini Mondiale în poziţiile cheie ale administraţiei, în 1979 un senator în retragere, Goldwader scrie despre creatorii Noii Ordini Mondiale: … ca manageri şi creatori ai sistemului, ei vor conduce viitorul...14 In sfârşit! Evreul Apă de aur (Goldwater) a tras cortina. Problemele Noii Ordini Mondiale alunecă din sfera politicului şi a militarului, în sfera cheie stăpânită de ocultă: economicul, în 1980, Naţiunile Unite, instrument al Fondului Monetar Internaţional, într-o sesiune specială încearcă să pună bazele Noii Ordini Economice Internaţionale.

1985, Norman Cousins, preşedinte de onoare al Bilderbergerilor – preşedinte al Federaliştilor Mondiali, în săptămânalul HUMAN EVENTS – Washington15: …Guvernul mondial apare. Este inevitabil. Nici un ar­gument favorabil sau nefavorabil nu poate schimba acest fapt.

1987. O primă etapă a Războiului rece ia sfârşit ca urmare a uriaşei bătălii economice şi propagandistice finanţată de iudeocraţie. Capitaliştii evrei care au stat în spatele aşa-zisei revoluţii proletare din Rusia ţaristă şi-au ucis opera care nu mai corespundea ţelurilor Republicii Universale realizată prin proletariat. Proletariatul este aruncat din nou în lanţurile robiei capitaliste. Mihail Gorbaciov publică PERESTROIKA, un fel de a vrea teoretic socialism; dar prin mijloace capitaliste. Efectul: prăbuşirea aparentă a U.R.S.S.-ului.

1989. Preşedintele Bush, invita U.R.S.S. să se alăture Ordinii Mondiale.

1990. Războiul din Golf este decretat ca un triumf al Noii Ordini Mondiale. Adică strivirea NAŢIONALULUI de către SUPRA NAŢIONAL. La 11 septembrie Bush adresează Congresului un text fără echivoc: criza din Golful Persic este o rară oportunitate de a evolua spre o perioadă istorică de colaborarel6.

MIJLOACE. CADRUL ORGANIZATORIC. In evul de mijloc Petrus de Bosco preconiza federalizarea tuturor statelor creştine sub numele REPUBLICA CHRISTIANA, teorie cuprinsă în DE RECUPERATIONE TERRAE SANCTAE. Replica evreiască vine peste secole, se numeşte REPUBLICA UNIVERSALĂ sau NOUA ORDINE MONDIALĂ, primul ei cadru organizatoric poartă numele de SOCIETATEA NAŢIUNILOR de la care vor purcede şi mijloacele necesare: STATELE UNITE ALE EUROPEI ca structură geopolitică complementară Statelor Unite ale Americii şi mai apoi parte componentă a Republicii Universale. Preşedintele Wilson a fost exponentul, liderul şi purtătorul de cuvânt al unei hotărâri luată de Alianţa Universală Israelită înainte de primul război mondial în vederea construirii Europei postbelice pe cele două variante: iudeobolşevismul şi iudeocapitalismul. La Versailles în 1919 principalele state europene ieşite victorioase n-au făcut decât să ratifice o structură gândită de francmasoneria iudaică vreme de o jumătate de secol, în 1864, Lewy Bing scrie în LES ARCHIVES ISRAELITES 17: „Nu este oare natural şi necesar de a vedea curând un TRIBUNAL SUPREM însărcinat să descurce plângerile dintre NAŢII şi NAŢII – judecând în ultimă instanţă – şi al cărui cuvânt să fie impus lumii întregi?… Partea interesantă, pe deplin lămuritoare este cuprinsă în fraza care urmează. Citez: Şi acest cuvânt este cuvântul lui Dumnezeu, pronunţat prin fiii săi întâi născuţi, (n.n. evreii) şi în faţa căruia se va închina cu respect… Universitatea oamenilor?! Este un răspuns iudaic la REPUBLICA CHR1STIANA lui Petrus de Bosco, care dorea o federalizare a statelor creştine pe când Lewy Bing doreşte un Tribunal Suprem evreiesc care să conducă tot pământul cu biciul.

In 1884 ideea este dezvoltată în L’ALMANACH DES FRANCMACONS: … Când Republica va fi stabilită peste tot în bătrâna Europă, ea va forma STATELE UNITE ale acestui vechi continent18. In plin război mondial constructorii iudei ai viitoarei Europe postbelice îi desenează planurile în interiorul lojilor francmasonice în vreme ce creştinii reprezentând statele naţionale se măcelăreau pe toate fronturile europene şi în Rusia se pregătea abatorul roşu. La 5 martie 1916, fratele Moch vorbeşte în loja LEŞ TRINITAIRES despre Pactul Societăţii Naţiunilor. 8 noiembrie 1916, profesorul F. Aulard: „O imensă speranţă a străbătut lumea: Societatea Naţiunilor, idee a Revoluţiei franceze”19. La 14 şi 15 ianuarie 1917 se ţine la Paris conferinţa ocultei, care decide convocarea Congresului francmasoneriei naţiunilor aliate şi neutre pentru stabilirea mijloacelor construirii Societăţii Naţiunilor. Din scopurile fixate Congresului: 1. Să prepare acţiunea STATELE UNITE ALE EUROPEI. 2. Să prepare crearea unei AUTORITĂŢI SUPRANAŢIONALE care să rezolve divergenţele dintre naţiuni. 3. Agentul de propagandă al conceptelor va fi francmasoneria.

La sfârşitul lui iunie 1917 sus-amintitul Congres are loc la Paris, a fost prezidat de generalul Peigne -mare maestru al Marii Loji a Franţei, s-a prezentat şi s-a votat statutul viitoarei Societăţi a Naţiunilor, ratificat şi de conventul Lojei Marelui Orient al Franţei. Congresul Partidului Socialist din Bordeaux – Octombrie 1917 – decide să se realizeze măsurile de preparare a Societăţii Naţiunilor.

*SOCIETATEA NAŢIUNILOR a fost inaugurată la 10 ianuarie 1920, ca un prim mijloc al ocultei internaţionale de a ştirbi suveranitatea statelor, de a instaura un guvern supranaţional, de a realiza obiectivele economice, politice, culturale şi militare suprastatale ale Sanhedrinului universal. Conventul Marii Loji a Franţei din 1920 constată că Adunarea generală a Societăţii Naţiunilor este primul sâmbure al unui parlament internaţional20.

Atrag atenţia cititorului asupra celor ce urmează, ca şi a faptului că nu de puţine ori reproduc textele aflate în documente, lucrarea de faţă fiind o sinteză documentară şi nu o carte de beletristică unde originalitatea este una din condiţiile fundamentale. Să fim atenţi! Conventul din 1922 ale mai sus pomenitei loji propune să se dea supraguvernului internaţional de la Geneva şi direcţia economică a vieţii popoarelor... lată-ne ajunşi la punctul cheie, ştiind noi cine dirija în epocă finanţele lumii. Acelaşi convent francmasonic elaborează planul creării unei BÂNCI INTER­NAŢIONALE, bazată pe mult dorita „mobilizare” a proprietăţii funciare publică şi privată. Dacă în Rusia iudeobolşevicâ se „mobiliza” proprietatea funciară cu mitraliera şi lagărele de exterminare, varianta capita­listă a internaţionalizării voia să treacă proprietatea funciară în subordinea BĂNCII INTERNAŢIONALE. BANCA INTERNAŢIONALA ar fi dispus de o MONEDĂ INTERNAŢIONALĂ până la concurenţa de l 600 miliarde 21.

Evaluarea făcută de francmasonerie avuţiei statelor europene în vederea trecerii ei de sub autoritatea şi beneficiul naţional sub autoritatea suprastatală şi în beneficiul plutocratici iudaice suprastatale este foarte aproape de adevăr şi mărturiseşte public scopul final al Societăţii Naţiunilor. Conventul acestei loji agresive nu se mulţumeşte cu atât. Doreşte o limbă internaţională, formarea Statelor Unite ale Europei, o FEDERAŢIE A LUMII şi o ARMATĂ INTERNAŢIONALĂ.

In 1925, Convenţia Marelui Orient al Franţei cere ca ordinele Societăţii Naţiunilor să fie executate ca nişte legi de stat, fără să fie supuse parlamentelor naţionale spre aprobare.

Opera ocultei internaţionale iudaice, SOCIETATEA NAŢIUNILOR a falimentat în perioada interbelică datorită opoziţiei statelor naţionaliste ca Italia; Germania, Japonia, ca şi a Uniunii Sovietice care vedea altfel înfăptuirea Republicii Universale şi radicalizarea proletariatului mondial. Reluată în forţă după cel de-al doilea război mondial, având ca bază de operaţii şi forţă de şoc Statele Unite ale Americii, ideea Republicii-Universale se realizează prin intermediul organismelor internaţionale contemporane care, reluând structurile şi tezele Societăţii Naţiunilor le-au dezvoltat şi aplicat realităţilor postbelice. ONU, CONSILIUL DE SECURITATE, NATO, FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL, COMUNITATEA STATELOR EUROPENE, PIAŢA COMUNĂ, PARLAMENTUL EURO­PEAN, constituie cadrul organizatoric, juridic, economic, financiar şi militar al REPUBLICII UNIVERSALE condusă de Sanhderinul iudaic, căruia politicienii subordonaţi puterii oculte pomenită de Wilson îi spun eufemistic NOUA ORDINE MONDIALĂ.

PRACTICA ARMELOR ÎNTRUNITE. Pentru a-şi atinge scopul, oculta internaţionala iudaică, vârfurile ei conducătoare au folosit vreme de veacuri o seamă de arme psihologice, ideologice, spirituale, culturale, economice, sociale, pe care le-au adaptat deceniu după deceniu şi secol după secol condiţiilor geo-strategice, geo-politice, geo-economice zonale şi mondiale, ca şi progresului tehnico-ştiinţific mondial. De la blestemul ritual aruncat asupra lui Spinoza până la războiul psihologic dus prin intermediul mass-mediei mondiale, oculta iudaică a folosit abil, succesiv sau simultan grupări de arme sau armele întrunite, realizând obiectivele fixate prin PROTOCOALE: dezbinarea societăţii creştine şi anularea forţei statelor naţionale.

ARMELE folosite izolat, pe grupări sau întrunite, au forţă de penetraţie şi distrugere pe întreaga gamă a structurilor umane individuale, colective, naţionale. CORUPŢIA, ŞANTAJUL, ÎNDOIALA, DEZIN­FORMAREA, INTOXICAREA INFORMATIVĂ, FALSIFICAREA ISTORIEI ŞI A REALITĂŢII CONTEM­PORANE, MANIPULAREA INFORMAŢIILOR, PORNOGRAFIA, COMPROMITEREA IDEILOR, A PERSONALITĂŢILOR ISTORICE SAU CONTEM­PORANE, DEZAGREGAREA FAMILIEI ŞI A INSTITUŢIILOR NAŢIONALE FUNDAMENTALE: BISE­RICA, ŞCOALA, ARMATA, CONFLICTUL SOCIAL, CREAREA ANTISEMITISMULUI, MONOPOLUL MASS-MEDIEI, FINANŢELOR, CONTROLUL ŞI DIREC­ŢIONAREA OPINIEI PUBLICE, A JUSTIŢIEI, STĂP­NIREA DIRECTĂ SAU INDIRECTĂ A GUVERNELOR, COMERŢULUI, INDUSTRIEI, CRIMA POLITICĂ con­form poruncii talmudice Toh şebegoim harog (pe cel mai bun dintre creştini, ucide-l!), LOVITURA DE STAT, alcătuiesc arsenalul armelor folosite de oculta internaţională pentru distrugerea societăţilor creştine tradiţionale şi a statelor naţionale.

A exemplifica înseamnă a relua şi a tălmăci istoria Europei prin prisma războiului dus împotriva ei de secole de-a rândul de către naţiunea suprastatală a evreimii. Dau un model de armă psihologică având efect de masă, cu nimic deosebit de procedeele Inchiziţiei. Scoaterea în afara legii, excomunicarea acelor evrei care nu se supun Kahalului. Se ştie că Baruh de Espinoza, filozoful cunoscut sub numele de Spinoza, este autorul unui sistem filozofic care încalcă legile Talmudului. Prima armă folosită a fost CORUPŢIA, aşa cum a fost folosită şi împotriva filozofului român Vasile Conta. I s-au oferit lui Spinoza l 000 de florini anual, cu condiţia să nu-şi mai publice ideile şi din când în când să frecventeze sinagoga. Spinoza n-a acceptat. Atunci s-a hotărât excomunicarea. Sinagoga plină. Zeci de lumânări negre aprinse. Un vas cu sânge la îndemâna marelui rabin, fostul dascăl şi prieten al excomunicatului. Elemente de scenografie, efecte sonore menite să cutremure spectatorii. Şi textul excomunicării, după Pollok: Viaţa lui Spinoza şi relatări de I.K. Hosmer: Jidovii; Lewes: Istoria biografică a filozofiei. Citez:.. După judecata îngerilor şi a sfinţilor, noi excomunicăm, alungăm, blestemăm şi anatemizăm pe Baruch de Espinoza, cu consimţământul bătrânilor şi al acestei sfinte adunări, înaintea cărţilor sfinte: prin cele 613 precepte care sunt scrise înăuntru, cu anatema cu care Josua a blestemat pe Iericho, cu blestemul pe care Elisha 1-a aruncat asupra copiilor şi cu toate blestemele care sunt scrise în lege. Blestemat să fie el în timpul zilei şi blestemat să fie el în timpul nopţii. Blestemat să fie el când doarme şi blestemat să fie el când e treaz; blestemat când se duce şi blestemat când se întoarce. Domnul nu-i va ierta lui. Mânia şi furia domnului se vor aprinde de azi înainte contra acestui om şi va arunca asupra lui toate blestemele scrise în Cartea Legilor. Domnul va distruge numele lui sub Soare şi îl va scoate din toate triburile lui Israel… Şi vă atragem atenţia că nimeni nu trebuie să mai vorbească cu el nici prin cuvinte, nici prin scris, nici să-i arate vreo favoare, nici să şadă sub acelaşi acoperiş cu el, nici să se apropie de el la mai puţin de patru palme…n După blestem, lumânările negre au fost stinse în vasul cu sânge în strigătele de groază ale asistenţei. Comunităţile evreieşti de pretutindeni au fost anunţate. Efectul moral, psihologic şi social în sânul acestora a fost cel scontat: crucificarea trădătorului în conştiinţa triburilor lui Israel.

Citez fragmente din Instrucţiunile trimise lui Garibaldi, idolul italienilor şi eliberatorul Italiei, de către mai marii săi întru francmasonerie: „… făgăduinţa atotputernică cu care noi am stabilit puterea noastră înseamnă: a) Frăţia în francmasonerie pentru a constitui un STAT ÎN STAT, cu mijloace şi cu o funcţiune independentă de stat şi necunoscută Statului; b) Frăţia în francmasonerie pentru a constitui un STAT DEASUPRA STATULUI, cu o unitate, un cosmopolitism, cu o universalitate care fac francmasoneria să fie superioară Statului şi să-l conducă; c) Frăţia în francmasonerie pentru a constitui un STAT ÎMPOTRIVA STATULUI, atâta vreme cât vor mai exista armate permanente care sunt instrumente de apăsare, principii de parazitism, piedică a oricărei înfrăţiri23.

Şi ceva din jurământul suprem pentru gradul 33: … Jur de a nu vedea altă patrie decât patria univer­sală… Jur de a combate fără cruţare întotdeauna şi pretutindeni hotarele naţiunilor… Declar că profesez negaţiunea lui Dumnezeu şi a sufletului...24 Desigur, jurământul este mult mai lung. Răspunsul celor care 1-au primit: Şi acum, frate, după ce Naţiunea, Religia şi Familia au dispărut pentru totdeauna pentru tine în imensitatea operei francmasoneriei, vino în braţele noastre prea Puternice, prea Ilustre şi prea Scump frate, să împărţi cu noi autoritatea fără margini şi puterea fără îngrădire pe care o exercităm asupra umanităţii25. Noua Ordine Mondială şi Republica Universală îşi găsesc în acest răspuns francmasonic întreaga lor justificare.

In capitolele DOCTRINA IMPERIALISTA şi PARA­NOIA REPUBLICII UNIVERSALE am transcris fragmente din PROTOCOALELE ÎNŢELEPŢILOR SIONULUI, care, de fapt, nu sunt decât ARME ale iudaismului în lupta milenară de a distruge restul religiilor şi de a înfăptui Republica Universală sub conducerea aleşilor „poporului ales”. Iată alte fragmente-arme din PROTOCOALE:

Protocolul 1: … Libertatea politică este o idee, nu un fapt. Este necesar să ştii cum trebuie întrebuinţată această idee, când este nevoie ca printr-o momeală dibace să se câştige sprijinul poporului pentru un partid, dacă acest partid şi-a luat sarcina de a distruge alt partid care deţine puterea.

Protocol 5: …Pentru a stăpâni opinia publică este necesar în primul rând de a introduce confuzia prin exprimarea unor opinii care se bat cap în cap şi care vin din diferite direcţii, aşa încât creştinii se vor pierde singuri în acest labirint şi vor ajunge la concluzia că este mai bine de a nu avea nici o opinie în chestiunile politice… Acesta este primul secret. Al doilea secret constă în a spori şi intensifica lipsurile în obiecte de primă necesitate pentru popor… meat nimeni să nu mai fie capabil de a-şi reveni din haos şi în consecinţă poporul să fie adus în situaţia de a nu mai pricepe nimic. Aceste măsuri ne vor servi nouă pentru a intro­duce învrăjbire între toate partidele, în a dezagrega toate acele forţe colective care n-au voit încă să se supună nouă şi în a descuraja toate iniţiativele personale care se pot pune în calea planului nostru.

Protocol 13: … Pentru a distrage poporul atât de neliniştit de la discutarea problemelor politice, noi vom scoate acum la iveală noi probleme, în aparenţă în legătură cu poporul -probleme referitoare la industrie.

Protocol 9: … Poporul de orice opiniune şi cu orice doctrină este în serviciul nostru, fie că sunt restauratori ori monarhici, demagogi, socialişti, comunişti… Noi i-am pus pe toţi la lucru. Fiecare dintre aceştia, din punctul său de vedere, subminează ultima rămăşiţă a autorităţii şi se sileşte să răstoarne întreaga ordine existentă. Toate guvernele au fost torturate prin aceste acţiuni. Dar noi nu le vom da pace până ce ele nu vor recunoaşte supra -guvernarea noastră.

Una din armele principale ale iudaismului este IDEEA CA OTRAVĂ. IDEEA care DISTRUGE ŞI DIVIZEAZĂ.

Protocol 9:… Noi am rătăcit, năucit şi demoralizat tinerimea creştinilor prin mijloacele de educaţie cu principii şi teorii cu totul false pentru noi, dar pe care le-am inspirat lor.

Protocol 10: … Inspirând pe fiecare cu idei… noi, vom sfărâma influenţa familiei creştinilor şi importanţa ei educativă.

Protocol 2:… Notaţi succesele pe care le-am obţinut prin darwinism, marxism, nietzscheism. Efectele demoralizatoare ale acestor doctrine asupra spiritelor creştinilor sunt evidente cel puţin pentru noi.

Protocol 17: … Presa noastră contemporană va expune afacerile de guvernământ şi religioase şi incapacitatea creştinilor, întrebuinţând întotdeauna expresii atât de defăimătoare încât să se apropie de insultă, arta de a le întrebuinţa fiind atât de bine cunoscută rasei noastre.

Protocol 14: … în ţările numite înaintate noi am creat o literatură absurdă, murdară şi dezgustătoare. Puţin timp după ce vom pune mâna pe putere, vom încuraja existenţa ei în aşa fel încât să iasă bine în relief contrastul dintre ea şi dintre producţiunile scrise şi vorbite care vor emana de la noi.

Vom stărui mai mult asupra celei mai puternice arme din dotarea ocultei internaţionale iudaice: PRESA

Protocol 7: … Noi trebuie să forţăm guvernele creştine să adopte măsuri care să înlesnească executarea vastului nostru plan care se apropie deja de ţinta sa triumfătoare, exercitând o presiune asupra opiniei publice aţâţate şi care a fost organizată de noi prin ajutorul aşa numitei MAREA PUTERE A PRESEI. Cu puţine excepţii, ea este deja în mâinile noastre (n.n. deja este un iudaism cu circulaţie largă).

Protocol 12:… toate ştirile sunt primite prin diferite agenţii în care ele sunt centralizate din toate părţile lumii. Aceste agenţii sunt propriile noastre instituţii şi vor publica numai ceea ce noi permitem.

Protocol 2: … Deşi noi am reuşit să influenţăm (presa), noi stăm în umbră. Datorită acestui fapt noi am adunat bogăţii, deşi aceasta ne-a costat torente de sânge şi lacrimi.

Noi vom trata presa în felul următor: … vom pune şaua pe ea şi vom ţine strâns frâiele. Vom face acelaşi lucru şi cu celelalte publicaţii, căci cum am putea noi scăpa de atacurile presei dacă am rămâne expuşi criticii prin pamflete şi prin cărţi?.. Poporul nu va primi nici o ştire care să scape de sub supravegherea no’astrâ… literatura şi jurnalismul sunt două din cele mai importante forţe educative şi în consecinţă guvernul nostru va deveni proprietarul celor mai multe jurnale. Dacă noi admitem zece ziare private, noi vom organiza 30 in proprietatea noastră şi aşa mai departe. Aceasta nu trebuie să fie observată de public pentru care motiv toate jurnalele publicate de noi vor fi în aparenţă de opinie şi tendinţe cu totul contrarii, câştigând astfel încrederea şi atrăgând pe adversarii noştri care nu pot bănui nimic si care, astfel, vor cădea în cursa noastră şi vor fi făcuţi inofensivi.

Winston Churchill înainte de a intra în francmasonerie, fost ministru de război pe timpul primului război mondial în cabinetul prezidat de Lloyd George şi înainte de a prezida el însuşi guvernul britanic în cel de-al doilea război mondial şi a vinde România lui Stalin în octombrie 1944. Opinia lui despre „conjuraţia universală” sintetizată în francmasoneria Marelui Orient, în SUNDAY HERALD, 1920: Din vremea lui Spartacus până la Karl Marx, apoi până la Troţki (Rusia), Bela Khun (Ungaria), Rosa Luxem­burg (Germania), Emma Goldman (SUA), această conjuraţie universală organizată cu scopul de a distruge civilizaţia şi de a o reconstrui pe bazele întreruperii sale şi a unei egalităţi nerealizabile este azi în continuu progres26.

Tot Churchill după ce a ajutat şi susţinut acţiunile militare antibolşevice ale amiralului Kolceak şi ale generalului Denikin, voind să stârpească bolşevismul prin folosirea gazelor toxice, bolşevism pe care-1 caracteriza drept barbarie animalică, în ILLUSTRATED SATURDAY HERALD din 26 ianuarie 1920: 27Comunismul este o epidemie mult mai periculoasă decât ciuma sau tifosul, în THE TIMES, la 10 noiembrie 1920: Politica pe care o voi preconiza întotdeauna faţă de Uniunea Sovietică este aceea de răsturnare şi distrugere a acestui regim criminal28.

Nicolae Baciu în opera lui excelentă de restituire a adevărului istoric în ceea ce priveşte vinderea României pe taraba marilor puteri care-au hotărât soarta lumii după cel de-al doilea război mondial, reproduce în volumul AGONIA ROMÂNIEI 1944-1948 texte englezeşti aparţinând lui Churchill din epoca antebelică, din care transcriem câteva caracterizări ale iudeobolşevismului şi comunismului rusesc: … acest puhoi de barbarie roşie venind de la Răsărit … Bolşevism înseamnă: sângeros şi masacru în masă. … Egal: duşmanul de moarte al omenirii. … Bolşevicii sunt: vampiri setoşi de sânge. … Politica bolşevică: combinaţie nebună de criminalitate şi animalitate … Conducătorii bolşevici: o ligă de rataţi, criminali şi dăunători … Lenin, Troţki, Stalin şi compania de Jew commissars (comisari evrei) sunt criminali şi asasini de drept comun29 în SUNDAY CHRONICLE din 27 iunie 1937: … Comunismul este tot atât de periculos, rău şi criminal ca şi nazismul lui Hitler30.

Acelaşi Winston Churchill după ce a fost cumpărat de francmasonerie şi a ajuns prim-ministru. Moscova, 11 octombrie 1944. Ambasada britanică înţesată de soldaţi şi ofiţeri ruşi din paza lui Stalin. Banchet monstruos care a încununat tratativele Stalin-Churchill prin care acest fost apostol al anticomunismului îi cedase criminalului sângeros Europa de Est şi destinul a 120 de milioane de oameni, renunţând până şi la dragostea lui: Polonia. România fusese cedata integral bolşevicilor asasini, temniceri, vampiri setoşi de sânge, rataţi, şi noul lor prieten Churchill, la sfârşitul banchetului, îl binecuvântează pe marele criminal Stalin, rivalul lui Timur Lenk, anticristul, spunându-i: God bless you!31

Periplul politic, moral, etic, uman parcurs de Churchill de la epoca în care a reprezentat interesele Angliei la epoca în care a reprezentat interesele francmasaoneriei şi ale iudaismului suprastatal este ex­emplar pentru înţelegerea în profunzime a acestei cărţi şi a pericolelor mortale cu care oculta internaţională încercuieşte România spre a o sili să renunţe la independenţă, suveranitate, integritate teritorială, dezvoltare economică şi s-o transforme în semicolonie.

BIBLIOGRAFIE

1-20. Cronologia lui Denis L. Cudcly – revista Europa, nr. 127 şi următoarele, 1993, Organizaţiile secrete şi puterea lor în secolul XX, O călăuză în reţeaua lojilor, a înaltei finanţe, politică, Comisia Trilaterala Bilderberg, C.F.R. (Council of Foreign Relatkms), O.N.U.; editura Ewert, 1993, D. -49705 Meppen.

21. Presa mondială şi naţională din 12, 13, 14 septembrie 1990.

22. Buletinul Anti-Iudeo-Masonic, voi. I, pag. 22.

23-26. Ibidem. Jidovul Internaţional

27. Jidovul Internaţional, pag. 157, 158.

28-31. Prof. univ. dr. I. C. Câtuneanu, Buletin Anti-Iudeo-Masonic nr. l, ianuarie 1930, Churchill şi Bolşevicii, Nicolae Baciu, Agonia României 1944-1948, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990, pag. 117-118.

BIBLIOGRAFIE COMPLEMENTARA

G. Batault, Le probleme Juif, Paris, 1921; G. Michel, Dictature de la Franc-Maconnerie en France, fără an; Dr. Ansonneau, Leş Puissances occuhes contre la France, fără an.

Cititi si :https://mucenicul.wordpress.com/2011/01/29/exista-sau-nu-exista-un-proiect-%E2%80%9Cisrael-in-romania%E2%80%9D-iii/

https://mucenicul.wordpress.com/2010/02/10/scurta-istorie-spirituala-a-onu/

https://mucenicul.wordpress.com/2010/02/07/maitreya-s-e-a-t-si-onu/

https://mucenicul.wordpress.com/2010/01/30/planul-evreilor-khazari-o-scrisoare-uimitoare-din-1928/

https://mucenicul.wordpress.com/2010/01/15/iudaizarea-crestinilor-frontul-noii-ordini-mondiale-sen-mccarthy/

https://mucenicul.wordpress.com/2009/12/04/pregatirea-pentru-al-treilea-razboi-mondial-a-inceput-pe-15-august-1871/

https://mucenicul.wordpress.com/2010/09/10/exclusiv-dupa-un-an-de-esecuri-onu-pare-ca-se-ocupa-din-nou-de-agenda-mondiala/

Exista sau nu exista un Proiect “Israel in Romania”? (III)

*GERMANIA. In volumul MEMOIRES du CHANCELIER PRINCE DE BULOW (tome premier 1897-1902) Paris – Librairie Pion – publicat în 1930 după originalul în germană apărut în editura Ullstein, la pagina 10, viitorul cancelar al Germaniei wilhelmiene, care-a fost ambasador şi în România înainte de primul război mondial, reproduce o maximă favorită a prinţului de Hohenlohe, cancelarul căruia i-a succedat (Bismarck fiind în dizgraţia kaizerului la reşedinţa sa din J Friderichrache (1897)): Sunt trei puteri a căror ostilitate este stânjenitoare pentru oricare om politic: iezuiţii, francmasonii şi evreii41.(41-43. A.D. Xenopol, RĂZBOAIELE DINTRE RUŞI ŞI TURCI ŞI ÎNRÂURIREA LOR ASUPRA ŢĂRILOR ROMÂNE, voi. I, Iaşi, 1880; T.W.Richer, op.cit.; N.Iorga, ISTORIA ROMÂNILOR, vol. IX,Bucureşti, 1938; D.A. Sturza, Acte şi Documente, voi. II; TRATATUL DE PACE ÎNCHEIAT ÎNTRE AUSTRIA, FRANŢA, MAREA BRITANIE, PRUSIA, RUSIA, SARDINIA ŞI POARTA OTOMANĂ LA PARIS, 30 martie 1856, Articolul XXI şi următoarele: CONVENŢIA DE LA PARIS, 19 august 1858, art. 46.).Cum francmasoneria este o invenţie evreiască, ar rămâne după bătrânul cancelar, două puteri stânjenitoare pentru politicienii sfârşitului de secol XIX: iezuiţii (catolicismul în general) şi evreii. Germania cumplitelor tulburări postbelice cu începere din anii 1918-1920 ilustrează din plin această afirmaţie în ceea ce-i priveşte pe evrei. Unul din germanii care a analizat în profunzime lucrarea iudeo-masoneriei pusă în slujba distrugerii Germaniei ca stat naţional, unitar, a fost mareşalul Ludendorff care a publicat la Miinchen, în 1927 un volumaş de 96 de pagini cu următorul titlu în traducere românească: Desfiinţarea francmasoneriei prin destăinuirea secretelor ei, volumaş unde înserează şi următoarea afirmaţie: toţi francmasonii sunt lacheii evreilor. Ludendorff precizează rolul defetist al masonilor iudei în timpul primului război mondial şi în tulburările postbelice, identic cu rolul evreimii ruse în revoluţia bolşevică. Stăpânii primelor burse la Ber­lin, Frankfurt şi Hamburg au fost evreii. Asta n-a radicalizat poporul german, de o altă factură psiho-morală decât cel francez. Poporul german ordonat, iubitor de linişte socială, subordonat conştient marilor idealuri naţionale a fost apreciat greşit de iudeo-masonerie care 1-a tratat după aceeaşi reţetă ca pe francezi. Dacă în Franţa iudeo-masoneria a cuceritfinanţele, economia, a demolat şcoala naţională şi armata, în Germania sfârşitului de secol XIX şi a primelor decenii din secolul XX acţiunea de iudaizare s-a izbit de o reacţie puternică a germanului de rând, fapt care a dezlănţuit asupra acestei ţâri tirul încrucişat al mass-mediei iudaizate din Europa şi SUA. Nimeni nu mai crede astăzi că primul război mondial s-a declanşat în urma atentatului de la Sarajevo. Prăbuşirea Germaniei wilhelmiene, marea dramă a războiului care a devastat şi îndoliat căminele germane sunt în bună măsură opera iudeo-masoneriei care planificase o revoluţie „proletară” condusă de evrei în Germania şi Rusia, ca o primă treaptă pe calea realizării Republicii Universale. Iată cum arăta conducerea Germaniei post­belice în vremea haosului „revoluţionar”. Ministerul de Stat a fost înlocuit cu un Cabinet compus din 6 înalţi funcţionari. Din cei şase, doi erau evrei şi deţineau ministerele cheie: Haase controla afacerile externe şi Landsberg ansamblul Cabinetului. Ajutorul lui Haase a fost un evreu-ceh Kautsky care în 1918 n-a avut nici măcar cetăţenia germană. Filiera „externelor” mai cuprindea pe evreii Cohn şi Herfeld. Ministrul de finanţe era evreul Schiffer avându-1 de ajutor pe consângeanul său Bernstein. Secretar de stat la interne – evreul Preuss; ajutor evreul dr. Freund. Reprezentantul guvernului pentru presă, evreul Fritz Max Cohen – fost corespon­dent al ziarului Frankfurten Zeitung la Copenhaga, în Prusia, Cabinetul era de asemenea dominat de evrei: la Justiţie – Rosenfeld. La Interne: Hirsch. Ministrul Tezaurului: Simon. Subalternii lui Rosenfeld de la Justiţie, aproape în totalitate evrei. Directorul Educaţiei, evreul Furtran. Ajutor evreul Arndt. Directorul Oficiului Colonial: Meyer-Gerhard. Departamentul Artelor: Kastenberg, Departamentul Aprovizionărilor de război: Wurm. Departamentul aprovizionărilor civile evreii prof. dr. Hirsch, consilier dr. Stafhagen 42.

Iată şi bravul comitet al soldaţilor, după moda din Rusia iudeo-bolşevicâ: în frunte evreul Cohen cu ajutoarele lui, evrei vajnici: Stern, Herz, Lowenberg, Frankel, Israellowicz, Lambenheim, Seligsohn, Katzestein, Laufenberg, Heimann, Schlesinger, Merz şi Weyl43.

Mai departe! Seful poliţiei din Berlin: Ernst – evreu; La Frankfurt evreul Sirizheimer; la Munchen – Steiner; în Essen – Levy. Preşedintele Bavariei – evreul Eisner, avându-1 la Finanţe pe Jaffe, la Comerţ şi Industrie -Brentano. în guvernul Saxoniei: Lipsinsky şi Schwartz; în cel din Wurtemberg: Thalhairher şi Heimann; în Hessa: evreul Fulda. în delegaţia germană pentru pace un roi de „experţi” şi „consilieri” evrei: Max Warburg, dr. von Strauss, Merton, Oskar Oppenheimer, dr. Jaffe, Bernstein, Rathenau, Wassermann, Mendelsohn-Bartholdi44.(44. A.D. Xenopol, ISTORIA ROMÂNILOR XIV, pag 157.)

O analiza atentă a felului în care iudeo-masoneria germană a acaparat presa antebelică şi imediat postbelică întrebuinţând-o ca pe un mijloc principal de destabilizare a poporului german şi a maselor soldăţeşti, cu deosebire o analiză a ziarelor Berliner Tageblat, Munchner Neuester Nachrichten şi Franckfurter Zeitung, toate conduse de evrei, va stabili că ele au pus în practică planul socialist-anarhiştilor iudei de a nimici statul german, ca pe ruinele lui să se ridice statul proletar condus de evreime. Dacă acestei analize îi adăugăm faptul că prin acapararea alimentelor şi a tuturor produselor de uz curent, prin dosirea lor şi apoi prin specularea lor sângeroasă pe piaţa neagră, comercianţii şi financiarii evrei au jefuit la sânge poporul german; dacă ţinem cont de declaraţiile lui Stroebel, citez: Eu susţin în mod sincer ca o victorie deplină nu ar fi în interesul social-democraţilor, şi la toate acestea corelăm acapararea posturilor cheie din ministerele cheie: interne, război, finanţe, educaţie-cultură-arte, comerţ şi industrie, externe, putem aprecia lucid, fără să aplicăm schemele şi sloganele iudeo-masonice, reacţia naţională a poporului german, al cărui exponent a fost Hitler; naţional-socialismul fiind o doctrină politică antidot la imperialismul suprastatal iudaic. O doctrină rasistă germană care s-a opus rasismului iudaic gata să transforme Germania într-o colonie evreiască. Victoria naţional-socialismului în Germania, anihilarea iudeo-bolşevismului, purificarea aparatului de stat ocupat în proporţie de 80% de evrei a făcut din Germania obiectivul principal al iudeo-masoneriei mondiale. A papagalici la infinit lozincile primitive lansate de propaganda evreiască fără a analiza în profunzime cauzele care au determinat naşterea naţional-socialismului este o greşeală grosolană, la fel ca greşeala grosolană care se face în aprecierea îngustă a fenomenului legionar din România.

Din această foarte sumară analiză a încercării iudeo-masoneriei de a subordona Germania aşa cum a făcut-o cu Franţa, din eşecul ei, din evoluţia interbelică a raporturilor dintre statele naţionale şi imperiul suprastatal iudaic pe cale de a se naşte având drept cadru organizatoric Societatea Naţiunilor, se configurează într-o schiţă explicită evoluţiile care au condus la cel de-al doilea război mondial, la triumful iudeocraţiei mondiale, la consolidarea ei post-belică şi la criza fundamentală prin care trece după victoria obţinută în războiul rece purtat o jumătate de secol împotriva statelor naţionale socialiste din Europa de Est. Victorie parţială şi, deocamdată, nesemnificativă.

Se pot aprecia Germania interbelică şi naţional-socialismul ca factori de reacţie ai naţionalului la agresiunea totalitaristă a imperialismului iudeu şi de menţinere a echilibrului european. Desigur că aşa zisele democraţii occidentale ar fi dispărut dacă ramura iudaică însărcinată de Sanhedrinul mondial ar fi reuşit să ducă până la capăt iudeo-bolşevizarea Germaniei, după ce iudeo-bolşevizase Rusia şi Ungaria.

Capitolul IUDAIZAREA EUROPEI nu poate fi înţeles pe deplin decât dacă cititorul reia textele cuprinse în capitolul VOCAŢIA IMPERIALISTĂ şi DOCTRINA IMPERIALISTĂ, confruntându-le cu punerea lor în aplicare de către iudaism în diferitele ţări europene. In aprilie 1919, George Pitter Wilson scria în revista englezească THE GLOBE. Citez: Bolşevismul reprezintă deposedarea naţiunilor creştine într-o asemenea măsură încât nici un capital nu va mai rămâne în mâinile creştinilor, pentru ca toţi jidovii să poată ţine lumea în mâna lor şi să domnească oriunde vor voi 45.(45. D. Popassu, SUNT SAU NU EVREII FOLOSITORI PRINCIPATELOR UNITE, Bucureşti, 1865.) Cu acest citat trecem la:

*RUSIA. Vor sări în sus, vor blestema, vor tuna şi fulgera, mă vor acoperi cu ocări toţi corifeii marii revoluţii proletare din Octombrie, ca şi revoluţia franceză au fost în esenţa lor două sângeroase afaceri evreieşti, două etape istorice din planul strategic pe termen lung al înfăptuirii Republicii Universale conduse de evreime. Ca şi Revoluţia franceză, revoluţia din Rusia a avut ca bază economică, socială şi politică un com­plex de factori de care se ocupă istoria coafată şi machiată după necesităţi conjuncturale în ateliere academice cu titluri pompoase menite să ţină loc de argumente. Complex de factori explozivi speculaţi abil de evreime în dauna tragică a poporului rus. Să privim organizarea revoluţiei din Rusia profan, cu totul neacademic, folosind alte documente decât cele îndeobşte cunoscute. Iată unul dintre ele:

Stokholm, 21 septembrie, 1917

D-lui Rafael Scholan,

Iubite tovarăşe: – Banca, M. Warburg, a dat un acont pentru întreprinderea tovarăşului Troţky după primirea unei telegrame de la preşedintele sindicatului Rhein-Westphalien. Un avocat, probabil dl. Kestroffa obţinut muniţiuni şi a organizat transportul lor, în acelaşi timp cu al banilor… lui i se va preda suma cerută de tovarăşul Troţky.

Salutări frăţeşti!

Furstenberg46(46. A.C. Cuza, LIV; A.N. Hâciu, op.cit.)

Deci Warburg, mare bancher şi evreu-german, îi cadoriseşte lui Troţky-Bronştein evreu-rus o mare sumă de bani şi muniţiuni în vederea „întreprinderii” din Rusia. Fac abstracţie de istoria criminală a francmasoneriei ruseşti, de lojile crescute ca ciupercile după ploaie în vremea Ecaterinei cea Mare (1762-1796) de implicarea lor în asasinate politice, adică de o istorie ocultă cutremurătoare începând cu asasinarea ţarului Pavel I la 11/23 martie 1801, ştrangulat de francmasonii generalul-adjutant Argamacov, colonelul-prinţ Iaşvil şi contele Platon Subov. Evreul Leon Deutsch a tipărit în 1924 cartea: Die Rolle der Juden in der russischen Revolution47 (47-48. BADEA MANGÂRU, ROMÂNIA SUB VODĂ CUZA, REGII CAROL I ŞI FERD1NAND I, Cartea Românească, Bucureşti, 1932.). Reţin pe lângă rolul esenţial al evreilor şi faptul că Gregor Peretz reprezentant al evreimii în mişcarea decembristă a obţinut promisiunea decembriştilor de a da drepturi egale evreilor, după răsturnarea ţarismului. Contenciosul ţarism-iudeo-franc-masoneria rusească şi europeană este atât de încărcat încât ar fi nevoie de câteva volume spre a-1 cuprinde. Reţin pentru cititori că Rusia datorită înapoierii sale de tip feudal şi al sistemului de guvernare autocrat, a fost aleasă încă din vremea lui Nicolae I ca obiectiv princi­pal al lojilor europene; iar ţarul care nimicise revoluţia ungară a franc-masonilor Kossuth, Bethlen, Klapka, Turr şi Puski (1848) a fost condamnat la moarte de lojile anarhiste şi otrăvit de către medicul său evreu Mandell. Acelaşi ţar a refuzat ofertele de împrumut ale lui Rothschild şi a dus o politică dură împotriva evreimii poloneze – de fapt galiţiene – care a trecut clandestin, în proporţie de masă în Moldova, invadând oraşele, târgurile şi satele. Aceleaşi loji anarhiste din Bruxelles, Paris şi Zurich, nemulţumite de emanciparea Rusiei sub Alexandru al II-lea, instruiesc tineri intelectuali evrei din Rusia în anarhism, atentate, terorism şi în… conducerea muncitorimii. Alexandru al II-lea, inteligent, cult şi progresist stricase prin reformele sale planurile francmasoneriei anarhiste. A fost condamnat la moarte de aşa-zisul comitet revoluţionar din Londra în 1876, planul asasinatului fiind întocmit de evreii Liebermann, Goldemberg şi Zuckermann. Atentatul feroviar din 1879 n-a reuşit, unul din terorişti, Hartmann, a fugit în Franţa. Cerându-i-se extrădarea, francmasonii francezi stăpâni acolo 1-au trecut în Anglia, unde a fost primit cu onoruri în loja „Filadelfilor”. O evreică, Hesia Helfmann îl ucide cu o bombă artizanală – semnificativ – după ce iniţiase o nouă reformă progresistă – crearea unei reprezentanţe naţionale consultative. Capitalul financiar evreiesc stăpânea Rusia cu începere de la Războiul Crimeii. între 1869-1883 datoriile Rusiei faţă de băncile evreieşti” au crescut de la 1,9 miliarde ruble la 3,2 miliarde. Alexandru al III-lea s-a constituit în ţinta evreimii ruse fanatizată de ură. De la blestemele rituale în sinagogi, la seria de atentate în lanţ, ţarul a fost supus tuturor manoperelor anarhiste de compromitere şi lichidare fizică. A fost otrăvit la Livadia, lângă Ialta, de medicul evreu Zaharin. Comandantul garnizoanei Moscova, generalul Trepov a fost asasinat de evreica Vera Sasulici, ministrul de interne Sipiaghin a fost asasinat de evreul Bogalepov; Stolîpin, primul-ministru, un reformator conservator cu o viziune largă în problema ţărănească, inamic al războiului împotriva Germaniei, a fost asasinat în teatrul din Kiev de evreul Mordkov Herşcovici-Bogrov la l septembrie 1911. Reiese limpede din această succesiune de asasinate comise de anarhiştii evrei asupra ţarilor şi conducătorilor Rusiei că ţara fusese aleasă drept teritoriu şi leagăn al revoluţiei universale. Nenorocirea a fost că Rusia s-a lăsat condusă de străini şi că abia spre sfârşitul vieţii lui Stalin, acesta a dezevreizat parţial uriaşul aparat de partid şi de stat evreiesc care a aruncat Rusia în marasmul iudeo-comunismului. închei această mult prea sumară trecere în revistă a rădăcinilor iudeo-masonice a „marii revoluţii din octombrie”, citându-1 pe un prieten apropiat al părintelui comunismului, evreul Karl Marx, la 17 noiembrie 1845 devenit membru al lojei anarhiste Le Socialiste din Bruxelles. Prietenul se numeşte Baruch Levy şi transcriu din ceea ce a publicat în Revue de Paris, 1835, IIpag. 574: Poporul evreiesc, în totalitatea sa, va fi Mesia el singur pentru sine. Dominaţia sa asupra lumii va fi realizată prin unirea celorlalte rase umane, prin înlăturarea frontierelor şi a monarhiilor care sunt pavăza particularismului (n.n. citeşte naţionalismului) şi prin înfiinţarea unei rebeliuni mondiale care va da pretutindeni drepturi civile evreilor. In această nouă organizare, fiii lui Israel, care de pe acum sunt răspândiţi pe întreaga suprafaţă a globului, vor fi fără vreo rezistenţă, pretutindeni elementul conducător, mai ales dacă le reuşeşte să subordoneze masele muncitoreşti conducerii câtorva evrei. Guvernele naţiunilor care constituie republica mondială vor ajunge toate uşor pe mâna evreilor, cu ajutorul biruinţei proletariatului. Proprietatea particulară va putea fi atunci oprimată prin guvernele de rasă evreiască, care vor administra pretutindeni averea pu­blică. Astfel se va îndeplini promisiunea talmudului, că evreii, când va veni vremea lui Mesia, vor avea cheile pentru bunurile tuturor naţiunilor pământului. Primul război mondial, mai ales intrarea Rusiei în război împotriva Germaniei (contrar voinţei ţarului Nicolae al II-lea) a fost opera iudeo-masoneriei care bazându-se pe anarhiile preconizate a planificat bolşevizarea Rusiei, Germaniei şi a Imperiului Austro-ungar. Inchidem paranteza. Ne întoarcem la ajutorul dat de finanţa internaţională iudaică evreilor din Rusia pentru bolşevizarea ţării şi instaurarea dictaturii proletariatului, de fapt a iudaismului internaţional, un prim pas pe calea dictaturii universale.

Leon de Poncis a scris şi tipărit o carte interesantă tradusă în germană sub titlul: Hinter der Kulissen der Revolution. Berlin 1929, în care găsim în partea a doua la pagina 32 şi următoarele un raport al şefului serviciului de informaţii francez din Washington pe care îl reproduc parţial: 7-618-6

Marelui Stat Major al Armatei

Np. 912-SR2

Biroul II

…In luna februarie 1916, s-a aflat pentru prima dată că se pregătea o revoluţie în Rusia. Următoarele personalităţi şi societăţi participaseră la această operă distructivă:

1. Iakob Schiff, evreu

2. Kuchn, Loeb et Cie – bancă evreiască sub direcţiunea evreului Jakob Schiff, Felix Warburg, evreu; Otto Kahn, evreu, Martimer Schiff, evreu

3. Guggenheim

4. Max Breitung

5. Ziarul FORWARD din New York

Reţeaua internaţională a financiarilor evrei îl sponsorizase pe Troţky-Bronştein via Stockhholm. Spaţiul nu ne permite să extindem relatările asupra tuturor braţelor uriaşei caracatiţe iudeo-masonice care se încolăcise pe trupul Rusiei vlăguite de război. Deci, din Statele Unite, din Anglia şi Franţa reţeau iudaică îşi concentrase forţele pentru a face din Rusia baza revoluţiei universale. John Clayton, corespondent spe­cial, în THE CHICAGO TRIBUNE, citez: Troţky conduce pe radicalii jidovi spre stăpânirea lumii. Bolşevismul este numai un instrument pentru acest plan48. Gazete şi mari reviste ale vremii, printre ele numesc şi THE CRISTIAN SCIENCE MONITOR49(49. A.N. Hâciu, op.cit.), dezvăluie adevărata faţă, adevăraţii conducători şi adevăratele scopuri ale revoluţiei bolşevice din Rusia. Troţky a fost instruit şi finanţat de mafia iudaică din Statele Unite, fiind eliberat din închisoarea Halifax la intervenţia guvernului dominat de evrei. Să ne lămurim în continuare folosind surse neacademice. Revista evreiască CRONICLE – Londra – 191950(.50. Ibidem; CHESTIUNEA 1SRAELITĂ, RECUNOAŞTEREA INDEPENDENTEI ROMÂNIEI, Deschiderea sesiunii 1878-1879 a Corpurilor Legiuitoare; A.C.Cuza, LIV.).. in faptul că aşa de mulţi evrei sunt bolşevici, în faptul ca idealurile bolşevismului în multe puncte conforme cu cele mai înalte idealuri ale iudaismului. Tot în CRONICLE -1920, scriitorul evreu Israel Zangwill îl amestecă pe Troţky-Bronştein printre evreii care au ocupat posturi înalte în guvernele britanic şi cel bolşevic unguresc, făcând elogiul rasei semite: care a produs un Beaconsfield, un Reading, un Montagu, un Klotz, un Kurt Eisner, un Troţky… Alt scriitor evreu, Bernard Lazare… Evreul ia parte la revoluţiuni şi el participă la ele într-u atât întru-cât el este un evreu, sau mai corect, într-u atât întru-cât el rămâne un evreu… Rabinul Judah Leon Magnes în JEWISH FORUM – februarie 1919 New York: …evreul devine în Germania un Marx şi un Lassale, un Hans şi un EdwardBernstein; în Austria el devine un Victor Adler şi un Friedrich Adler; în Rusia un Troţky... Revista rusească SPRE MOSCOVA, septembrie 1919: poporul evreu constituie adevăratul proletariat, adevărata „internaţională” care nu are ţară. Kohan în gazeta COMUNISTUL 51(51-56. Badea Mangâru, op.cit., pag. 270, 279, 287, 290, 292.) din aprilie 1919 (n.n. am tradus numirea gazetelor): ..Fară exageraţiune trebuie sa se ştie că marea revoluţie socială rusească a fost întradevâr înfăptuită cu mâinile evreilor. Ar fi fost oare în stare masele ignorante şi asuprite ale lucrătorilor şi ţăranilor ruşi să scuture jugul burghezimei prin ele înşile. Nu au fost tocmai evreii care au condus proletariatul rusesc spre aurora Internaţionalei şi nu numai că 1-a condus, dar chiar conduc acum cauza sovietelor care rămâne în mâinile lor sănătoase? Noi putem fi liniştiţi atâta timp cât comanda supremă a Armatei Roşii se afla în mâinile tovarăşului Leon Troţky. Este adevărat că nu există evrei când este vorba de combatanţi, dar în comitete şi organizaţiunîle sovietelor, ca comisari, evreii conduc în mod vitejesc, masele proletariatului rusesc la victorie. Nu este nelogic faptul ca în timpul alegerilor pentru toate instituţiunile sovietelor, evreii au reuşit cu o majoritate copleşitoare… Lacrimile evreieşti vor reieşi din aceasta îmbrăcate în picături de sânge…

Dacă Kohan explică limpede şi cu dispreţ că masele poporului rus nu erau în stare să înfăptuiască revoluţia fără a fi conduse de evrei, el izbucneşte într-o sinistră profeţie criminală: „lacrimile evreieşti vor ieşi din revoluţie îmbrăcate în picături de sânge„…52 Rusia şi Ucraina au fost teatrul unor progromuri crâncene împotriva exploatatorilor evrei. Revoltele populare, căzâcimea au masacrat la răstimpuri pe cârciumarii şi negustorii evrei care sugeau staniţele, satele şi oraşele ruseşti şi ucrainene. Guvernele ţârii au reprimat iudeo-masoneria şi iudeo-anarhia. De aici ura de moarte a evreilor ruşi împotriva ruşilor şi a statului lor naţional. De aici crimele în masă împotriva poporului rus şi ucrainean, începând de la vârf până la mujicul de rând. Acesta este tâlcul sângeros, criminal şi monstruos al citatului din Kohan. Teribilele CEKA şi GPU sunt invenţii diabolice ale iudeilor, conduse de iudei, având drept scop exterminarea fizică a tuturor inamicilor revoluţiei iudaice din Rusia.

RUSIA MARTIRĂ. Ura străveche a iudeilor împotriva creştinilor sintetizată în PROTOCOALE, ura evreimii ruse împotriva marelui popor rus şi fraza prea puţin criptică a acelui Kohan talmudic pomenit mai sus s-au tradus în realitate prin transformările fostului imperiu ţarist într-un imens abator uman al creştinilor şi musulmanilor, în care au fost asasinaţi prin torturi bestiale milioane de oameni, alte milioane luând calea lagărelor de exterminare fiind supuse celor mai crâncene metode de dezumanizare. Deocamdată câteva motivaţii „teoretice”. Unul din cei mai bestiali călăi, M. I. Lazis în cartea DOI ANI DE LUPTĂ PE FRONTUL INTERN – Editura de Stat – Moscova 1920: „Noi nu luptăm împotriva unei persoane individuale. Noi distrugem o clasă. Nu căutaţi în motivarea sentinţei, vreo dovadă că acuzatul ar fi combătut prin cuvinte sau fapte puterea sovietică. Cea dintâi întrebare pe care o punem noi acuzatului este, care este clasa căreia îi aparţine, care este profesia şi originea lui. Aceeaşi întrebare hotărăşte soarta lui. Iată sensul teroarei roşii”. Se exceptează rabinii şi evreii de orice profesie. Câteva cifre pentru perioada 1917-1923 după Sovoski: TRINITATEA ROŞIE, 1931, pag. 278. Au fost executaţi: 25 episcopi, l 215 preoţi, 6 075 profesori, 8 800 medici, 54 850 ofiţeri, 260 000 soldaţi, 10 500 poliţişti, 40 000 jandarmi, 19 850 funcţionari, 344 250 alţi intelectuali, 815 000 ţărani, 192 000 muncitori, în principal au fost lovite instituţiile naţionale fundamentale: şcoala, biserica, armata şi clasa de bază a statului rus, ţărănimea. Nu a fost distrusă nici o sinagogă, împotriva preoţimii creştine s-a dezlănţuit cea mai sălbatecă represiune, punându-se în aplicare cerinţele PROTOCOALELOR. Conform ziarului francez LE MATIN din 26 august 1927, până la acea dată numărul episcopilor asasinaţi s-a ridicat la 31, iar al preoţilor la 1550. Mitropolitul Vladimir al Kievului a fost torturat în altar spre a mărturisi unde ţine tezaurul. Apoi, legat de coada unui cal, a fost târât în galop pe străzile oraşului, după care legat de un stâlp de telegraf a fost ars de viu, primind moarte de martir. Mitropolitul Veniamin al Petrogradului a fost târât prin oraş, legat de un automobil, după care a fost stropit cu gaz, legat de poarta unei clopotniţe şi i s-a dat foc. Pe episcopul de Tobolsk, Hermoghen 1-au martirizat, legându-1 de cârma unui vapor. A murit îngheţat. Arhiepiscopul de Perm, Andronic, după tortură, a fost îngropat de viu. Lista se poate lungi cu martirizarea episcopilor de Astrahan, Belogorod, Cernicov şi a altor înalţi ierarhi ruşi şi ortodocşi. Nici un rabin n-a fost ucis. Nici o singură sinagogă n-a fost tranformată în magazie, în grajd, în depozit aşa cum au fost transformate mii şi mii de biserici creştine şi moschei musulmane, unele operă de artă orientală văzute de mine la Samarkand şi Buhara, la Duşanbe şi Taşkent în stare de semiruină. In Rusia iudeo-bolşevică s-au pus în practică dezideratele PROTOCOALELOR după cum urmează: Protocol 4: …. trebuie să subminăm credinţa, să smulgem din mintea creştinilor adevăratele principii despre Dumnezeu şi spirit şi sa înlocuim aceste concepţii prin calcule matematice si pofte materiale. Protocol 5: …. Când vom priva masele de credinţa lor în Dumnezeu, autoritatea stăpânirii va fi târâtă în şanţ unde va deveni proprietate publică şi noi vom pune mâna pe ea. Protocol 14:… Când vom deveni stăpâni vom privi ca indezirabilă existenţa oricărei religii afară de a noastră proprie, proclamând un singur Dumnezeu de care este legată soarta noastră de popor ales… Pentru aceste motive noi trebuie să distrugem toate celelalte religii.

… Numărul victimelor iudeo-bolşevismului din Rusia martiră între anii 1917-1940 se ridică la milioane de oameni. 99% din aceştia, creştini. In loc de concluzie, citez din Apelul Ligii Evreieşti Internaţionale – Secţia Petrograd, găsit asupra comisarului de batalion Zender din trupele roşii care invadaseră Estonia.

Fii ai lui Israel! Se apropie ceasul victoriei noastre definitive. Suntem în ajunul stăpânirii noastre mondiale. Ceea ce am văzut până acum doar în vis, a devenit acum o realitate. Acum câtva timp eram slabi şi neputincioşi. Astăzi ne înălţăm cu mândrie capetele, căci lumea a fost clintită din temelii…

DICTATURA IUDAICA„. Până după al doilea război mondial, spre sfârşitul vieţii lui Stalin, Rusia, apoi U.R.S.S.-ul au fost conduse în mod dictatorial şi terorist de către evrei care au ocupat în mod majoritar, câteodată cu majoritatea absolută, toate instituţiile noului stat. La congresul bolşevicilor din august 1917, prezidiul a fost compus de trei ruşi, l georgian de origine maternă incertă – Stalin – şi 6 evrei. La şedinţa decisivă a comitetului central din 23 octombrie 1917 au luat parte: Ulianov – Ziderblum zis Lenin, evreu pe jumătate; Svedlov – evreu; Leon Braunstein zis Troţky – evreu; Apfelbaum zis Zinoviev – evreu; Rosenfeld zis Kamenev – evreu; Dugajvili zis Stalin – georgian, pe linie maternă evreu; sau osetin, Uriţki – evreu; Dzerjinski – polonez; Kolontay – evreu; Babnov – rus pentru coloratură. Iată cine a dispus de soarta Rusiei. Organul represiv, înspâimântătoarea CEKA (comisia extraordinară pentru combaterea contrarevoluţiei, a speculei ilicite şi a sabotajului) a fost patronată de polonezul sadic Dzerjinski, având conducerea formată în exclusivitate din evrei; adjunctul lui Dzerjinski, evreul Sachs; în celelalte funcţii evreii Uriţki, Josilevici, lagoda – Jehudo; Messing, Unschlicht, Moghilevski, Artusov, Katznelson, Triliser, Kogan, Breslau. Baia de sânge, rusesc, ucrainean, belarus, tributul cumplit dat de popoarele mahomedane se înscriu în dosarele acestei instituţii iudaice care plăteşte ruşilor cu vârf şi îndesat marginalizarea de veacuri a evreilor khazari. Alte nume din conducerea fostei Uniuni Sovietice arhicunoscute în epocă: Gubelmann zis laroslawski; Epstein zis lakovlev; Finkelstein-Wallach zis Litvinov; Kalmanovici (preşedinte Banca de Stat); Rosengoltz (comisar al aprovizionării) şi desigur Lazăr Moiseevici Kaganovici, cel mai puternic reprezentant al iudaismului despre care ziarul TOG din New-York din care a reprodus ziarul evreiesc MOMENT-Varşovia nr. 260 B din 19 noiembrie 1934 scria: Reţineţi numele şi întipăriţi-1 în memoria voastră: Lazăr Moiseevici! El e un om mare acest Lazăr Moiseevici – el va stăpâni odată împărăţia tarilor. Au fost patru fraţi şi trei surori Kaganovici. Toţi au funcţii de primă importanţă înr partid şi în stat. Fiica lui Lazăr Moiseevici-Roiza, a fost un fel de soţie a lui Stalin, care îl avea medic personal pe talmudistul Weissbrod. Este semnificativă lista evreilor din comisariatul poporului pentru finanţe spre sfârşitul perioadei antebelice: Goldenberg, Seidlin, Rifkin, Kogolman, Kogan, Lichtenstein, Ris, Smucler, Sifman. Controlul politic şi administrativ al Armatei Roşii a fost în epocă 99% în mâinile evreilor. Comisari politici: Moscova, Weissmann zis Veclicev; Caucazul de Nord, Ghermanovici, Extremul Orient, Aaronstamm; la 28 noiembrie 1935 sunt numiţi comisari de corp de armată: Grunberg, Gruber, Horoş şi comisari divizionari: Bargher, Bauser, Seldovici, Rabinovici, Pismanic, Weineross. Evoluţia înaintării evreilor la posturile cheie din Armata Roşie şi la gradele şi comenzile supreme sunt urmărite cu atenţie de evreimea internaţională şi mai ales de cea din Statele Unite. Exemplu: ziaristul evreu Segal în revista lojei masonice B’NAI B’RITH din Cincinnati; nr. 10/1935: … Comandanţii de armată evrei generalul Rapaport şi generalul Ţeitlin au fost decoraţi cu ordinul Lenin, suprema decoraţie a Uniunii Sovietice. Nu vrem să ne delectăm cu onorurile militare ale evreilor, dar imaginaţia noastră ia în seamă cu plăcere anumite posibilităţi care rezultă din faptul că doi generali evrei excelenţi fac parte din armata rusa (n.a. citiţi cu atenţie ultima parte a frazei).

Dictatura iudaică s-a manifestat sângeros faţă de toate clasele sociale. A atins limitele monstruosului faţă de ţărănimea înstărită, aşa-zişii culaci: Statul ma­jor al distrugerii culacilor, cel care a elaborat şi directiva din care reproduc câteva fragmente, a fost compus din Lazâr Moiseevici Kaganovici şi colaboratorul lui, Baumann. Executantul planului: Iagoda – Herşel Iehuda. între 1929-1930 sunt distruse 5 milioane de gospodării ţărăneşti. Peste satul rusesc, peste staniţele căzâceşti se revarsă ura de veacuri a khazarilor mozaici. Numai 5 membri de familie să fi fost, înseamnă că iudeii bolşevici au asasinat, deportat sau distrus 25 de milioane de ţărani aparţinând masei vitale a poporului rus.

Declanşarea pogromului împotriva ţăranilor este făcută de Stalin la 27 decembrie 1929 într-un discurs când a spus: „în ultimul timp am trecut de la politica limitării tendinţelor exploatatoare ale culăcimii, la politica lichidării culacilor ca clasă socială. In cartea sa Bauern unter dem Sowjetstern apărută în. Blut und Boden – Verlag, Goslar prof. dr. K. Michael scrie că s-au constituit trei categorii de culaci şi că metodele de lichidare a clasei sunt cuprinse în circulara concepută de Kaganovici. Citez: … din prima categorie trebuie să facă parte toţi culacii cunoscuţi ca fiind contrarevoluţionari clandestini. Toţi cei care fac parte din această categorie vor fi arestaţi imediat şi împuşcaţi, din ordinul autorităţilor executive locale, fără a se întreba forurile centrale. Această măsură va avea loc fără şovăire, căci misiunea sa este de a preveni încercările de revoltă ale culacilor şi de a se priva răscoalele de conducătorii lor probabili acolo unde vor izbucni ele…55

Din cea de a doua categorie făceau parte culacii care angajau simbriaşi. Acestora li se confisca pământul, casa şi acareturile, ei şi familiile lor erau exilaţi în regiunile nordice la muncă silnică. Zice circulara: …la construcţia şoselelor în Taiga, lucrări de terasament, muncă silvică, muncă în mine. A treia grupă, culacii care nu fac parte din primele două. Li se confiscă averea, casa, obiectele casnice şi sunt alungaţi din raion. Au voie să ia o pereche de cisme şi un schimb de rufe. Se dă liber denunţului, abuzului sadic, tâlhăriei, crimei în masă. Incep sinucideri în masă. Familii întregi sparg gheaţa râurilor şi se aruncă în copci. Tripleta sângeroasă Kaganovici-Baumann-Iehuda exemplifică la superlativ esenţa răzbunătoare a Talmudului şi a Protocoalelor.

Rusia iudeo-bolsevică a fost cea mai crâncenă experienţă iudaică din complexul de experienţe şi tatonări pentru realizarea Republicii Universale prin distrugerea tuturor componentelor NAŢIONALULUI. Cum nu facem aici procesul iudeo-bolşevismului şi al kominternismului, trecem la o altă experienţă iudaică la fel de sălbatecă şi nimicitoare pe calea bolşevizârii Europei care se numeşte:

UNGARIA. La 2 martie 1919 Lenin-Ziderblum a convocat la Moscova un congres internaţional comunist- bolşevic şi la 4 martie a luat fiinţă Internaţionala a III-a iudeo-bolşevică, prilej ca Lenin să declare: Victoria revoluţiei proletare este sigură, întemeierea republicii sovietice mondiale a început 56. Iudeo-bolşevicii au încercat să invadeze Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, fără succes. In Europa Centrală însă agentura iudeo-bolşevică a avut succes în Ungaria şi mai la nord-vest în Bavaria. Nu facem istoricul Ungariei anului 1918, a francmasonilor în Cercul Galilei, a guvernării contelui Mihali Karoly. Lovitura de stat iudeo-bolşevică din 31 octombrie 1918 pe lângă dezlănţuirea hoardelor de asasini şi terorişti a avut un obiectiv precis: asasinarea patriotului şi omului de stat, contele Tisza Istvân. Se ştie că încă de la 16 octombrie 1918 deputaţii evrei Keri Paul, Korvin Klein-Otto, dr. Lâszlo şi dr. Landler au ratat asasinarea lui Tisza, asasinul desemnat, evreul Lekai-Leitner lanos dând greş. La 31 octombrie contele Tisza este împuşcat acasă la el de către asasini conduşi de evreul Keri Paul, La 19 noiembrie sosesc de la Moscova doi evrei care se căliseră în misiuni de represalii, Aron Kohn zis Bela Kun şi Szamuelyi Tibor care reorganizează partidul comunist. La 22 martie 1919 în Ungaria se declanşează „teroarea roşie”. Szamuelyi brăzdează Ungaria cu aşa-zisul tren al morţii. Două vagoane Pulman de mare lux unde stă satrapul, două vagoane de clasă I pentru terorişti, două vagoane de clasa a treia pentru victime. Un abator uman pe roţi. „Bandiţii lui Lenin” – hoarde de adolescenţi evrei ucid tot ce nu aparţine unui anume proletariat. Dintre cei 32 de comisari ai republicii sovietice ungare, 25 sunt evrei. Iată câteva nume: Kohn zis Kunsi; Lukazs (fiu de milionar); Diener Zoltan. Şi comisarii, intitulaţi cinic „ai poporului”: Gruenhaum zis Garhai; Bienstock zis Bostanzi; Rozenstenzk zis Ronai; Weichselhaum zis Varga; Weinstein zis Vince; Eisenstein zis Moritz Erdely; Salzenberg zis Bela Vago şi Bienstock zis Viro Bela. Teroarea iudeo-bolşevică durează 134 de zile, timp în care Aron Kohn zis Bela Kun stoarce populaţia de 3 miliarde de coroane pe care le va trece mai ales în Austria. La pavoazarea străzilor nu se admiteau pe lângă steagurile roşii decât steagurile alb-albastre ale sioniştilor. Este de notat că primind asigurarea lui Lenin câ-1 va sprijini cu Armata Roşie care va ataca România la Nistru, Aron Kohn zis Bela Kun a dezlănţuit în noaptea de 19 spre 20 iulie 1919 atacul generalizat împotriva Armatei Române aflată pe Tisa. Revenind, notăm schimbul de telegrame între guvernele Rusiei iudeo-bolşevice şi Republicii Sfaturilor Ungare iudeo-bolşevice în urma cărora Starul Major al Armatei Roşii ucrainene a planficat ofensiva împotriva României pe două direcţii: prin Bucovina spre a face legătura cu armatele lui Aron Kohn şi peste Nistru spre a încercui forţele româneşti în Basarabia. Replica Armatei Române a însemnat sfârşitul regimului iudeobolşevic în Ungaria, fuga lui Aron Kohn la Moscova şi mai târziu lichidarea lui, fizică de către Stalin. Contraofensiva Armatei Române începută la 24 iulie se sfârşeşte la 3 august 1919 când trupele româneşti au intrat în Budapesta, redând pacea Ungariei martirizată de bandele sângeroase ale lui Aron Kohn zis Bela Kun.

DIN NOU GERMANIA: Pe ruinele Germaniei wilhelmiene gruparea marxistă SPARTAKUSBUND se transformă în ianuarie 1919 în partid comunist. La Berlin, în Germania centrală, în Ruhr şi în Braunschweig au loc tulburări sociale. Munchenul şi împrejurimile lui cad sub stăpânirea iudeo-bolşevicilor conduşi de evreii Ernst Toller, Levin, Levine-Nissen, Axelrod. Levin şi Levine-Nissen erau şi membrii ai lojei „La steaua care răsare lângă Isar”. Se dezlănţuie teroarea roşie la Munchen, în 1920 bandele de terorişti ai lui Max Hilz bântuie regiunea Vogthand. Iudeo-bolşevismul se cramponează de Germania, aşa cum s-a cramponat de Rusia, punând semnul egalităţii între cele două state, fără să ia în considerare stadiul diferit de dezvoltare economică, socială şi culturală. Reacţia poporului german este naţional-socialismul. Am mai spus-o. După cum reacţia în Ungaria este horthysmul.

Cititi si : https://mucenicul.wordpress.com/2011/01/28/exista-sau-nu-exista-un-proiect-%E2%80%9Cisrael-in-romania%E2%80%9D-ii/

Exista sau nu exista un Proiect “Israel in Romania”? (II)

Capitolul II

IUDAIZAREA EUROPEI

O ANALIZĂ GLOBALĂ. De obicei tratatele istorii sunt descriptive povestind evenimentele în succesiune lor temporala, creionând profilul unor conducători politici, stăruind asupra războaielor, bătăliilor, mai sumar asupra dezvoltării economiei, artelor şi culturii şi cu totul neîndestulător asupra cauzelor dialectice care generează fenomenele economice, sociale si politice privite atât în sfera comunităţilor naţionale, dar mai ales sub specia intercondiţionârii lor zonale, continentale şi mondiale. Rezultatele invenţiile tehnico-ştiinţifice,. ale descoperirilor geografice, al explorării oceanului planetar, folosirea musonilor şi alizeelor au intrat în ecuaţia dezvoltării istorice mondiale, depăşind o sferă de interes limitată spaţial, socio-profesional sau naţional.

Fenomenul evreiesc ca fenomen suprastatal nu poate fi analizat decât global. Limitarea analizei la iudaizarea Franţei să zicem, sau a Rusiei bolşevice în primele patru decenii ale acestui secol, sau a României între 1878-1970; sau a Statelor Unite începând cu înfiinţarea lojei masonice exclusiv evreieşti B ‘nai B ‘rith32 şi culminând astăzi cu aservirea SUA intereselor evreimii mondiale, ar conduce la o înţelegere periferică, de fapt la o neînţelegere a fenomenului evreiesc. S-ar constitui într-o dezinformare, într-o diversiune care ar atrage atenţia asupra părţii şi nu a întregului, ceea ce de fapt şi urmăreşte conducerea suprastatală unitară a evreimii.

[…] In viziunea autorului s-au localizat trei centre de putere sioniste suprastatale: două în Europa: Franţa şi Rusia sovietică la începutul secolului, împingând vectori kominternişti până în Extremul Orient: Coreea, China şi Vietnam unde s-a dat o luptă mortală între komintemism şi doctrinele comuniste naţionale şi, al treilea centru, cel mai puternic şi cu o istorie ascendentă, în Statele Unite ale Americii. Acest centru edificat pe loja francmasonică B’naiB’rith, exclusiv evreiască a devenit cu începere din primul deceniu al secolului, forţa mondială suprastatală cu rol hotărâtor în politica Terrei până la naţionalizarea comunismului în Rusia sovietică, în România, în Coreea, China, Vietnam şi Cuba. Pentru involuţia iu deo-kominternismului în Extremul Orient sunt interesante de descifrat cele trei volume de MEMORII ale lui Kim Ir Sen, ca şi Malraux în romanul CONDIŢIA UMANĂ. In Europa drumul sionismului pentru cucerirea puterii suprastatale şi a hegemoniei politice este un drum sângeros, plin de crime politice, războaie lo­cale, revoluţii făcute în paguba revoltaţilor, culminând cu cele două războaie mondiale care au aservit o buna parte din ţările continentului finanţei internaţionale iudaice. Din studiul cât de sumar al fragmentelor din PROTOCOALE transcrise în capitolele precedente s-au desprins clar obiectivele şi metodele prin care iudaismul îşi concretizează planurile ofensive etapizate la scara istoriei. Pentru a cuceri puterea politică in Europa, iudaismul şi-a fixat obiective principale si secundare, cele secundare având rol de bază de operatii de rezervă sau de adăpost în cazul nereuşitei operaţiilor, duse pentru cucerirea obiectivelor principale. România a fost destinată ca obiectiv principal încă din 1870; rolul ei devenind de maximă importanţă în perioada interbelică, în primii ani ai celui de al doilea râzboi mondial, imediat după al doilea război mondial şi dupa lovitura de stat iudeocapitalistă din decembrie 1989.

• FRANŢA. Prima victimă a iudaismului în Europa este Franţa. Contând pe anumite trăsături psihosociale ale poporului francez, pe spiritul său de frondă şi nesupunere la autoritate, pe o veche tradiţie centrifugă la puterea centrală, pe individualismul exacerbat, iudaismul a creat în Franţa un sistem complex de loji masonice vizând cucerirea şi demolarea din interior a instituţiilor fundamentale: Biserica, recte catolicismul; Şcoala şi Armata. Mai ales în armata franceză şi în intelectualitate masoneria iudaică a avut succese remarcabile. A face aici istoricul francmasoneriei ca şi modul în care a deturnat sensul unor evenimente istorice în favoarea evreimii, ar fi să ne întindem singurii o capcană periculoasă. In Franţa, francmasoneria condusă de evrei şi-a asumat rolul făuritor de istorie. Cităm din revista HUMANISME (vezi HUMANITAS, editură subordonată din România de astăzi) având subtitlu LEŞ FRANCSMACONS Nr. 190 din aprilie 1990,’, pag. 3 coloana 3, alineat 2: Le Grand Orient de France a toujour pris ses responsabilites face a l’Histoire. Cine i-a încredinţat ordinului masonic Marele Orient al Franţei misiuni şi responsabilităţi istorice, ştim. Sanhedrinul! Unde a dus francmasoneria Franţa, iarăşi ştim. Armatelor germane naţionaliste le-au trebuit câteva zile să ajungă din extremul nord în extremul sud al unei Frante dezagregate de francmasonerie. Putreziciunea vârfurilor a plătit-o cu jertfe şi suferinţe poporul francez. Desigur, filozofia toleranţei atât de gargarisită astăzi este minunată. Cu condiţia să nu fie practicată exclusiv de creştini şi musulmani faţă de evrei aşa cum clamează toată mass-media iudaizatâ, în vreme ce evreimea practică faţă de neevrei cea mai crâncenă prigoană, aşa cum ilustrează sângeros statul Israel şi organizaţiile lui criminale de tip kidon.

Aşa-zisul iluminism bavarez condus în taină de evreul-ashkenazi Moses-Mendelssohn devenit iluminism evreiesc sau Haskalahpuiazâ în Franţa şi are rol precumpănitor în revoluţia franceză. Strategia iudeo-masoneriei franceze susţinută de iudeo-masoneriile din Germania şi Anglia are drept obiective răsturnarea ordinei feudal-monarhice şi instaurarea puterii burgheze care asigura libertate şi egalitate comunităţilor evreieşti, câmp larg de exploatare finanţei evreieşti, abolirea proprietăţii funciare a nobilimii autohtone, liberul acces al evreimii la posturile de conducere politice şi administrative, marginalizarea forţei spirituale şi politice a Bisericii catolice, subminarea Armatei şi a Şcolii naţionale franceze. Iată cum caracterizează Protocoalele, revoluţia franceză (Cap. III, pag. 27, ediţia Lambelin): Aduceţi-vă aminte de revoluţia franceza, pe care noi am numit-o „cea mare”, secretele pregătirii ei ne sunt bine cunoscute, căci ea a fost în întregime opera mâinilor noastre” Lozinca: „Avec Ies boyaux du derniers des pretres etranglons le demier des rois” (cu maţele ultimului popă să ştrangulăm pe ultimul dintre regi) a fost fabricată în atelierelefranc-masoneriei. Cahen în Archives-israelites(Tom VIII, pag. 801, an 1847) scrie:Mesia a sosit pentru noi în ziua de 20 februarie 1790.Istoricii au stabilit că asasinarea lui Ludovic al XVI-lea a fost hotărâtă cu 6 ani înainte într-o şedinţă a franc­masonilor ţinută la Frankfurt am Main la 1786. Nimeni nu este atât de stupid să nu recunoască complexitatea factorilor obiectivi care au fost folosiţi de iudeo-franc-masonerie spre a declanşa şi specula revoluţia. Numai casa militară şi casa civilă a regelui apăsau zdrobitor bugetul statului. Casa militară însuma 9 000 de oameni, cea civilă 4 000. Regina, copiii, rudele îşi aveau „casele” lor particulare însumând 3 000 de oameni din care 500 erau ai reginei. Grajdurile regale adăposteau 900 de cai, 200 de trăsuri şi cheltuiau anual pentru întreţinere 7 700 000 livre sau 60 de milioane de franci. La Bouche de Roi, masa regală costa anual 2 900 000 livre, mai mult de 20 de milioane de franci/1922. Necker a calculat că între 1774-1789 regele a dăruit familiei sale şi curtenilor 227 000 000 livre sau l miliard şi 700 milioane franci/1922. Ştim şi teribila frază a Iui D’Argenson: la cour etait le tombeau de la Nation(curtea este mormântul naţiunii)33.(32. M. Muşat-I. Ardeleanu, op.cit, pag 196, apud VNEŞMAIA POLITIKA ROŞII l NACEALA XX VEKA, Moscova, 1965, voi. IV.33. Ibidem.) După cum ştim că la 1788 deficitul bugetar oficial era de 55 000 000 livre, pe când cel real urca spre 90 milioane. Sub Ludovic al XVI-lea, datoria publică a crescut la 8 miliarde 550 milioane livre. Cifră fantastică. Impozitele directe şi indirecte sărăciseră naţiunea. Clerul, nobleţea de spadă şi nobleţea de robă erau clase privilegiate, în 1789 Franţa era o ţară de ţărani. Nouă zecimi din populaţie trăia din munca câmpului. Un milion de ţărani erau însă servi sau iobagi. Ţăranul era considerat de cardinalul Richelieu, catârul statului. Acest cazan so­cial a fost speculat de iudeo-franc-masonerie care cu preţul sângelui francez vărsat de revoluţie în torente, a cumpărat şi aservit Franţa, începând cu cea napoleoniană.

La fel s-a întâmplat cu revoluţia franceză de la 1848 (cu toate revoluţiile europene). O spune naivul poet Lamartine, amicul revoluţionarilor români, şef al guvernului provizoriu în ziua de 10 martie, când a primit delegaţia supremului consiliu al ritului scoţian francmasonic care şi-a prezentat felicitările noului guvern, îl citez pe Lamartine: Sunt convins că din fundul lojilor dvs. au emanat mai întâi în umbra, apoi în penumbră şi în fine în plină lumină, sentimentele care au făcut în sfârşit sublima explozie ai căror martori am fost la 1789 şi despre care poporul din Paris a dat acum câteva zile a doua reprezentaţie, care sper să fie şi cea din urmâ. (Copin Albancelli: La drame masonnique. La conspiration juive contre le monde chretien. Ed. III 1909 pag. 379-380). Stăpânind ocult sau direct Franţa încă din epoca napoleoniană ca rezultat al revoluţiei franceze, evreimea a transformat-o dintr-o mare putere naţională şi europeană într-un stat decadent, corupt, placă turnantă a comerţului de droguri, a prostituţiei, a homosexualităţii şi lesbianismului, în tot veacul al XIX-lea la cheremul Prusiei, Germaniei, Angliei şi Rusiei. Procesul de dezagregare rapidă a statului naţional francez a culminat în 1870 când se stabileşte aşa zisa republică demo­cratică sub guvernarea evreilor care-1 aduc la şefia guvernului francez pe evreul Cremieux, în acelaşi timp şeful guvernului francez iudaizat, mai marele lojilor masonice şi al Alianţei Israelite Universale care s-a amestecat violent în treburile interne ale Principatelor Unite, impunând până la urmă împământenirea puhoaielor de mozaici khazari fugiţi la noi din Rusia şi Galiţia.

Am afirmat că pentru a subordona Franţa, iudeo-masoneria a demolat şi destabilizat armata franceză, mai corect, conducerea acesteia. Masonizarea armatei franceze a constituit unul din obiectivele principale ale iudaismului internaţional. Dau două exemple grăitoare: cazul Dreyfus şi subordonarea totală a generalului Andre faţă de Marele Orient. Căpitanul Alfred Dreyfus, evreu alsacian a fost dovedit de contraspionajul francez ca spion în slujba Germaniei, filmul recent al cinematografiei iudaice inspirat din acest caz de înaltă trădare mistificând cu neruşinare adevărul istoric, în decembrie 1894 căpitanul a fost condamnat de justiţia militară. Iudeo-masoneria s-a pus în mişcare pentru a-1 elibera. Franţa era atât de subordonată finanţei iudaice încât au fost schimbaţi şapte miniştri de război, procesul a fost revizuit de două ori, s-au comis abuzuri şi ilegalităţi în lanţ şi s-a ajuns acolo unde a ordonat Cahalul şi francmasoneria. Trădătorul a fost eliberat şi reabilitat, iar guvernul proiudeu Waldeck-Rousseau şi Combes au pornit prigoana împotriva congregaţiilor religioase şi a ofiţerilor patrioţi care denunţau matrapazlâcurile masoneriei. Pusă în pericol, masoneria a cocoţat în postul de ministru de război un general incapabil şi slugă preaplecată: Andre. Acest general a început „purificarea” armatei franceze de ofiţerii patrioţi, capul de listă fiind unul din ofiţerii de elită ai timpului, care făcea parte din Marele Stat Major, colonelul de Castelman. Un amănunt suplimentar: colonelul de Castelman şi-a pierdut toţi fiii în primul război mondial, ajuns general şi-a condus marea unitate ce comanda din victorie în victorie nemurindu-se în istoria acelui război. Purificarea masonică a armatei franceze a avut loc pe o perioadă de 20 de ani, din 1894 în 1914, ea a adus în fruntea oştirii nulităţi militare care făceau parte din francmasonerie, seamănă cu „purificarea” făcută radical de Stalin, Armatei Roşii prin asasinarea celor 32 000 de generali şi ofiţeri superiori în chiar preajma celui de al doilea război mondial, cu „purificarea” bes­tială a Armatei Române după cel de al doilea război mondial de către cahalul iudeo-kominternist condus de Ana Pauker şi, se pare, cu „purificarea” de după lovitura de stat din decembrie 1989. Acest Andre „purifică” Statul Major cu o furie iudaică atât de revoltătoare încât generalissimul Janot şi şeful Statului Major, generalul Dellane îşi dau demisia în semn .de protest. Prin directorul său de cabinet, generalul Percin, francmason, lacheul iudeilor, Andre stabileşte legătura cu Marele Orient. Secretarul acestuia Vadecard centraliza toate fişele ofiţerilor care frecventau biserica, aveau puncte de vedere clare în afacerea Dreyfus şi atitudini ferme, patriotice. Fişele erau trimise de lojile provinciale. Identic cu metodele aplicate în Armata Română postbelică după instalarea politrucilor şi a conducerii politice exercitată de străini ca Walter Neulander sau Kostyal. Clasatorului de fişe, ajuns gen­eral prin francmasonerie, Percin, i s-a luat comanda în timpul războiului, pentru incapacitate. Ajutat de doi ofiţeri masoni, căpitanii Mollin şi Targe, Percin a supus controlului lojilor întregul corp ofiţeresc al Franţei36. Situaţie umilitoare şi degradantă pentru armata franceză; situaţie periculoasă pentru Franţa, câmp larg de abuzuri la avansări, la stabilirea comandanţilor şi la conducerea misiunilor militare peste hotare, unde cuvântul hotărâtor îl avea Vadecard, secretarul Marelui Orient şi nu forurile militare. Dezastrele pricinuite de comandanţii francmasoni incapabili, sutele de mii de soldaţi francezi morţi în urma unor acţiuni acefale, pericolul care ameninţa Franţa, au trezit guvernul şi comandamentul care i-au chemat la comandă pe ofiţerii proscrişi de Vadecard: Foch, Petain, Lyautey, de Castelman, Mengin, de Mand’huy. Desigur, mareşalul Joffre a fost mason. Şi corsarul Surcouf a fost mason. Asta nu demonstrează decât faptul că Franţa a devenit încă din secolul al XVII-lea o sucursală a masoneriei, când zic Franţa, nu înţeleg poporul francez ci vârfurile financiare, economice şi politice.

Iată care era în 1913, cu un an înainte de declanşarea primului război mondial de către oculta internaţională, părerea lui Isaak Blumchen, evreu galiţian naturalizat francez despre patria adoptivă şi forţa iudaică atotputernică acolo… Franţa este astăzi spada şi scutul lui Israel… Şi parafrazându-1 în batjocură pe Regele Soare: …L’etat cest nous, Ies Israelites… Putem să punem pe picior de război 4 milioane de francezi care să apere speculaţiile noastre internaţionale, să acoperim marile noastre creanţe, să dezrobim pe fraţii oprimaţi, să realizăm politica noastră naţională… Poporul francez este o vită uşor de tuns, docil la bici, muncitor, econom, umil faţă de stăpânii săi, productiv peste ce se putea aştepta de la Pământul Făgăduinţei… în sfârşit, poporul evreu este stăpânul Franţei37.(37. T.W.Riker, CUM S-A ÎNFĂPTUIT ROMÂNIA, Bucureşti,1940.)

Intr-o şedinţă a Consiliului de stat Napoleon a spus: …Nimeni nu se plânge de protestanţi şi de catolici, pe când toţi se plâng de evrei. Aceasta provine din faptul că răul pe care-1 fac evreii nu provine de la indivizi, ci din însăşi constituţiunea acestui popor. Ei sunt nişte lăcuste şi omizi care pustiesc Franţa…38(38. M. Muşat – I.Ardeleanu, op.cit.)

Slăbită după eforturile materiale şi jertfele umane date în primul război mondial, Franţa a devenit sclava finanţei şi a administraţiei iudaice, învăţământul, Şcoala Normală Superioară, Politehnica, Sorbonna, Colegiul Franţei, devin unelte ale iudaizării. Evreii înfiinţează ECOLE DES HAUTES ETUDES SOCIALES avându-i în frunte pe conaţionalii Theodore Reinach şi Bernard; iar în consiliul de direcţie alţi 7 evrei. Levy Bruhl decerne premiile la Sorbonna, Joseph Reinach este vicepreşedintele comisiei armatei, o parte din armamentul greu este comandat uzinelor Levy-Commentry, băncile Dreyfus şi Rothschild controlează economia şi partidele. La Paris, în jurul statuii lui Ludovic al XlV-lea toate casele de comerţ erau evreieşti, comitetul de direcţie al societăţii comercianţilor şi industriaşilor tot evreiesc, consilierii comerţului exte­rior: evrei, prin 1938 din medicii clandestini şi provocatori de avorturi, 95% erau evrei. ludaizarea Franţei interbelice tinde spre absolut în timpul cât evreul Leon Blum a format guvernul în 1938 având miniştri evrei şi 53 de evrei ataşaţi de cabinet. Consecinţele iudaizării Franţei au dus la tragedia naţionala din iunie 1940 39.(39. V.A. Urechia, III, pag.322, cod XXIII, fila 194. )

Incheiem cu un citat din acelaşi Isaak Blumchen: …Dumnezeu ne-a dat Franţei pentru a face din ea pământ de belşug şi pe francezi ca să facem din ei sclavi. Voinţa lui Iehova s-a împlinit. Numele lui fie binecuvântat… Suntem rasa superioară!40(40. Ibidem.)

Cititi si : https://mucenicul.wordpress.com/2011/01/26/exista-sau-nu-exista-un-proiect-israel-in-romania-i/

Exista sau nu exista un Proiect „Israel in Romania”? (I)

La data de 15 iunie 2005, Uniunea VATRA ROMÂNEASCĂ, LIGA pentru COMBATEREA ANTI – ROMÂNISMULUI ASOCIAŢIA VETERANILOR DE RĂZBOI, prin vocea profesorului universitar Ion Coja facea :

Apelul Românilor
către

– oamenii de bună credinţă din lumea largă, scriitori, artişti, savanţi, lideri de opinie şi conştiinţă civilă,
– guvernele şi parlamentele de pretutindeni,
– organizaţiile internaţionale preocupate de pacea şi securitatea lumii,
– către credincioşii şi ierarhii tuturor religiilor,

pentru a le aduce la cunoştinţă o fărădelege de o gravitate maximă pentru viitorul planetei noastre, o veritabilă crimă împotriva umanităţii pentru care se fac vinovate acele organizaţii şi instituţii ale comunităţii evreieşti care au conceput şi pun în aplicare proiectul de încetăţenire şi strămutare în România a unui milion de evrei, fără ştirea şi fără acordul poporului român.

Deja, în momentul de faţă, peste 500.000 (cinci sute de mii) de evrei au devenit cetăţeni români, cu toate drepturile acordate de acest statut, inclusiv dreptul la proprietate, iar românii nu ştiu nimic despre această invazie.
Considerăm că ne aflăm în faţa unui act de agresiune la adresa statului şi a poporului român, o agresiune cu totul atipică, nemaiîntâlnită, fără precedent în analele istoriei, în experienţa politicii consumate până azi la nivel planetar. Legislaţia românească şi internaţională nu a putut preconiza şi lua în calcul modalitatea perfidă şi laşă, cinică şi neruşinată pe care au imaginat-o strategii evreimii mondiale. De aceea considerăm că este cu totul îndreptăţit ca, în viitorul cel mai apropiat, legislaţia din România şi cea internaţională să emită legi şi măsuri cu caracter retroactiv pentru a respinge şi anihila consecinţele acestei invazii. În momentul de faţă nu putem aprecia cine este, din punct de vedere juridic, autorul agresiunii, al planului, deopotrivă ticălos şi iresponsabil, de strămutare în România a unui număr de evrei suficient de mare pentru a provoca în România o catastrofă apocaliptică, un genocid anti-românesc, pe cât de discret, pe atât de eficient.
Strategia acestui proiect criminal este următoarea:
1. Cu concursul guvernelor de după 1990 şi al principalelor mijloace de informare în masă (ziare, posturi radio-tv) din România, care cenzurează toate ţările şi informaţiile tangente la acest subiect, încetăţenirea evreilor se face în secret, în cea mai mare taină;
2. În prima fază, evreii încetăţeniţi nu se grăbesc să se instaleze în România, dar au grijă să cumpere toate valorile imobiliare (apartamente, case, terenuri, spaţii comerciale, de producţie etc.) accesibile. De câţiva ani buni, piaţa imobiliară din România a devenit monopolul unor firme evreieşti.
3. La început, se vor stabili în România evreii în vârstă, în ideea că vin să-şi trăiască ultimii ani de viaţă în România, să-şi cheltuiască pensia în România, ceea ce pentru mulţi români naivi va face suportabilă şi chiar tentantă ideea „revenirii” evreilor în România.
4. Ulterior, când se va împlini numărul (un milion) de evrei care şi-au luat a doua sau a treia cetăţenie în România, iar controlul evreilor asupra instituţiilor publice din România va fi deplin, evreii vor veni cu toţii „acasă”, în proprietăţile lor, fără să existe nici un temei legal pentru a li se interzice să devină astfel o minoritate etnică suprapusă întregii societăţi româneşti.
5. În felul acesta se ajunge la situaţia din 1939, când circa două milioane de evrei alcătuiau minoritatea etnică cea mai numeroasă şi mai înstărită din România, care domina şi controla comerţul, finanţele şi industria din România. Procedeele necinstite folosite de cei mai mulţi evrei pentru a ajunge la acest statut de privilegiaţi îi făcuseră pe evrei să devină minoritatea etnică cea mai primejdioasă şi mai greu de suportat, mai antipatică, pentru toţi ceilalţi locuitori ai României.
6. Scopul final al proiectului Israel în România este instituirea unui control deplin asupra României şi deposedarea în fapt a românilor de teritoriul lor naţional. Beneficiind de experienţa căpătată în Palestina, liderii evrei au adoptat pentru România o strategie diferită, dar cu acelaşi ţel: uzurparea drepturilor pe care românii le au în ţara lor şi asupra ţării lor. ” (restul apelului il puteti citi aici ).

Chiar daca, intre timp, domnul Coja si a schimbat parerile, printr-o simpla afirmatie :” democratia nu poate functiona fara sprijinul masoneriei„, dandu-si arama pe fata, nu inseamna ca cele afirmate in apelul sau nu ar fi valabile. Tocmai de aceea am incercat sa gasesc ceva despre ” Proiectul Israel in Romania”. Tot cautand am dat peste cartea lui Radu Theodoru „Romania ca o prada”. Lasand la o parte faptul ca Radu Theodoru a fost unul dintre membrii fondatori ai PRM, partid din care a fost exclus datorita unor divergente cu CV Tudor, m-am decis sa citesc cartea, care abunda in citate si are o bibliografie foarte stufoasa. Pentru a nu se spune ca trag eu concluzii pripite, am sa va redau, pe rand, capitolele acestei carti cu cateva extrase esentiale din fiecare. La sfarsit veti trage singuri concluzia daca exista sau nu, un asa-numit Proiect ” Israel in Romania”.

Capitolul I: VOCATIA IMPERIALISTA (a evreilor-n.m.)

1. BAZA IDEOLOGICĂ

Rabinul Z.P. Chajes din Viena, membru al lojei masonice Massadok afiliată ordinului evreiesc B’nai B’rith definea astfel imperialismul iudaic în Almanahul naţional iudeu pentru anul 5682: Imperialismul iudaic, singurul care nu oprimă, ci liberează; imperialismul iudaic care-şi are expresiunea cea mai înaltă în aceste cuvinte din Biblie: „Va veni vremea, va trebui să vină vremea când ideile noastre vor umple întreg pământul…” Imperialismul nostru este singurul care poate sfida fără teamă secolele, singurul care nu se teme de retragere, care fără a se rătăci şi invincibil îşi urmează drumul spre ţintă cu un pas lent, dar hotărât 1.(1: A.N. Hâciu, EVREII ÎN ŢĂRILE ROMÂNEŞTI, pag. 224, 253.)

Moise – Cartea V, cap. VI, verset II: Te voi face să intri în ţara pe care am jurat-o părinţilor tai, şi-ti voi da: oraşe foarte frumoase pe care nu tu le-ai zidit; case pline cu tot felul de bunuri pe care tu nu le-ai adunat, puţuri pe care nu tu le-ai săpat, vii şi livezi de măslini pe care nu le-ai plantat; ca să poţi să mănânci şi sa te saturi. (2. BULETINUL ANTl-IUDEO-MASONIC, vol. I, 4, 5, 6, 1930.)

Talmud, rugăciunea de dimineaţă: O, Doamne, dezrădăcinează , surpă, dărâmă şi nimiceşte pe toţi neevreii3.(3. BULETINUL ANTl-IUDEO-MASONIC, vol. 3, pag. 99, 103, 104, 105)

Zenov: De n-ar fi iudeu, n-ar fi nici binecuvântare pe pământ, nici ploaie, nici raze de soare, din care-cauză neamurile goilor nici n-ar putea să existe fără iudei. Lumea s-a creat numai pentru iudei 4 . (4. A.N. Hâciu, op.cit.)

In Parasa Germisimbar 106: Lumea s-a înfiinţat, ca un merit al iudeilor; când li s-a dat legea, au obţinut perfecţiunea absolută de care sunt lipsite popoarele lumii 5. (5. Ibidem.)

Abarbanel Ad. Isaia V: Numai iudeii înseamnă ceva în lumea asta, ei sunt asemănători cu grâul, goii (creştinii) sunt pleava6. (6. N. lorga, NOTE ISTORICE PRIVITOARE LA EVREI, Studii şi Documente XXIII, Arhive Istorice I. )

Scheftal Horviz: Sufletul fiecărui iudeu în parte, are valoare mai mare înaintea lui Dumnezeu decât sufletul unui întreg popor (creştin)7. (7. Bogdan Duicâ, ROMÂNII ŞI OVREII, apuci Dr. R. Fr. Kaindl; Dr. J. Polek, Statistik des Judenthums in der Bukovina, A, Hâciu, op.c, pag. 55.)

Abadath Lepkodes (Pasosa Cheleg chajiucud V, 11 b): Fiecare bărbat iudeu este fiu de rege, iar celelalte neamuri sunt sclave 8. (8. Ihidem: Zieglauer, GESCHITLICHE BILDER AUS DER BUKOVINA ZUR ZEIT DER OSTERREICHISCHEN OCUPAT1ON, 1883.)

Rabi Scheftel (sefatul): Iudeilor li se cuvine numele de om, dar cei nelegiuiţi, cum sunt creştinii idolatri îşi trag originea de la spiritul spurcat şi se numesc porci, iar soţiile lor vite încălţate9. (9. Bujoreanu, COLECŢIUNE DE LEGIUIRILE ROMÂNIEI VECHI ŞI NOI, I.)

Iarăşi Abarbanel (Benachoth 25 b): Poporul ales este demn de viaţă eternă, celelalte neamuri sunt identice măgarilor. Casele goilor sunt nişte grajduri de vite10. (10. A. Hâciu, op.cit)

Porunca lui Iehova, verseteje 12 şi 13, Biblia, învierea legământului: Să nu cumva să faci legământ cu locuitorii ţârii unde ai să intri, ca să nu fie o cursă pentru tine, dacă vei locui împreună; dimpotrivă, sa le dărâmaţi altarele şi să le trântiţi la pământ idolii 11. (11-13. J.B. Brociner, CHESTIUNEA ISRAELIŢILOR ROMÂNI; No. 9 din Puhlicaţiunile ordinului ŞIR (Societatea Israeliţilor Români) Tipografia Mauriciu Kalher, 1913, Bernard Stamhler, L’HISTOIRE DES ISRAELITES ROUMAINS ET LE DROIT D’INTERVENTION; A. Hâciu, op.cit. N. lorga, NOTE ISTORICE PRIVITOARE LA EVREI ÎN TARILE NOASTRE, Revista pentru istorie, arheologie şi filologie III.)

Maimonides zis Vulturul Sinagogii (Grittin 57): Poruncit este către datorii lui Israel şi ereticii cum este Iisus Nazarineanul şi urmaşii lui să fie omorâţi şi zvârliţi în vâltoarea osândei veşnice12.

Rabbi Salman: Celui mai blând dintre şerpi scoate-i ochii, pe cel mai bun dintre creştini, ucide-l13

Isac Blumchen: Stăpânim asupra Franţei în virtutea aceluiaşi drept ce l-au invocat europenii ca să nimicească pieile-roşii şi să aservească pe cafri şi pe congolezi, dreptul rasei superioare asupra unei rase inferioare. Este o lege a naturii.(14-15. Zamfir C. Arbore, BASARABIA ÎN SECOLUL XIX, Bucureşti, 1899, ediţiunea Academiei Române)

Theodor Herzl – Un stat evreiesc – pag. 5.23: Noi suntem un popor… Când noi slăbim, noi devenim un proletariat revoluţionar, slujbaşi subordonaţi ai unui partid revoluţionar; când noi ne întărim se întăreşte în acelaşi timp şi teribila noastră putere a banului15.

John Clayton în The Chicago Tribune: Troţki conduce pe radicalii jidovi spre stăpânirea lumii. Bolşevismul este numai un instrument pentru acest plan16. (16. A. Hâciu, op.cit, pag. 102.)

O cât de sumară analiză a textelor de mai sus, atât aparţinând epocii arhaice cât şi epocii moderne demonstrează că doctrina religioasă a evreilor este una de un rasism feroce. Afirmă superioritatea rasială a poporului ales de Dumnezeu, în virtutea căreia evreii au dreptul şi datoria să stăpânească lumea. Doctrina hitleristă n-a fost decât o adaptare germanică a doctrinei rasiale evreieşti. Rasismul german aplicându-se doar în Germania şi în ţările europene cucerite pentru scurt timp n-a avut urmări istorice notabile, rezumându-se la metode brutale de a transforma învinşii sau „rasele inferioare” în mână de lucru, pentru a suplini muncitorii germani înrolaţi în armată. Rasismul german a acţionat într-o perioadă istorică limitată la un deceniu, rasismul iudeu acţionează perseverent din zorii istoriei umane. Raza lui de influenţă atinge toate popoarele lumii pe teritoriul cărora vieţuiesc minorităţi iudaice sau sunt implantate instituţii comerciale financiare evreieşti. Pe măsura conştientizării rasismului iudeu ca factor spiri­tual unificator al diasporei iudaice, pe măsura întăririi puterii financiare a evreimii internaţionale, după eludarea măsurilor financiare restrictive prin inventarea de către bancherii iudei a instrumentelor de credit şi schimb, instrumente prin mijlocirea cărora au putut controla sistemul financiar bancar creştin; pe măsura modernizării mijloacelor de informare şi comunicaţii, s-a structurat, consolidat şi a devenit operativ conceptul de Republică Universală, o suprastructură statală care să conducă umanitatea. Suprastructură formată exclusiv din evrei, având un rege universal din seminţia biblicului David.

2. DOCTRINA IMPERIALISTĂ

• Protocol 14: În această diferenţă între păgâni şi noi înşine, în abilitatea de a gândi şi de a raţiona se vede clar pecetea decretării noastre ca popor ales, ca fiind oameni superiori in contrast cu păgânii care au mai mult o fire instinctivă şi animalica. Ei observă dar ei nu pot prevedea şi ei nu inventează nimic… Reiese clar din acestea că natura însăşi ne-a predestinat pe noi pentru a stăpâni şi conduce lumea .(17. Comte d’Hauterive, MEMOIRE SUR L’ETAT ANCIEN ET ACTUEL DE LA MOLDAVIE, Bucarest, GoBl, 1902. 342; 18. G. Zâne, ECONOMIA DE SCHIMB ÎN PRINCIPATELE ROMÂNE, Bucureşti 1930, A. Hâciu, op.cit.)

Protocol 1: Deja din timpurile vechi, noi am fost cei dintâi care am strigat in mijlocul poporului cuvintele: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE. Aceste cuvinte au fost repetate mult timp de papagalii inconştienţi, adunaţi de pretutindeni prin această momeală cu care noi am minat prosperitatea lumii şi adevărata libertate personală… Presupusul inteligent şi dibaci păgân n-a înţeles simbolismul cuvintelor rostite; n-a observat înţelesul lor contradictoriu; n-a băgat de seamă ca în natură nu există, egalitatea 19. (19. Ibidem.)

… S-a observat că oamenii cu instincte rele sunt mai numeroşi decât cei cu instincte bune; de aceea cele mai bune rezultate pentru guvernarea lor se vor obţine prin intimidare şi violenţă şi nu prin argumente academice…20(20. A. Hâciu, op.cit)

… Poporul în masă şi oamenii din mase sunt conduşi de pasiuni extrem de frivole, de credinţe, obiceiuri, tradiţiuni şi teorii sentimentale şi sunt înclinaţii spre diviziuni în partide, un fapt care împiedică orice fel de acorduri între ei, chiar dacă acordul este aşezat pe o bază perfect logică. Orice deciziune a gloatei depinde de o majoritate accidentală sau aranjată de mai înainte…21 (21. A. Hâciu, op.cit, URICARIUL LUI CODRESCU, V. 336.)

… Pentru a întocmi un plan de acţiune folositor, este necesar a lua în consideraţie mentalitatea, şovăiala, nestatorinicia mulţimii… Este necesar a ne da seama că puterea maselor este oarbă, fără raţiune şi fără inteligenţă.22 (22-25. Ibidem, pag. 45; M. Kogălniceanu, Arhiva românească ed. II,vol. II, DIN RĂSPUNSUL DIVANULUI MOLDOVENESC CĂTRE GENERALUL ENZERBERG, GUVERNATORUL BUCOVINEI, M. Muşat – I. Ardeleanu, DE LA STATUL GETO-DAC LA STATUL UNITAR, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983.)

…Triumful nostru a fost astfel înlesnit prin faptul că în relaţiile cu poporul de care avem nevoie, noi am atins întotdeauna cele mai sensibile coarde ale sufletului omenesc, speculând lăcomia şi poftele nesăţioase ale oamenilor. Fiecare din aceste slăbiciuni omeneşti luate separat, sunt capabile de a paraliza iniţiativa şi de a pune voinţa poporului la dispoziţia celui care târguieste acţiunile sale 23.

Protocol 5: în toate timpurile, naţiunile ca şi indivizii au luat cuvintele drept fapte. Pentru aceste motive noi vom crea instituţiuni cari vor căuta să arate în mod cât mai atrăgător interesul lor pentru progres 24.

Protocol 11: Creştinii sunt ca o turmă de oi… Ei vor închide ochii la orice, pentru că noi le vom promite că le vom reda toate libertăţile care li s-au luat… pentru a obţine printr-o metodă ocolitoare ceea ce nu se poate obţine de rasa noastră împrăştiată printr-o metodă di­rectă.

…De obicei cei care se intrunesc mai usor in societati secrete sunt cei care voiesc sa ajunga cu orice pret, cei care cauta sa se agate de orice pentru a parveni… ne putem da seama ca acestia sunt usor de manuit si ca pot deveni lesne instrumentul planurilor noastre.

… Creştinii se întrunesc în loji din curiozitate sau în speranţa că prin ele îşi vor deschide drumul spre distincţiuni sociale… noi le înlesnim aceste succese aşa că putem câştiga avantaje din vanitatea născută de aceste succese pentru că prin aceasta poporul inconştient primeşte sugestiunile noastre fără a le mai examina…

…Vă puteţi imagina până la ce grad de naivitate inconştientă poate fi adus cel mai inteligent creştin prin aceste vicleşuguri şi ce uşor este a-l descuraja… sau a-l aduce într-o stare de supunere servilă dacă voieşte a-şi recâştiga situaţia.

… În timp ce noi vom predica liberalismul la păgâni, noi vom ţine poporul nostru şi pe proprii noştri agenţi într-o supunere necondiţionată 25.

* * *

n.m. – Stiu ca multi se indoiesc de autenticitatea acestor Protocoale si le considera o „facatura defaimatoare”  la adresa evreilor. Totusi, cum se face ca rezumatul acestor idei continute in protocoale, exista in discursurile unor evrei ? Dar sa revenim la cartea lui R.Th.

Giovanni Papini are în volumul GOG26(26. Gheorghe G. Bezviconi, CĂLĂTORI RUŞI ÎN MOLDOVA ŞI MUNTENIA, Bucureşti, 1947.) un fel de expozeu teoretic făcut de un evreu, dr. Ben Rubi presupus candidat la ocuparea postului de secretar/ un fel de sinteză explicită a PROTOCOALELOR, demonstrând că sionismul duce un război psihologic implacabil împotriva restului umanităţii şi că anarhia, dezinformarea, calomnia, destabilizarea, zvonul, negarea valorilor naţionale sau universale, fac parte din arsenalul lui curent, îi dăm cuvântul lui Ben Rubi: … La sfârşitul secolului al XlX-lea, Europa lui Tolstoi, Ibsen, Nietzche, Verlaine îşi făcea iluzia ca a trăit una din marile epoci ale omenirii; dar apare un evreu din Budapesta, Max Nordau şi explică în joacă cum faimoşii voştri poeţi sunt nişte degeneraţi şi că civilizaţia voastră este întemeiată pe minciună… Sau că un evreu din Freiberg-Moravia, Sigmud Freud descoperă în cavalerul cel mai victorios un invertit potenţial, un incestuos sau un asasin; sau alt evreu, vienezul Weininger uzurpă idealul feminin, demonstrând că femeia este o fiinţă ignobilă şi respingătoare, un abis de murdărie şi josnicie; sau apare evreul parizian Bergson care anulează rolul intelectului în cunoaşterea adevărului, demolând edificiul milenar al platonismului şi conchide că gândirea conceptuală este incapabilă să prindă realitate. Aşa se întâmplă cu evreul Solomon Reinach din Saint-Germain-en-Laye care coboară marile religii de pe soclul lor la nivelul de rămăşiţe ale vechilor tabu-uri; sau ca evreul din Ulm, Einstein care dinamitează reperele tradiţionale şi universale Spaţiul şi Timpul, instituind conceptul relativităţii universale; raţionalismul ştiinţific este atacat de evreul Meyerson din Lublin…

PARANOIA REPUBLICII UNIVERSALE

1. BAZA IDEOLOGICĂ

Protocol 7: Trebuie să forţam guvernele creştine să adopte masuri care să ajute vastul nostru plan, care se apropie deja de scopul său triumfător, exercitând o presiune asupra opiniei publice aţâţată şi care în realitate a fost organizată de noi prin ajutorul aşa-numitei marea putere a presei. Cu puţine excepţiuni ea a căzut deja în mâinile noastre.

Protocol 24: …Acum doresc sa discut mijlocul prin care rădăcinile casei regelui David vor străbate în cele mai adânci straturi ale pământului. Această dinastie, chiar în zilele de azi a dat oamenilor noştri înţelepţi directori educatori ai tuturor spiritelor omeneşti, puterea de a stăpâni afacerile mondiale.

Protocol 5: …O coaliţiune a creştinilor poate lupta cu noi un timp limitat, dar noi suntem asiguraţi contra acesteia prin înrădăcinarea disensiunilor între ei până la o atâta profunzime încât să nu se poată scoate afară. Noi am creat antagonismul dintre interesele personale şi naţionale ale păgânilor aţâţând urile religioase şi de rasă pe care le-am hrănit în inimile lor timp de 20 de secole.

Protocol 1: …Cu instabilitatea de azi a tuturor autorităţilor puterea noastră va deveni mai inatacabilă… din cauză că ea va fi invizibila până ce va câştiga destulă tărie aşa că nici un fel de încercare dibace sa n-o mai poată submina.

Protocol 2: …Este indispensabil pentru scopurile noastre ca, atât pe cât este posibil, războaiele să nu aducă a vantaje teritoriale. Aceasta va schimba războiul într-o luptă economică… într-o asemenea situaţie ambele părţi vor fi plasate sub stăpânirea agenţilor noştri internaţionali cu milioanele lor de ochi, a căror viziune nu este împiedicată de nici o frontieră. Atunci drepturile noastre internaţionale vor elimina drepturile naţionale în cel mai strict sens şi vor guverna guvernele după cum ele guvernează pe supuşii lor.

Protocol 9:… În realitate nu există obstacol înaintea noastră. Supra-guvernul nostru are un statut atât de extra-legal încât el poate fi desemnat prin cuvântul energic şi tare: dictatură… în timpul de faţă noi suntem cei care facem legile.

Protocol 11:… Dumnezeu ne-a dat nouă, poporul său ales, ca o pedeapsă, împrăştierea şi această situaţie ca re părea tuturora fi slăbiciunea noastră, a fost marea noastră putere. Ea ne-a adus pe noi azi pe pragul stăpânirii universale.

Protocol 10: …Este nevoie de a uza toată lumea prin disensiuni, animozităţi, certuri, foamete, boli până ce creştinii nu vor mai găsi alt drum de scăpare decât un apel la banii şi puterea noastră. Noi vom uza şi slei pe creştini prin toate acestea într-atât încât ei vor fi constrânşi să ne ofere nouă o autoritate internaţională şi graţie acestei situaţii ne va fi posibil să absorbim toate forţele guvernamentale ale lumii şi astfel să formăm un supraguvern.

Protocol 7: …Pentru a demonstra că guvernele creştine ale Europei au devenit sclavele noastre, noi vom arăta tuturor puterea noastră prin crime şi violenţe, adică prin domnia teroarei… La orice act de opunere noi trebuie să fim gata de a răspunde băgând în război cu vecinii ţările care îndrăznesc să ni se opună nouă şi dacă ţările învecinate vor face planul de a ni se opune înţelegându-se între ele în mod colectiv, noi trebuie să dezlănţuim un război mondial27.(27. Mircea Muşat, Ion Ardeleanu, DE LA STATUL GETO-DAC LA STATUL ROMAN UNITAR, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983, pag. 229.)

Theodor Herzl:… Eu cred că chestiunea evreiască nu este nici o chestiune socială, nici una religioasă, deşi adesea ea se prezintă sub una sau cealaltă formă. Ea este o chestiune naţionala care nu poate fi soluţionată decât prezentând-o ca o chestiune mondială politică pentru a fi discutată şi controlată de toate naţiunile civilizate adunate în consiliu 28.(28. N. lorga, IZVOARELE CONTEMPORANE ASUPRA MIŞCĂRII LUI TUDOR VLADIMIRESCU, Bucureşti, 1921; Emil Vârtosu, TUDOR VLADIMIRESCU, GLOSE, FAPTE ŞI DOCUMENTE NOI (1821), Bucureşti, 1927; DOCUMENTE PRIVIND ISTORIA ROMÂNIEI. RĂSCOALA DIN 1821, voi. I, Documente interne, Ed. Academiei, Bucureşti 1959; Gh. Iscru, MOMENT CRUCIAL ÎN ISTORIA MOD­ERNĂ A ROMÂNIEI, Ed. Politică 1981.)

2. STRATEGIE; TACTICĂ; MIJLOACE ŞI INSTRUMENTE

Pentru a-şi atinge obiectivul, vârfurile evreimii mondiale au pus un -accent hotărâtor pe organizarea evreimii, au elaborat o strategie pe timp scurt, mediu şi lung, tactici continentale, construind mijloacele şi instrumentele necesare realizării scopului propus. Trebuie menţionat că procesul de organizare s-a desfăşurat pe structuri istorice existente care au fost modernizate şi activate la scară mondială. Este îndeobşte cunoscut că fiecare insulă etnică evreiască din orice ţară de pe glob alcătuieşte o comunitate închisă, autoghetoizându-se spaţial, religios, moral şi social. Că aceste comunităţi au propriile lor legi, că stau sub autoritatea absolută a rabinilor care perpetuează vechiul consiliu general de guvernământ numit – SANHEDRIN, pe care evreii bolşevici din Rusia 1-au transformat în comisariatele poporului. Continuatorul Sanhedrinului este tribunalul numit BETH-DIN. KAHALUL ar fi guvernământul propriu zis.

Fiecare comunitate evreiască din oricare ţară este organizată ca un stat în stat. Până în ultimele decenii ale secolului trecut vârfurile religioase şi financiare ale acestor comunităţi se ţineau la curent cu relaţiile dintre comunitate şi stat prin scrisori purtate de negustori, diplomaţi, medici sau curieri. Din cele mai vechi timpuri comunităţile evreieşti au fost legate suprastatal printr-un schimb activ de informaţii.

Mai mult! Tot din acel timp(1611-n.m.) se vorbeşte de Principii în Exil, conducători ai evreilor împrăştiaţi prin comunităţile ebraice din diferite ţări ale lumii, numiţi şi exilarhi. Aceştia judecau, dădeau legi, puteau fi itineranţi sau stabili. Mai există ei şi astăzi? Congresele mondiale evreieşti se pare că le-ar confirma existenţa, în ENCICLOPEDIA IUDAICĂ scrie: Destul de curios, exilarhii sunt încă menţionaţi în oficierea Sabatului după ritualul Ashkenazim…

Dacă exilarhii există înseamnă că nobleţea iudaică a păstrat peste secole Sanhedrinul, consiliul superior iudeu compus din 71 de membri numiţi de principe, nu aleşi de popor, stăpânind cu autoritate de necontestat. Tot Enciclopedia de mai sus spune că Sanhedrinul a avut un caracter aristocratic şi îşi autoatribuia autoritatea şi că era compus din membrii ale celor mai influente familii nobile şi ai preoţimii. Iată că Napoleon Bonaparte reînvie Sahendrinul desfiinţat formal prin anii 70 d.H. şi anume: spre rezolva probleme ale chestiunii israelite din Franta deci evreimea devenise o forţa în Franţa acelui timp, s-a convocat o Adunare a Notabililor evrei. De fapt notabilii evrei au convocat Sanhedrinul la Paris în ziua de 9 februarie 1807, ştiind noi ca revoluţia franceză a fost opera evreimii franc-masonice şi ca, indirect Napoleon a ajuns împărat speculând haosul postrevoluţionar. Iată că o forţă naţională, Napoleon, este obligat sa trateze cu o forţă supranaţionalâ, Sanhedrinul evreiesc de la 1807, care declară că este identic cu vechiul Sanhedrin fiind: o adunare legala învestită cu puterea de a întocmi ordonanţe în scop de a perpetua fericirea Israelului 31. (31. Emil Vârtosu, NAPOLEON BONAPARTE ŞI PROIECTUL UNEI REPUBLICI ARISTOCRATICEŞTI ÎN MOLDOVA, ed. a H-a, Bucureşti, 1947.)

Concluzia este limpede, încă de la 1807 evreime răspândita pe tot globul a avut un organ central d conducere care şi-a asumat conducerea politică a unui popor unitar prin credinţa religioasă, economia financiară şi scopul de hegemonie universală. De la acest Sanhedrin derivă Congresele Mondiale evreiesti care stabilesc obiectivele, strategiile şi mijloacele politicii suprastatului bancar-financiar-evreiesc, ultimul Congres Mondial având loc anul acesta în S.U.A., statul suport al suprastatului iudeu, hotărârile lui pentru România fiind puse în practică de rabinul şef Moses Rosen.

* * *


Cum isi exprima „multumescul” fata de pompierii palestinieni „poporul ales”

Ceremonia de onorare a pompierilor a fost anulata după ce Israelul a negat permisele de intrare pentru palestinienii care au ajutat in lupta contra focului.

Israelul a interzis unui grup de pompieri palestinieni participarea la o ceremonie unde trebuiau să fie onorati pentru ajutorul lor în lupta cu incendiul forestier mortal de săptămâna trecută.

Cel puţin 10 palestinieni au fost invitaţi să participe la eveniment în nordul Israelului, unde focul de patru zile a lasat 41 de oameni morţi şi a devastat mari suprafeţe de pădure.

Dar, Ahmad Tibi, un membru arab al Parlamentului israelian şi unul dintre organizatorii ceremoniei, a declarat ca evenimentul a fost anulat atunci când la trei palestinieni le-au fost refuzat permisele de intrare în Israel, marţi.

El a spus ca militarii i-au indepartat pe pompieri pe motive de securitate. „Este un teatru al absurdului”, a declarat [acesta] agenţiei de ştiri Associated Press. „Aceasta este o practică regulata, de zi cu zi, a ocupaţiei, şi expune faţa ei urâta.”

„Greşeală tehnică”

Militarii israelieni au declarat că palestinienilor le-a fost refuzata intrarea din cauza unei „greşeli tehnice”. Acestia au spus ca permisele erau recent emise şi, mai târziu, au emis o declaraţie în care-si exprimă „regretul” pentru incident.

Dar Ahmed Rizek, seful pompierilor palestinieni al cărui permis a ajuns prea târziu pentru el să poata participa, a declarat ca refuzurile de intrare fara nici un motiv aparent, au fost o rutină pentru mulţi palestinieni.

A mai spus că el şi personalul său au fost surprinşi să afle când au ajuns la punctul de control că nu tuturor bărbaţilor le va fi permisă intrarea în Israel.

Palestinienilor le sunt necesare permisele pentru a intra in Israel din Cisiordania, şi mulţi se plâng că aprobarea sau respingerea israeliana poate fi arbitrară.

Case distruse

Aproximativ 20 de pompieri palestinieni s-au alăturat efortului internaţional in lupta cu focul care a măturat pădurea Carmel în nordul Israelului.

Zeci de naţiuni au trimis echipamente pentru stingerea incendiilor şi au ajutat, în efortul de a stinge focul, care, în plus faţă de faptul ca a provocat victime, a ars 50 de kilometri patrati de padure, a distrus milioane de copaci şi, estimativ, zeci de case.

Israelul a recunoscut că a fost extrem de nepregatit, iar politicienii le-au cerut funcţionarilor [responsabili] să demisioneze pentru că nu au înăbuşit repede focul.

Doi adolescenti din satul Isfiya au fost arestati sub suspiciunea de initiere a focului „din neglijenţă”, prin lăsarea în urmă a jăratecului după un picnic de familie.

Cititi si : https://mucenicul.wordpress.com/2010/12/06/pompierii-palestinieni-au-mers-sa-ajute-israelul-in-lupta-cu-focul-din-carmel/

Netanyahu vrea trupe israeliene la frontiera Palestinei

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, a declarat că Israelul doreşte să-şi menţină trupele pe frontiera de est a unui viitor stat palestinian.

Palestinienii resping ideea şi au propus o forţă internaţională de-a lungul frontierei West Bank cu Iordania, ca parte a unui acord de pace.

Domnul Netanyahu le-a spus liderilor evrei- americani într-o conferinţă telefonică, ieri, că „singura forţă care poate fi invocată pentru a apăra poporul evreu este Forţa de Apărare israeliană”.

Premierul a spus că o forţă internaţională nu poate garanta securitatea Israelului. El se teme că militanţii palestinieni vor ataca Israelul din interiorul unui stat palestinian, în cazul în care trupele israeliene sunt retrase de la frontiera West Bank-Iordania.

Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas susţine că o astfel de prezenţa a trupelor israeliene ar prejudicia suveranitatea palestiniană.

Urechile omnisciente ale Israelului

Baza israeliană Urim din deşertul Negev se află printre cele mai importante şi puternice instalaţii de colectare a informaţiilor din lume. Cu toate acestea, până acum, interceptarile sale au trecut în întregime neobservate.
de Nicky Hager

Cea mai importantă instalatie a Israelului de culegere a informaţiilor este o unitate aflată la doar 30 km de închisoarea Beer, în deşertul Negev  – unde cei care au luat parte la flotila de ajutor pentru Gaza, au fost reţinuţi pentru scurt timp în iunie. Baza, ascunsă până acum, are rânduri de antene de satelit, care pe ascuns interceptează apelurile telefonice, mesajele de poştă electronică şi alte comunicatii din Orientul Mijlociu, Europa, Africa şi Asia. Antenele sale monitorizează transportul maritim şi ar fi spionat navele cu ajutoare în zile dinaintea confiscării acestora.

Poziţia puternică a Israelului în Orientul Mijlociu este adesea asociată cu forţele sale armate, arsenalul de arme nucleare sau fortele sale operative disimulate (Mossad). Dar la fel de importantă este colectarea de informaţii – monitorizarea guvernelor, organizaţiilor internaţionale, companiilor străine, organizaţiilor politice şi a persoanelor fizice. Cea mai mare parte a acestei activităti se întâmplă la instalatia din Negev, la cativa kilometri la nord de Kibutul(Kibuț (ebraică:קיבוץ= „colectiv”, plural: Kibuțim, de la verbul „lekabetz” = „a aduna \ a strânge \ a colecta” ) este un tip de comunitate rurală cooperatistă colectivă caracteristică Israelului și sionismului social-democrat și socialist)  Urim. Sursele noastre, aproapiate serviciului de informaţii israelian, stiu baza la primă mână. Ele descriu siruri de antene pentru satelit de dimensiuni diferite, şi barăci şi clădiri operaţionale de ambele părţi ale drumului ( numarul 2333), care duce la bază. Porţi de înaltă securitate, garduri şi câini protejeaza facilitatea. După cum puteţi vedea pe internet, imaginile din satelit ale bazei sunt destul de clare. Un ochi exersat discerne cu uşurinţă semnele unei baze de supraveghere electronică. Un cerc mare pe terenul agricol arată amplasamentul unei antene cautare-direcţionare (HF / DF) pentru monitorizarea transportului maritim.

Baza Urim, a fost înfiinţată cu decenii în urmă, pentru a monitoriza satelitii Intelsat care transmit apelurile telefonice între ţări. A fost extinsa pentru a acoperi comunicaţiile maritime (INMARSAT), apoi rapid orientata pentru a capta tot mai numerosii sateliţi  regionali. După cum spune specialistul în informaţii secrete Duncan Campbell, astfel ea este „asemănătoare cu satelitul Echelon de interceptare a staţiilor terestre, infiintat printr-un pact dintre Marea Britanie si SUA”. Sistemul Echelon este o reţea de interceptare a staţiilor din întreaga lume, înfiinţat în 1996 de către SUA, Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă. Telefoanele prin satelit utilizate de către navele de ajutor pentru Gaza-au fost ţinte uşoare pentru acest echipament hi-tech.

Staţia este pe de NV a Urim (în ebraică אוּרִים, "lumini"), de la lat. 31°18'34"N, long. 34°32'35"E ( a se vedea pe Google Maps ).

A se vedea pe Google Maps

Sursele noastre israeliene au descris modul în care computerele sunt „programate pentru a detecta cuvinte şi numere de telefon de interes” din apelurile telefonice interceptate, emailuri, etc, apoi transferate la Unitatea 8200 – sediul central al semnalelor de informaţii israeliene – în oraşul Herzliya, la nord de Tel Aviv. Acolo ele sunt traduse şi transmise către alte agenţii, inclusiv armata şi Mossad.

Unitatea 8200 şi omologii săi – sediul Comunicatiilor Guvernul britanic (GCHQ) şi Agenţia Naţională de Securitate Americană (NSA) – sunt mai puţin celebre decât serviciile lor secrete externe şi de agenţiile de operaţiuni speciale (MI6, CIA şi Mossad). Cu toate acestea, agenţiile de semnalare sunt mult mai mari.

Baza Urim are in vizor multe naţiuni, prietene şi duşmane. Un fost analist de la Unitatea 8200, un recrut al serviciului militar, a spus ca ea a lucrat cu normă întreagă la traducerea apelurilor şi e-mailuri interceptate, din engleză şi franceză în ebraică. A fost o munca „interesanta”, studierea comunicaţiilor de rutină, pentru a găsi ” filoanele”. Cea mai mare parte a secţiunii ei de ascultare erau semnalele „traficului diplomatic şi a celor externe [semnalele internaţionale]”. Ei cercetau, de asemenea, site-urile publice de pe internet.

Baza Urim, au spus sursele noastre, este centrul unei reţele de spionaj care are ascunse cabluri submarine (în special cabluri mediteraneene care fac legatura Israelului cu Europa prin Sicilia) şi are posturi de ascultare sub acoperire în clădirile ambasadelor israeliene din străinătate. Unitatea 8200, care este oficial parte a armatei israeliene, are de asemenea unitati secrete de monitorizare în teritoriile palestiniene şi utilizează jet-uri Gulfstream echipate exterior ca si aeronave pentru semnale de informaţii.

Excluzând sateliţii pentru televiziune, cei mai multi sateliţi, într-un arc ce se întinde de la Oceanul Indian inspre Atlantic, sunt ţinte probabile: europeni, arabi, rusesti şi asiatici, precum şi sateliţii Inmarsat Intelsat. Imaginile bazei arată 30 de antene de ascultare, ceea ce face din Urim una dintre cele mai mari baze de semnale secrete din lume. Singurul post de dimensiuni comparabile este baza SUA de la Menwith Hill in Yorkshire, Marea Britanie.

Alte statii au fost cunoscute începând cu anii 1980. Există o mare bază  NSA în apropierea oraşului german Bad Aibling şi o altă bază americană pe insula Diego Garcia din Oceanul Indian, doar la nord-vest de o bază aeriană cu o pistă plina de bombardiere B-52. Principala baza a Regatului Unit, de la Morwenstow, Cornwall, poate fi vazuta datorita celor 20 de antene de ascultare ale sale de pe stanci. Franţa are propria sa reţea, cunoscuta sub numele de Frenchelon, în cadrul Directoratului General pentru Securitate Externa (DGSE), care include mai multe baze în Franţa şi în teritoriile sale de peste mări.

Dar spre deosebire de acestea, facilitatea  spion a Israelului de la Urim a rămas invizibila pentru decenii.

Cotidianul israelian Ha’aretz a declarat că unitatea a interceptat o convorbire între preşedintele egiptean Gamal Abdel Nasser şi regele Hussein al Iordaniei în prima zi a Războiului de Şase Zile din 1967. Israelul a capturat vaste întinderi ale ţinuturilor arabe, inclusiv teritoriile palestiniene, în timpul războiului.

Fostul sef al Mossad-ului urgenteaza atacarea centralelor nucleare iraniene

Fostul director Mossad Danny Yatom a vorbit în favoarea atacarii instalaţiilor nucleare ale Iranului, duminică. Vorbind la conferinta internationala pe tema războiului împotriva terorii la Centrul Interdisciplinar Herzliya el a spus: „Nu există nici o altă modalitate de a opri cursa iraniana a înarmărilor.”

Yatom a susţinut că preţul fizic şi politic pe care Israelul va trebui să-l plătească pentru o bombă nucleară iraniană va fi mai mare decât acela de a ataca site-urile sale [nucleare]. (Yoav Zitun)

Fostul şef al Mossadului, Danny Yatom a cerut comunităţii internaţionale să vină împreună şi să formeze o forţă aeriana comuna condusa de Statele Unite pentru a lansa atacuri aeriene masive în Iran.

Având în vedere că sancţiunile nu sunt suficiente, sper că lumea isi va reveni in simţiri şi va ajunge la concluzia că pentru a opri cursa înarmărilor nucleare iraniene, va trebui sa atacam unele dintre instalaţiile nucleare ale lor„, a spus Yatom, în rarele observaţii facute de către un fost oficial re rang inalt ale securitatii israeliene cu privire la utilizarea forţei împotriva Republicii Islamice.
Chiar daca unele dintre instalaţiile nucleare ale Iranului sunt împrăştiate în toată ţara şi se află în buncăre fortificate subterane adânci, în cazul în care „lumea isi mobilizează capacităţile sale” ar fi posibil sa se provoace daune suficient de mai pentru a amâna programul[nuclear al Iranului].
În cazul în care forţele aeriene moderne conduse de Statele Unite isi mobilizeaza capacităţile lor, este posibila, dacă nu eliminarea completa a pericolului, cel puţin să o întârziere de ani de zile pe viitor„, a spus Yatom.

În timp ce se abţinea de la discutarea capabilităţilor specifice ale Israelului, el a spus că, dacă lumea nu  reuşeşte să facă faţă provocării, Israelul va „ îşi rezervă dreptul la auto-apărare.”

Descifrati singuri ce înseamnă asta„, a declarat el publicului.

Yatom a declarat că Israelul nu ar putea trăi cu un Iran nuclear.

Nu vreau să fiu pus în situaţia ca voi sta în Israel şi soarta mea va fi în mâinile altora, mai ales atunci când vorbim despre un regim de nebun„, a spus el. „Nu vreau să fac obiectul unui experiment iranian.”

Yatom a servit ca şef al Mossadului 1996 – 1998, şi, de asemenea, a servit ca un membru al parlamentului israelian în cadrul Partidului Muncii. El a demisionat din politică în 2008, invocând lipsa lui de încredere în guvernul Olmert.

Nu stiu care regim e mai nebun, dar este sigur ca daca Iranul va fi atacat se va instaura o nebunie generala.

Irlanda blocheaza planul UE-Israel cu privire la datele personale ale cetatenilor europeni

 Irlanda are o poziţie mai puternic poziţionată  împotriva Israelului prin blocarea unui plan al Uniunii Europene de a permite schimbul de date personale ale cetăţenilor europeni cu Tel Aviv-ul. 

Potrivit unui purtator de cuvant al Ministrului irlandez al Justiţiei, Dermot Ahern, guvernul irlandez a manifestat o ” profunda îngrijorare ” că informaţiile furnizate catre oficialii israelieni ar putea fi utilizate pentru falsificarea paşapoartelor utilizate de către agenţii de informaţii. 

„[Planul] Ar putea fi in regula in cazul în care Israelul oferă o protecţie a datelor care respectă standardele UE”, a declarat purtatorul de cuvant. 

„Dar ministrul consideră că comisia UE trebuie să ia în considerare cazurile foarte grave de falsificare a paşapoartelor UE – inclusiv al celor irlandeze – de către Israel[ care au avut loc] în ultimele luni”, a adăugat el. 

„Datele personale furnizate inocent oficialilor israelieni de către cetăţenii irlandezi au fost utilizate în falsificarea paşapoartelor. Alte ţări ale UE, în special Marea Britanie, au avut experienţe similare şi este o chestiune de profunda îngrijorare „, a explicat el în continuare. 

Agenţia de informaţii a Israelului, Mossad-ul, a folosit paşapoarte false irlandeze, în ianuarie în timp ce se afla într-o misiune de asasinat din Dubai, care a dus la uciderea unui înalt oficial, Al Mahmoud-Mabhouh.

Mabhouh, un comandant aflat in conducerea aripii armate a mişcării islamice, a fost ucis în camera lui de hotel pe 19 ianuarie, în Dubai, de un pluton format din cel puţin 11 de persoane care detineau paşapoarte europene false, potrivit poliţiei din Dubai.

Potrivit poliţiei din Dubai, 11 suspecţi au avut paşapoarte europene: un francez, trei irlandezi, sase britanici şi un german. Un cetatean francez, identificat ca Peter Elvinger ar fi acţionat în calitate de cap al logisticii în lovitura din Dubai.
Comentariu: Numai asa te poti trezi peste noapte implicat in cine stie ce crime ale Mossadului fara ca tu sa te fi miscat de acasa. Dar nu-i nici o problema. Nu le dam israelienilor le dam americanilor si ei le transmit mai departe, ca doar ce nu fac americanii pentru siguranta fratelui Israel. In curand UE o sa ne vanda ca sclavi si noi n-o sa putem face nimic. Cititi si articolul:  https://mucenicul.wordpress.com/2010/07/09/conform-noului-acord-sua-va-avea-acces-la-banca-de-date-a-europenilor/

Guvernul Ungariei sustine autonomia Tinutului Secuiesc

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, susţine că Guvernul Ungariei sprijină dorinţa de autonomie a ţinutului Secuiesc si da ca exemplu momentul în care Tirolul de Sud a obtinut autonomia cu sprijinul Austriei, informeaza Realitatea.net.

Iszak Balazs a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că în urma unei întâlniri care a avut loc săptămâna trecută între o delegaţie a CNS şi viceprim-ministrul Ungariei Zsolt Semjén, acesta din urmă a confirmat faptul că Guvernul Ungariei sprijină dorinţa de autonomie a ţinutului Secuiesc şi consideră CNS un partener în realizarea acestei doleanţe.

„Noi considerăm că sprijinul pe care îl putem aştepta de la Guvernul Ungariei se încadrează în tratatul bilateral între România şi Ungaria, deoarece autonomia de fapt este o garanţie instituţională a drepturilor secuimii, maghiarimii, ca atare conform tratatului este domeniul de cooperare internaţională, domeniul de cooperare interstatatală”, a declarat preşedintele CNS.

Întrebat cum anume aşteaptă să sprijine Guvernul Ungariei autonomia, Izsak a afirmat că sprijinul este în primul rând unul politic şi moral şi a amintit că în momentul în care Tirolul de Sud a obtinut autonomia a avut parte de sprijinul Austriei.

„Este un lucru foarte bine cunoscut că Tirolul de Sud din Italia nu ar fi obţinut autonomia – această autonomie a fost primită de la Roma, legea a fost votată de Parlamentul italian -dar cu sprijinul Austriei. O cooperare similară imaginăm şi noi între România şi Ungaria, cum a fost şi în Italia şi Austria când Tirolul de Sud a obţinut autonomie”, a mai spus Izsak Balazs. 

Comentariu: In mod cert are dreptate doar pentru ca il cheama Izsak(Isaac).  🙂

Ambasadorul Mark Gitenstein avertizeaza: Cresterea impozitelor este nepotrivita, noi nu facem asa ceva in SUA !

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a declarat într-un interviu acordat agenţiei Mediafax că reducerea pensiilor şi a salariilor este cea mai bună soluţie, el pronunţându-se împotriva creşterii taxelor, considerată o măsură nepotrivită în perioadă de criză, deoarece ar descuraja potenţialii investitori.

„Creşterea impozitelor nu este o soluţie. Cred că Mugur Isărescu a avut dreptate: creşterea taxelor nu este o măsură de luat în mijlocul recesiunii. Noi nu facem aşa ceva în Statele Unite şi cred că nici aici nu ar trebui luate astfel de decizii. Deci ce altă soluţie exista? (…) Aveaţi nevoie de o altă tranşă pentru a vă susţine economia. Sincer, nu era altă opţiune”, a comentat ambasadorul.

El a confirmat că o creştere a taxelor ar descuraja potenţialii investitori. „Cea mai scurtă cale pentru a face situaţia mai bună pentru populaţie este să angajezi cât mai mulţi oameni şi să le creşti salariile. Iar acest lucru trebuie să se întâmple în primul rând în sectorul privat”, a mai spus el.

Întrebat dacă măsurile de reducere a salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15% sunt cele mai bune măsuri care puteau fi luate de Guvernul român, ambasadorul a spus:

„Sunt nişte soluţii mai bune decât oricare alte soluţii pe care le-am auzit. Aproape toate partidele politice au fost implicate în luarea deciziilor politice care au dus la creşterea deficitului bugetar, fie în luarea deciziei de a împrumuta bani în condiţii foarte clar stabilite. Toate partidele au ştiut foarte bine care vor fi consecinţele deciziei lor”.

El a adăugat că s-a ştiut de la început că deficitul trebuie menţinut sub un anumit prag iar pentru aceasta erau necesare fie tăieri de cheltuieli, fie creşteri de impozite.

Întrebat dacă aceste măsuri sunt suficiente pentru a evita o eventuală creştere a impozitelor ambasadorul a spus: „Nu ştiu răspunsul la această întrebare”.

Comentariu mucenicul: ce a uitat ambasadorul evreo-american sa spuna este ca ei colecteaza impozite pentru care nu exista baza legala si constitutionala, ca nu mai departe decat alaltaieri noapte le-au taiat somerilor ajutorul astfel incat incepand de maine 1 milion de oameni raman fara nici un fel de sursa de supravietuire, in ciuda faptului ca au platit statului american taxe, unii dintre ei chiar timp de 27 de ani. Vorbeste despre angajari in timp ce americanii se confrunta cu o crestere masiva a somajului. Demagogia acestor oameni nu are limite. Era mai simplu sa spuna: de ce nu va vindeti tara? Stiu eu cativa compatrioti de-ai mei(  jidovi sionisti) dispusi sa o cumpere. Hei, mister, cunosti zicala cu paiul si barna?

Israelul cere ONU sa abandoneze ancheta asupra incidentului petrecut pe 31 mai

Vorbind cu reporterii după ce s-a întâlnit cu secretarul general Ban Ki-moon, Ehud Barak a declarat că i-a spus domnului Ban că Naţiunile Unite ar trebui să suspende planurile de înfiinţare a unei anchete asupra interceptarii de catre Israel pe 31 mai a unui convoi de şase vapoare care se indrepta spre Fâşia Gaza , în care nouă turci au murit.

„Ne-am exprimat opinia noastră că, în momentul de faţă, atâta timp cât …noi flotile sunt în pregătire, este, probabil, mai bine să lăsaţi pe raft (ancheta ONU) pentru o anumită perioadă de timp”, a spus domnul Barak.

El a spus ca echipa formată din cinci persoane, pe care Israelul a stabilit-o si care include doi observatori străini, ar fi suficienta pentru acum.” Noi avansăm cu investigaţia noastră independenta, care credem că este în mod clar independenta, fiabila, credibila şi ar trebui să fie lasată să lucreze”, a spus el.

Nu este insa clar dacă domnul Barak a vrut sa spuna ca Israelul ar putea accepta propunerea domnului Ban la o dată ulterioară.  El a refuzat sa i se puna întrebări.

Libanul a spus mai devreme că va permite unei nave cu ajutoare care se îndreaptă spre Fâşia Gaza sa navigheze în ciuda avertismentelor venite din Israel, care si-a asumat dreptul de a utiliza toate mijloacele necesare pentru a opri navele care încearcă să navigheze din Liban spre Gaza.

Grupul turc care a trimis flotila interceptata de israelieni pe 31 mai, de asemenea, a promis să trimită mai multe nave pe teritoriul blocat, casă pentru cei 1,5 milioane de palestinieni şi condusa de către islamiştii Hamas din 2007.

Domnul Barak a declarat că a fost „un pic iresponsabil” din partea celor care au acordat permisiunea ca mai multe nave cu ajutoare sa navigheze spre Gaza.

 „Este bine cunoscut faptul că am cerut tuturor acestora, aşa cum am cerut si flotilei anterioare, să ni se alăture şi sa treaca prin (portul israelian) Ashdod”, a spus el.

Atacul asupra flotilei Gaza: ambasadorul Israelului compara raidul cu Al Doilea Razboi Mondial

Ambasadorul Israelului în Statele Unite, Michael Oren, a comparat atacul asupra flotilei Gaza cu lupta Americii împotriva Germaniei naziste în al doilea război mondial.

Intr-un interviu acordat Fox News , el a descris operaţiunea, în care nouă persoane au murit, ca fiind „perfect legala, perfect umană – şi foarte responsabila„.

El apără atacul în apele deschise, spunând: „Israelul a acţionat în acord cu dreptul internaţional. Orice stat are dreptul de a se proteja, cu siguranţă, de o ameninţare teroristă precum Hamas, inclusiv pe marea deschisă.

Statele Unite au acţionat similar în temeiul dreptului internaţional, atunci când s-au luptat cu germanii şi japonezii în al doilea război mondial.„Comentariile sale au venit ca urmare a faptului ca  Israelul a început deportarea a sute de activişti retinuti de pe flotilă, inclusiv mai mult de 120 de activişti din ţările musulmane, care au fost dusi până la graniţa cu Iordania în această dimineaţă, devreme.

Nu există nici o veste imediata cu privire la soarta a 42 de cetăţeni britanici care au fost pe convoiul de nave.

Preşedintele SUA, Barack Obama a vorbit cu Recep Tayyip Erdogan, primul-ministru al Turciei, care a calificat atacul drept un ” masacru sângeros „, a spus Casa Albă.

Preşedintele si-a exprimat „profundele condoleanţe” pentru decesele de la bordul unei nave sub pavilion turcesc, care a fost parte din flotila şi a spus ca  Washington-ul conlucreaza cu Israelul in privinta eliberarii navelor sechestrate şi a pasagerilor.

In interviul  televizat, domnul Oren a declarat că Israelul „trebuie să ia cateodata unele decizii dificile„, adăugând: „Noi trăim într-o vecinatate dura.”

Unul dintre cei 42 de cetăţeni britanici pe flotila a fost deportat imediat, dar restul au fost vizitati de personalul consulatului britanic.

Barbatul deportat, Hasan Nowarah, din Glasgow, a zburat spre casă în seara zilei de marţi.

„Tot ce am putut auzi au fost ţipetele şi gloanţele care au fost peste tot, pe Marmara, nava turcească”, a declarat el pentru Sky News.

„Tot ce se putea vedea au fost tipete si gloante. In largul marii cand m-am uitat in jurul navei noastre, tot ce am putut vedea erau sute de Zodiacs (Imaginaţi-vă o barca de înaltă performanţă, care este suficient de rezistenta pentru a satisface nevoile misiunii Navy Seals şi a Pazei de Coasta a SUA. Suficient de sigura pentru a proteja oamenii.Suficient de sigura la navigare pentru a merge oriunde, în orice vreme, în orice moment-http://www.zodiaccz7.com/ n.m).

„Sute de Zodiacs plin de soldaţi, şi nave mari, o , si cred ca [erau] si submarine în mare.”

Unii dintre britanici au  călătorit fără paşapoarte şi alţii si-au distrus documentele, au spus diplomaţii.  Pot fi mai mulţi cetăţeni britanici printre mulţii deţinuţi care au refuzat iniţial să se identifice.

Benjamin Netanyahu, prim-ministrul israelian, care este supus unei presiuni intense datorita raidului de mantuiala, atât din partea ţărilor din întreaga lume  cat şi din cea proprie, a rămas sfidător noaptea trecută. El a spus la o reuniune a cabinetului interior al  Israelului, că nu se va pleca la presiunea de  a ridica blocada asupra Gazei, pe care activiştii au încercat să o spargă.

Regimul Obama blocheaza condamnarea crimei Israelului la reuniunea Consiliului de Securitate

O reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite s-a încheiat cu blocarea, din nou, de catre Statele Unite a eforturilor internaţionale de a condamna atacul israelian asupra flotilei de pace, luni dimineata.

O declaraţie formală puternică a Turciei cerând condamnarea Israelului, o anchetă ONU, urmărirea penală a celor responsabili de uciderea activiştilor pentru pace, plata de despăgubiri pentru victime şi incetarea blocadei in Gaza au fost respinse de către SUA.

Administraţia Obama care, conform unor observatori este sub controlul sionist, a încercat să inalbeasca crima Israelului luni. Multe corporaţii mari, mass-media şi centre financiare din Statele Unite funcţioneaza direct sub[controlul] unei largi reţele de elitisti sionisti, care, la rândul său, il voteaza in America de Nord pe aşa-numitul ales în mod  democratic preşedinte al ţarii, la fiecare patru ani.

În urma atacurilor de luni multe ţări au condamnat crima Israelului împotriva comunităţii internaţionale. În Caracas, Preşedintele venezuelean Hugo Chavez a numit acţiunea Israelului „un act de război” asupra civililor nevinovaţi care transportau provizii pentru Fâşia Gaza. „Venezuela va continua să denunţe natura terorista şi criminala a guvernului Israelului, si chiar cu riscul ca ma repet, astăzi mai mult decât oricând, si angajamentul său de nezdruncinat fata de lupta poporului palestinian pentru libertate, suveranitate naţională şi demnitate„, a spus Chavez într-o declaraţie luni.

De asemenea, Ministerul de Externe al Rusiei a condamnat atacul israelian asupra flotilei cu ajutor umanitar drept o încălcare gravă a dreptului internaţional. „Ministerul de Externe  al Rusiei îşi exprimă îngrijorarea profundă şi condamnarea cu privire la incident,” citeaza o declaraţie. Ministerul rus de Externe a cerut încetarea imediată a blocadei ilegale israeliene din Fâşia Gaza.

„Data viitoare vom folosi mai multa forta agresiva”

Israelul va folosi mai multă forţă agresivă în viitor pentru a împiedica navele de la spargerea blocadei maritime în Fâşia Gaza, un comandant de top al Marinei a spus marţi catre Jerusalem Post.

„Am urcat la bordul navei şi am fost atacaţi de parcă ar fi fost un război”, a spus ofiţerul. „Asta va însemna că va trebui să venim pregătiti în viitor, de parcă ar fi război.”

Comentariul anonim a venit a doua zi după ce Marina israeliana a atacat o flotilă de nave cu ajutor internaţional condusa către Fâşia Gaza. Nouă activişti au fost ucişi în raid( asta e versiunea evreilor-n.m) şi zeci au fost răniţi.

Flotila care a sosit duminică seara târziu a fost compusă din şase nave şi alte două nave, inclusiv Rachel Corrie, sunt aşteptate sa încerce să intre în apele israeliene în următoarele zile.

Greta Berlin de la Miscarea pentru libera circulaţie in Gaza a declarat marţi dimineata că un vapor cu marfă era deja pe drum si ca va incerca spargerea blocadei Israelului din Fâşia Gaza.

O a doua nava care transportă aproximativ trei duzini de pasageri este aşteptata să se alăture primei, a adăugat ea.”

Ii iubesc pe israelieni. De fiecare data cand deschid gura din ea se scurge ” numaim si numai adevarul”. Au dreptate. Dintotdeauna oamenii care s-au dus la raboi au fost inarmati cu scaune, drugi de fier, prastii si fulare marca ” Yasser Arafat” si au invins trupele de comando gen Robocop. Sigur ca trebuie sa foloseasca mai multa forta, eventual chiar una nucleara. Stiu evreii de ce se tem, ca doar David l-a invins pe Goliat cu prastia. Cred ca daca ar fi avut si  fular il facea praf din prima.

Minciuna israeliana nu se lasa mult asteptata:” Organizatorii flotilei trebuiesc blamati pentru incidentele mortale

Ministrul Apararii Ehud Barak a declarat luni că organizatorii flotilei Gaza de ajutor au fost de vină, după cel puţin 10 activişti au fost ucişi când comandourile marinei israeliene au luat cu asalt nava.

Intr-o conferinţă de presă la cateva ore după incident, Barak a declarat că Israelul era pregătit să accepte consecinţele acţiunilor sale şi ca ar putea continua să-si protejeze autonomia.

Barak şi-a exprimat regretul pentru moarti, dar a numit flotila o provocare politică şi a spus ca sponsorii flotilei erau partizani violenţi ai unei organizaţii teroriste.

Seful de stat major al Forţelor de Apărare ale Israelului, Gabi Ashkenazi, între timp, a declarat că soldaţii au fost obligaţi de către activiştii violenti să răspundă cu foc viu.

Adjunctul ministrului de externe Danny Ayalon a declarat luni  devreme că organizatorii flotilei de ajutor Gaza au legături cu organizaţii teroriste internaţionale cum ar fi Hamas şi Al-Qaida şi a numit convoiul o tentativă  violentă şi provocatoare de spargere a blocadei asupra Gazei.

Ayalon, vorbind la o conferinţă de presă la sediul Ministerului de Externe, a declarat că Israelul a găsit arme la bordul flotilei Gaza, care au fost folosite împotriva trupelor israeliene.

Ministrul adjunct de Externe a spus că flotila Gaza nu a raspuns apelurilor Israelului de a se opri din drumul ei spre Gaza, luni dimineaţă, şi a subliniat că nicio ţară nu suverana ar fi permis ca o astfel de provocare să aibă loc.

Noi n-am putut permite deschiderea unui coridor de contrabanda cu arme şi terorişti”, a declarat Ayalon.

Ministrul adjunct de Externe a declarat reporterilor că Israelul nu vrea să lupte cu nicio ţară, dar asta nu pana cand incidentul cu flotila Gaza nu este încă incheiat.

Între timp. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, are în vedere anularea călătoriei sale iminente in Statele Unite, în urma mortii a cel puţin 10 persoane, după  trupele Marinei israeliene au abordat flotila de nave ce se indrepta spre Fâşia Gaza ransportand ajutoare.

Netanyahu trebuia sa plece la Washington, la invitaţia preşedintelui Barack Obama.

BREAKING NEWS:Marina militara israeliana ucide 20 de persoane apartinand Flotei Libertatea care transporta ajutoare pentru Gaza;cel putin alte 50 de persoane ranite se afla in spitalele israeliene pentru tratament

Numărul de morţi de la preluarea de catre  marina israeliana a unui convoi cu ajutoare pentru Gaza a crescut la 20, în timp ce Israelul cenzorii grijulii ai Israelului blocheaza rapoartele privind victimele atacului.

Flotila Libertatea pentru Gaza  a intratat sub focul forţelor marinei israeliene luni dimineaţa[aflandu-se] în apele internaţionale,  la mai mult de 150 km (90 mile) în largul coastei Gazei.

Flota de ajutor formata din şase nava a fost repede luata cu asalt de comando-uri coborand din elicoptere.

Cel puţin 20 persoane au fost ucise în [timpul]preluarii convoiului cu ajutoare pentru Gaza, a raportat un corespondent al Press TV, spunând că mai mult de 50 de persoane, inclusiv liderul palestinian al Mişcării Islamice, Sheikh Raed Salah, au fost rănite în atac.

Ştirile se preling prin cenzura militară israeliană, care a căutat să blocheze raportarea oricaror informaţii despre victime.

Un raport radio a declarat ca cenzura a avut drept scop să acopere numărul victimelor duse la spitalele israeliene pentru tratament.

Între timp, ministrul israelian al Comerţului şi Industriei Binyamin Ben-Eliezer si-a exprimat regretul pentru moartea survenita la bordul navelor cu  ajutoare pentru Gaza.

Imaginile sunt cu siguranţă neplacute. Nu pot decat sa-mi exprim regretul fata de toate decesele„, a declarat el pentru Radio Armata Israelului.

Comentariile sunt prima recunoastere oficiala a Tel Aviv-ului că atacul s-a transformat in ceva fatal.

Israelul iniţial a refuzat sa comenteze asupra rapoartelor despre incidentele care au avut loc cu ocazia preluarii navelor de ajutor. ”

Oare ce vor mai zice acum sustinatorii infocati ai Israelului? De data asta nu este vorba despre arabi si musulmani, este vorba de albi si crestini. Criminalii sionisti nu tin cont de nimic atunci cand este vorba despre interesele lor. Cine crede ca acesti sionisti talmudisti au vreun respect fata de ceva sau cineva se inseala amarnic. Dumnezeu sa-i odihneasca pe cei care s-au sacrificat!

Furia SUA la TNP impotriva deciziei privitoare la Israel

După ce comunitatea internaţională a convenit să facă presiuni asupra Israelului pentru a semna Tratatul de neproliferare nucleara (TNP),  presedintele SUA reacţionează, condamnând mişcarea.

Într-o declaraţie emisă vineri, Preşedintele SUA, Barack Obama a declarat că acordul încheiat la conferinţa din 2010 de revizuire a TNP, a persecutat Israelul cu privire la un Orient Mijlociu fara arme nucleare.

„Ne opunem eforturilor de ostracizare a Israelului şi ne vom opune oricaror acţiuni care pun în pericol securitatea naţională a Israelului”, a spus preşedintele Obama.

El a făcut observaţiile, după ce toate cele 189 de semnatare ale TNP au ajuns la o înţelegere cu privire la stabilirea unei zone fără arme nucleare în Orientul Mijlociu, în urma unei runde de convorbiri ce s-a intins pe parcursul unei intregi luni, la sediul ONU din New York.

Declaraţia de 28 de pagini a membrilor TNP a invitat toate statele din Orientul Mijlociu sa participe la o conferinţă care urmează să fie ţinuta în 2012.

De asemenea, a continuat să sublinieze  „importanţa aderării Israelului la tratat şi plasarea tuturor instalaţiilor sale nucleare  sub prevederile cuprinzătoare ale AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică).”

În ciuda semnarii acordului, Washingtonul a criticat puternic menţionarea Tel Aviv-ului, în declaraţie.

Reactia vine ca urmare a faptului ca Israelul este, în general, considerat a fi a sasea dintre cele mai mari puteri nucleare din lume şi unicul posesor al  unui arsenal atomic în Orientul Mijlociu.

De 40 de ani, cu ajutorul Washington-ului, Tel Aviv-ul a împiedicat cu succes ca arsenalul sau nedeclarat, de aproximativ 200 de bombe atomice, sa devina public.

Israelul a oferit arme nucleare apartheid-ului din Africa de Sud

Documente declasificate arunca o lumina noua asupra arsenalului nuclear al Israelului, dezvăluind o ofertă  a acestuia de furnizare de arme nucleare regimului de apartheid din Africa de Sud.

Într-un articol publicat duminica, cotidianul „The Guardian” din Marea Britanie a explicat modul în care oficialii din Africa de Sud au cerut focoase nucleare şi Tel Aviv-ul a promis să le vândă regimului de apartheid.

Potrivit raportului, în 1975, pe atunci ministru al apărării in Africa de Sud, Pieter Willem Botha a organizat o întâlnire clandestina cu presedintele israelian Shimon Peres, care la vremea aceea servea ca ministru al apărării in Israel.

Un acord secret de cooperare militară a fost semnat la întâlnire, în care Botha a solicitat,conform relatărilor, arme nucleare şi Peres a oferit spre vânzare trei versiuni de focoase.

Raportul conţine „primul document justificativ” al posesiei israeliene de arme nucleare,  a declarat cotidianului care a publicat, de asemenea, o fotografie care arată semnăturile lui Peres şi Botha pe acordul militar din 1975.

Revelaţiile sunt în continuare susţinute de documente din Africa de Sud descoperite de academicianul american Sasha Polakow-Suransky pentru cartea sa intitulată Alianţa nespusa: alianţa secreta a Israelului cu apartheid-ul din Africa de Sud.

Documentele confirma declaratiile lui Dieter Gerhardt, un comandant naval din Africa de Sud închis în 1984, pentru spionaj pentru Uniunea Sovietică.  Gerhardt, la eliberarea sa şi colapsul regimului de apartheid, a declarat că Israelul a oferit Africii de Sud opt rachete balistice Ierihon (Jericho) echipate cu „focoase speciale”.

Raportul The Guardian a spus că, consideraţii de ordin financiar l-au împiedicat insa pe Botha sa finalieze afacerea.

În ciuda politicii Tel Aviv-ului, de-a lungul deceniilor, de ambiguitate cu privire la activitatea sa nucleara, Israelul este în general considerat a fi unicul detinator de arme nucleare în regiunea Orientului Mijlociu, experţii militari estimand ca regimul israelian deţine până la 300 de focoase.”

Normal ca detine, altfel nu s-ar fi opus SUA atat de inversunat tutror cererilor ONU, si ale altor tari, de deschidere a siturilor nucleare israeliene pentru inspectorii AIEA si aderarii obligatorii a Israelului la TNP. Ca doar o mana spala pe alta si amandoua obrazul. Iar obrazul subtire cu cheltuiala se tine.

Lui Noam Chomsky i-a fost refuzata „intrarea” in Israel

Noam Chomsky

Israelul i-a refuzat renumitului savant evreu-american Noam Chomsky intrarea în teritoriile palestiniene ocupate datorita atitudinii sale anti-israeliană.

La invitaţia unui oficial palestinian, Chomsky avea planificat un discurs la Universitatea palestiniana Bir Zeit din Cisiordania luni(azi).

„El ne-a chemat de la frontiera si ne-a spus ca a fost oprit …”, a declarat oficialul palestinian Mustafa Barghouti. Lui Chomsky i-a fost „refuzata intrarea din cauza opiniilor sale şi pentru că el este împotriva politicilor Israelului,” a relatat AFP.

„Acest act arată natura guvernului israelian, care este împotriva libertăţii de exprimare, în special de la o astfel de figură internaţionala cum este Chomsky.”

Inaltul Academician de 81 de ani a avertizat că preferinţa Tel Aviv-lui de extindere in detrimentul securităţii „ar putea duce la auto-distrugere”.

El a declarat de asemenea că Israelul este ” în esenţă, o bază militară americană„, în conformitate cu criticile sale zgomotoase la adresa politicii externe a SUA  şi la sprijinul Washington-ului pentru Tel Aviv.