New York Times: ” Moneda euro a produs în Europa numai conflicte, ranchiună, inegalități. EURO ȘI UE SUNT ÎN DESTRĂMARE”

Vineri douăzeci și nouă/7/2016

NEW YORK – „Moneda euro, concepută pentru a crea un sentiment de comunitate și uniunea între țările europene, pentru aprofundarea legăturilor comerciale, erodarea frontierelor naționale și alimentarea unui spirit de interes colectiv – și, prin urmare, pentru a deschide porțile către uniunea politică și pan-națională a Statelor Europene -(timp de) 17 ani de la introducerea sa a alimentat conflictele și ranchiuna, a stârnit noi crize și a adâncit dezechilibrele economice și neîncrederea reciprocă „, spune laureatul Nobel.

Una dintre cele mai autorizate semnături pentru New York Times, Peter Goodman, l-a intervievat în acest scop, pe laureatul Premiului Nobel, economistul Joseph Stiglitz,  cu ocazia apariției noii sale cărți intitulată: „Moneda euro: cum o monedă comună amenință viitorul Europei ( „The Euro: How a Common Currency Threatens the Future of Europe.”, ndr).

Interviul se distinge pe prima pagină a NYT din 28 iulie 2016.

În cartea sa, Stiglitz a descris euro ca o greșeală tragică, o monedă concepută fără integrarea politică necesară sau o gândire clară cu privire la defectele sale fundamentale. Moneda euro a fost compromisă de la început printr-o structură prost concepută, iar problemele sale au fost amplificate de politicile economice anapoda, impuse de cele mai puternice țări, drept condiții pentru salvarea celor puternic prinse în capcană de criză.

Ceea ce urmează este o versiune editată și condensată a conversației noastre.

Este dificil să prezinți într-o lumină favorabilă trauma economică, pe care Europa a suferit-o în ultimii ani – veritabile depresiuni în Grecia și Spania, alarmante niveluri ale șomajului în mare parte a continentului. Puneți o mare parte din vină pe euro. Ce s-a întâmplat?

Moneda euro a fost o încercare de a avansa integrarea economică a Europei, prin împărtășirea unei monede comune de către țările din zona euro. S-au uitat peste Atlantic și și-au spus: „Statele Unite ale Americii, economie mare, de succes, monedă unică. Ar trebui să o imităm. ”

Dar ei nu au avut integrarea politică. Ei nu au avut condițiile care ar fi făcut funcțională o monedă unică. Crearea monedei euro este cea mai importantă și unica explicație pentru performanța extraordinar de slabă a economiilor din zona euro, de la criza din 2008 încoace.

Au existat avertismente când a fost inițiată moneda euro că poate nu este o idee atât de minunată (pe cât pare)?

Da, dar cele mai multe au venit de la americani, și asta probabil a determinat reacția lor iritată la ele : ” Oh, voi nu înțelegeți valoarea proiectului european”. Critica noastră nu a fost făcută pentru că noi nu eram de acord cu proiectul european, ci pentru că ei întreprindeau ceva ce submina proiectul european, pentru că nu va funcționa. Răspunsul lor a fost: „Vom crea instituții pe măsură ce înaintăm.” O mare parte dintre cei care au împins acest proiect nu erau economiști.

Dați vina pe euro pentru adâncirea inegalității economice. Cum s-a petrecut asta?

Ideea era că, pentru ca euro să funcționeze, țările trebuiau să conveargă, așa că au formulat aceste idei numite criterii de convergență. Au pus o presiune enormă asupra țărilor pentru a menține joase deficitele și datoriile lor în raport cu G.D.P. (produsul intern brut-nm). Acest lucru a fost privit ca o condiție necesară și suficientă pentru funcționarea monedei euro.

Mai multe dintre țările care au intrat în criză, Spania și Irlanda, fiind printre ele, a avut de fapt un surplus înainte de criză, precum și un deficit foarte scăzut în raport cu G.D.P . Și totuși au fost prinși de criză. Ceea ce ne dă o lecție importantă: Ceea ce oamenii care au fost în spatele creării  euro au gândit că va fi o condiție indispensabilă, de fapt nu a fost.

Faptul dezamăgitor a fost că, după criză, ei nu au învățat nimic. Ceea ce au făcut a fost dublarea în jos(a parametrilor) aceleiași rețete – (adică) austeritate. Structura euro a fost vinovată, iar politicile pe care le-au promulgat au amplificat deficiențele structurale. Rezultatul a fost că țările au început să devieze.

În expunerea dumneavoastră, Germania a impus austeritate într-o Europă neîncrezătoare într-o idee economică discreditată, și anume ideea că dacă factorii de decizie politică se concentrează exclusiv asupra prevenirii deficitelor bugetare și a inflației, se poate conta pe piețe pentru a oferi prosperitate. O mare parte din carte este dedicată demolării acestei idei. Elita germană mai crede într-adevăr în această filozofie sau este altceva în joc?

Am vizitat Germania de multe ori și sunt șocat de cât de puternică este credința în acest punct de vedere, care a fost complet discreditat în altă parte.
Dar politicile sunt amestecate împreună cu interese. Când a izbucnit criza din Grecia în 2010, cele care au fost într-adevăr la risc au fost băncile germane și într-o mică măsură unele bănci franceze. Și acea salvare enormă, care a fost numită drept plan de salvare a Greciei, a fost într-adevăr un plan de salvare, dar al băncilor germane și franceze. Cea mai mare parte a banilor a plecat în Grecia și apoi imediat s-au întors în Germania și Franța.
Când te uiți (și) la alte aspecte ale programului, vezi că acesta ajută, de asemenea, interese speciale din interiorul Europei
.

 Cum așa?

Permiteți-mi să vă dau un exemplu despre unul dintre lucrurile cu adevărat absurde pe care le-au făcut. Ei au cerut ca Grecia să înlăture o regulă în care laptele era considerat proaspăt dacă nu este mai vechi de patru zile. În cazul în care laptele era mai vechi de patru zile, este necesar să fie etichetat. ( drept lapte long-life sau repasteurizat de la două până la 4-5 ori, nu mai țin bine minte, dar era menționat pe sticla de plastic sau pe cutie acest lucru-nm).

Dintre toate lucrurile care s-au petrecut, de ce ați dezbate tocmai despre asta?

Industriile de produse lactate germane și olandeze au vrut să-și transporte laptele lor de la fermele-fabrici de lapte din Europa și să-l vândă consumatorilor greci. Asta ar devasta micii producători din Grecia. Aici a fost ceva care ar putea fi văzut doar ca beneficiind intereselor speciale din zona euro și care de fapt slăbesc economia Greciei.

Susțineți că unii lideri europeni au salutat în secret șomajul în masă, ca mijloc de adaptare la criză, deoarece aceasta era singura modalitate pe care o puteau vedea pentru impulsionarea investițiilor – scăderea salariilor. Îngrădirea monedei euro a exclus alte opțiuni de la masa discuțiilor: țările în criză nu-și puteau lăsa moneda să cadă sau să micșoreze rata dobânzilor ori să extindă cheltuielile guvernamentale. A fost șomajul într-adevăr îmbrățișat ca un fix?

Ei au vrut să distrugă clasa muncitoare. Punctul lor de vedere a fost că muncitorii trebuiau să accepte o reducere a salariilor și schimbarea regulilor de negociere pentru a deveni tot mai dificil pentru ei să reziste. Și, dacă mai trebuie adăugată și o doză mică de șomaj, ce să-i faci, ghinion curat.

Nu cumva acest scop a fost anterior crizei?

Este foarte clar că euro a fost un proiect neo-liberal în concepția sa. Angajatorii iubesc salariile mici. Ei au distrus  sindicatele, în multe țări europene. Ei ar vedea asta drept o mare realizare.

În ansamblu, proiectul european trebuia să ducă la trecerea peste ostilitățile celui de-al Doilea Război Mondial și la construirea unei comunități durabile. Cu toate acestea, exprimându-mă în termenii tăi, moneda euro și politicile aplicate pentru a o păstra, au alăptat în mare parte din Europa nemulțumirile proaspete. Ce colorit politic au aceste nemulțumiri?

Cea mai importantă divergență este între creditor, Germania, și debitor, restul. Criticile pe care le auzi: în Grecia despre germani, există pentru că ei retrăiesc ororile celui de-al doilea război mondial; criticile din Germania, la adresa grecilor, spunând că ei sunt leneși, chiar dacă numărul de ore pe care aceștia le lucrează pe săptămână este mai mare decât al germanilor, există de asemenea. Azvârlirea de acuzații, indiferent dacă sunt sau nu adevărate, a fost enormă și divizarea a fost enormă.

Tocmai am văzut că Marea Britanie a votat pentru a ieși din Uniunea Europeană – în parte, o reacție la faptul că Uniunea Europeană este un loc cu o creștere economică slabă și o conducere slabă. În Italia, așa-numita Mișcare politică Cinci stele câștigă sprijin datorită apelurilor de a renunța la euro – în parte, o reacție împotriva austerității impusă de Germania. Există vreun indiciu că aceste tipuri de evenimente duc la o re-examinare a filozofiei economice care ghidează Europa?

Îmi doresc să se fii  întâmplat. Din păcate, ceea ce am văzut eu este aproape invers. Se marșează pe un experiment eșuat. Este o abordare hard-line în care liderii europeni ca răspuns la Brexit, oameni ca Jean-Claude Juncker, care este șeful Comisiei Europene, a spus, „Vom fi foarte, foarte inflexibili cu Marea Britanie, deoarece vrem să ne asigurăm că nici o altă țară nu pleacă. „

Pentru mine, asta a fost șocant. Tu speri că oamenii își doresc să rămână în U.E. deoarece aceasta furnizează beneficii, pentru că există o credință în solidaritatea europeană, având convingerea că aduce și prosperitate. Iar el spune că singura cale, prin care vom păstra U.E. unită este amenințarea cu ceea ce s-ar putea întâmplă dacă te gândești la plecare.

Concluzionați că cel mai bun scenariu în acest caz este de a reforma și de a salva moneda euro. Dar în absența acesteia, susțineți că este mai bine doar să-l abandonezi ca pe un experiment eșuat. Ce ar trebuie să se întâmple pentru a face euro viabil?

O uniune bancară cu asigurarea depozitelor. Ceva de genul unei garanții euro. O E.C.B. ( Bancă Centrală Europeană) care să nu se concentreze doar asupra inflației – ci să se concentreze asupra ocupării forței de muncă. O politică fiscală care să se ocupe de inegalități. Și trebuiesc eliminate limitele asupra deficitelor publice.

Ce credeți că se va întâmpla de fapt?

Este greu de crezut că mocirla asta poate continua încă cinci ani. Grecia este încă în depresie, și nu mai bine decât a fost cu un an în urmă. Există probabilitatea ca acolo sau într-o altă țară să fie suficient sprijin pentru un alt referendum și o ieșire va avea loc. Acest lucru va începe procesul de destrămare reală a zonei euro.

Traducere și adaptare mucenicul

 

 

 

Un virus de origine necunoscută afectează vârfurile celor mai mari bănci din lume

Se pare că încă din toamna anului trecut, gripa, dar nu aviară, demisiilor a afectat vârfurile  băncilor din întreaga lume. Din păcate (sau din fericire) vaccinul împotriva acestui virus nu a fost încă fabricat. Cert este că epidemia continuă să se propage cu repeziciune și cu o frecvență mult mai mare la vârfuri din ce in ce mai înalte. Ce să fie, ce să fie????
Iată lista cu cei afectați de acest virus, căruia nu i se cunoaște originea și nici modul de transmitere:
(1). 25/09/2011 (ELVETIA) Șeful UBS Bank
(2). 29/10/2011 (CHINA) Demisiile șefilor de bănci sugerate ca mijloc de schimbare
http://online.wsj.com/article/SB10001424052970203687504577003734190522426.html

(3). 01/11/2011 (INDIA) Mai mulți directori de bănci din districtul Beed demisionează
http://www.thenews.coop/article/more-directors-beed-district-bank-resign

(6) 15/12/2011 (UNITED KINGDOM)  Bancher senior privat demisionează de la Coutts [o bancă particulară foarte exclusivistă]
http://www.reuters.com/article/2011/12/15/coutts-fleming-idUSL6E7NF23S20111215

(7) 22/12/2011 (FRANCE) Șeful Societe Generale’s Investment Banking
(8) 05/01/2012 (UNITED KINGDOM) Șeful executiv al Saunderson House [Private Bank]
(9). 09/01/2012 (ELVETIA) Șeful Băncii Centrale a Elveției
(10) 12/01/2012 (MAREA BRITANIE) Șeful întregului departament de tranzacții al Lloyds
(11) 19/01/2012 (SPANIA) Șeful  sucursalei spanionele a Băncii Santander’s Americas
(12) 20/01/2012 (JAPONIA) Șeful întregului departament de vânzări al Băncii Nomura
(13) 29/01/2012 (NOUA ZEELANDĂ) Guvernatorul Băncii Naționale a Noii Zeelande, Alan Bollard va demisiona in septembrie
(14) 06/02/2012 (INDIA) Șeful Dhanlaxmi Bank, Amitabh Chaturvedi : http://www.livemint.com/2012/02/06160111/Dhanlaxmi-Bank-CEO-Amitabh-Cha.html
(15) 07/02/2012 (INDIA) Falguni Nayar demisionează de la  Kotak Mahindra Bank
(16) 07/02/12 (IRAN) Iranul neagă zvonurile despre demisia de la Banca Centrală
(17) 09/02/2012 (VATICAN) Patru preoți puși sub acuzare în scandalul Băncii Vaticanului
(18) 10/02/2012 (INDIA)  Șeful Tamilnad Mercantile Bank
(19) 13/02/2012 (KUWAIT) Șeful Kuwait Central Bank
(20) 14/02/2012 (NICARAGUA) Președintele Băncii Centrale din Nicaragua
(21) 14/02/2012 (MAREA BRITANIE) Pionierul în finanțe sociale Hayday demisionează de la Charity Bank
(22) 15/02/2012  Președintele Băncii Mondiale Zoellick
I-a spus Casa Albă președintelui Bancii Mondiale că e scos din joc?
(23) 15/02/2012 (SLOVENIA) Șefii celor mai mari două bănci din Slovenia demisionează http://www.bloomberg.com/news/2012-02-15/slovenia-s-nova-kreditna-banka-maribor-ceo-plos-resigns.html
(24) 15/02/2012 (KENYA) Guvernatorul Bancii Centrale din Kenya
(25) 16/02/2012 (GHANA) Ken Ofori-Atta demisionează din funcția  președinte executiv al Databank Group
(26) 16/02/2012 (ARABIA SAUDITĂ) Directorul de management al  Saudi Hollandi Banks
(27) 16/02/2012 (AUSTRALIA)  Șeful Anz Bank Australia
(28) 16/02/2012 (AUSTRALIA) Șeful Royal Bank of Scotland din Australia, Stephen Williams
(29) 17/02/2012 (USA) Președintele executiv ,Blankfein, de la Goldman Sachs va demisiona în acestă vară
(30) 18/02/2012 (PAKISTAN)  Președintele executiv al AJK Bank
(31) 20/02/2012 (RUSIA) Șeful  Russian Bank Regulator
(32) 20/02/2012 (ELVETIA) Șeful Credit Suisse,Joseph Tan
(33) 10/02/2012 (COREEA de SUD) Șeful Exchange Bank
Românii însă nu au de ce să se teamă. Mugurel al nostru se ține tare pe poziție. Deviza lui este: ” Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau!”

D’ale jidanului Soros:” Ţările europene ar trebui să aloce fonduri şi pentru recapitalizarea băncilor”

Omul de afaceri american George Soros apreciază că statele europene ar trebui să aloce fonduri şi pentru recapitalizarea băncilor, nu doar pentru credite destinate ţărilor din zona euro afectate de criză, potrivit publicaţiei germane Handelsblatt.

Soros consideră, de asemenea, că eforturile politicienilor europeni pentru depăşirea crizei datoriilor care zguduie zona euro sunt predispuse greşelilor.

„Fondurile de ajutor puse la dispoziţie nu trebuie folosite doar pentru a acorda credite statelor, ci şi pentru recapitalizarea sistemului bancar . Aceasta ar reprezenta o utilizare mai eficientă a mijloacelor financiare. Ar fi de preferat să se injecteze capital în bănci cât mai curând posibil, iar acest lucru să se facă la nivel european, decât să fie lăsată fiecare ţară să acţioneze singură”, a afirmat omul de afaceri.

El a menţionat, de asemenea, ideea reducerii ratei dobâzilor la creditele destinate statelor care au nevoie de ajutor.

În prezent, dobânzile percepute Irlandei şi Greciei de partenerii europeni fac imposibilă, pentru aceste state mai slabe, îmbunătăţirea competitivităţii în raport cu ţările mai puternice, situaţie care naşte tensiuni între creditori şi debitori, apreciază Soros.

De asemenea, pe termen lung, există pericolul ca problemele euro să afecteze unitatea politică şi socială a Uniunii Europene, a mai spus Soros.

Comentariul Meu: Pe Soros nu soarta tarilor slabe il deranjeaza ci situaţia ” care naşte tensiuni între creditori şi debitori” si unitatea politica si sociala a UE, care exista numai pe hartie si printre mizerabilii care o conduc. Tataie, jigodie sionista, cati bani mai vrei de la popoare ca sa va umpleti, tu si sleahta ta, buzunarele si sa-i lasati pe amarnicii astia dezbracati, ca goi sunt si acum. De cate ori deschizi gura Satana isi face numarul si isi freaca palmele de bucurie. Ai pus pe butuci America si acum te muti in Europa natala, mai ales ca la carma ei e un frate de-al tau acum.

STOP BANCA- pe 07 decembrie, un apel la actiune in intreaga Europa initiat de francezi si preluat deja de Germania, Italia si Grecia

Protestele continue din Franţa nu au avut nici un efect asupra politicii. Neimpresionat de milioanele de oameni din stradă şi de refuzul de a mai lucra,  guvernul francez a trecut proiectul de lege privind reforma sistemului de pensii. Activiştii francezi s-au saturat acum doar sa protesteze. „Oricum puterea reală este în mâinile băncilor internaţionale şi a corporatiilor mincinoase” sunt cuvintele activiştilor, care solicită o „bankrun”[ o actiune comuna impotriva bancilor] pe 07 decembrie pentru a obţine atenţia politicienilor:  pe 07 Decembrie, toţi cetăţenii ţării sa-si desfiinteze conturile lor bancare şi sa-si retraga banii în numerar.  Apoi, banii pot sta pentru inceput  într-o valiză sau  să fie investiti mai tarziu intr-o bancă sociala. Aproximativ 7000 de persoane au preluat apelul pe pagina de pe Facebook.

Intre timp, Germania a preluat pe twitter apelul si a creat si o pagina cu titlul Stop Banca. Italienii s-au alaturat si ei pe Facebook iar grecii sunt si ei pe drum.

Acesta este site-ul principal francez.

Surse: http://jetzt.sueddeutsche.de/texte/anzeigen/513473

http://www.alterinfo.net/STOP-BANQUE-Le-7-decembre_a50988.html?com

Comentariu: Ma intreb cand vor intelege si romanii ca intreaga politica interna si internationala nu este dictata de Boc, Basescu sau oricare altii ar fi in locul acestora ci, prin Fondul Monetar International, de  Banca Reglementelor Internationale (Bank for International Settlements).

Europa inghitita de protestele anti-austeritate

Proteste anti-austeritate au izbucnit în întreaga Europă  miercuri, incepand cu medicii greci şi lucratorii ceferisti care au plecat de la locurile de muncă, cu spaniolii care au oprit trenurile şi autobuzele şi chiar cu blocarea parlamentului irlandez de catre un barbat cu un camion plin de ciment pentru a condamna enorma salvare bancara din această ţară .

Zeci de mii de manifestanţi au mărşăluit pe străzile din Bruxelles, in faţa clădirilor Uniunii Europene în luminoase jachete sindicale roşii, verzi şi albastre, cu scopul de a consolida impactul primei greve a Spaniei din ultimii opt ani.

Greve sau proteste au avut loc miercuri, de asemenea, în Grecia, Portugalia, Irlanda, Slovenia şi Lituania, toate vizand bugetele aspre, cresterea  impozitelor, taierea pensiilor, planurile de austeritate pe care guvernele europene le-au pus în aplicare pentru a-si controla datoriile lor.

Marsul de la Bruxelles a avut loc exact cand Comisia Europeană a propus noi sancţiuni pentru a pedepsi statele membre care si-au  marit deficitele, în special prin finanţarea programelor sociale într-o perioadă de şomaj ridicat. Propunerea, sprijinită de Germania, a intampinat o puternică opoziţie din partea Franţei, care vrea ca politicienii sa decide cu privire la sancţiuni, nu niste reguli rigide singure.

„Este un moment bizar [ales] pentru Comisia Europeană de a propune un regim de pedeapsă,” a declarat pentru Associated Press Television News , John Monks, secretar general al Confederaţiei Europene a Sindicatelor. „Cum va face aceasta [ pedeapsa] situatia mai buna?  O va face mai rea. ”

Sindicatele se tem că lucrătorii vor deveni cele mai mari victime ale unei crize economice declansata de bancheri şi comercianţi, mulţi dintre ei fiind salvati de o  intervenţie guvernamentală masivă.

„Nu este corect ca oamenii cu salarii mici să trebuiasca  să plătească pentru a sprijini ţara. Ar trebui să fie băncile „, a declarat demonstrantul belgian  Evelain Foncis.

Mai multe guverne, care trăiesc deja periculos datorita datoriilor mari, au fost împinse în pragul colapsului financiar şi forţate să impună drept pedeapsa reduceri ale salariilor, pensiilor şi  ale locurilor de muncă – măsuri care au impins la proteste zeci de mii de muncitori în ultimele luni.

„Există un mare pericol dacă muncitorii vor trebui sa plăteasca preţul speculaţiilor nesăbuite, care au avut loc pe pieţele financiare”, a spus domnul Monks. „Chiar trebuie să se reeşaloneze aceste datorii, astfel încât ele sa nu fie o povară uriaşă pentru următorii câţiva ani şi sa nu determine Europa sa plonjeze mai rau în recesiune.”

În Spania, guvernul socialist al premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero se afla sub o presiune puternică din cauza măsurilor nepopulare puse în aplicare pentru a salva cea de-a patra economie ca marime din Europa, de la o scapare ca cea care a salvat Grecia de la faliment.

Reducerile au ajutat la echilibrarea deficitului guvernarii centrale a Spaniei pana la jumătatea lui iulie, dar rata şomajului este de 20 la suta, iar multe companii se lupta pentru a supravietui.

Greva de miercuri a fost prima greva generală din Spania incepand cu 2002 şi a marcat o ruptură în relaţia candva strânsă dintre sindicate şi guvernul socialist.

Demonstrantii au blocat camioanele care livrau produse principalelor pieţe angro din Madrid şi Barcelona. Grevistii au aruncat cu ouă şi le-au strigat ” leprelor”  conducătorilor auto care încearcau să plece dintr-un garaj de autobuze în Madrid. Liniile aeriene au anulat sute de zboruri.

Grecia, care a trebuit să fie salvata în această primăvară de alte 15 ţări care împart moneda euro, doar pentru a preveni un pericol de faliment, de asemenea, a fost forţata să taie adânc în indemnizaţii lucrătorilor „, cu săptămâni de greve şi acţiuni amare ca rezultat.

Soferii greci de autobuze şi trolee au plecat de la locurile de muncă pentru câteva ore în timp ce sistemul de metrou şi tramvai din Atena a fost oprit. Lucrătorii de la calea ferată naţionala , de asemenea, au plecat de  la locurile de muncă, întrerupand legăturile feroviare în întreaga ţară, în timp ce medicii de la spitalele de stat au fost intr-o grevă de 24 de ore.

Grecia deja suferă, de două săptămâni, datorita protestelor şoferilor de camioane, care au facut si fac in continuare dificilă  aprovizionarea magazinelor. Multe supermarketuri sunt goale, în timp ce producătorii reclama ca se afla în imposibilitatea de a-si exporta bunurile lor.

Guvernul Greciei a impus măsuri stricte de austeritate, inclusiv reducerea salariilor funcţionarilor publici „, tunderea pensiilor, cresterea taxelor de consum şi a impozitarii veniturilor. Mai multe alte naţiuni ale UE au, de asemenea, astfel de acţiuni in plan.

În Dublin, un om a blocat porţile parlamentului irlandez cu un camion de ciment pentru a protesta faţă de pretul scump platit de ţară pentru salvarea bancii. El avea scris pe lateralele autocamionului cu litere roşii cuvintele: „Toxic Bank” Anglo şi „Toţi politicienii ar trebui să fie demisi.”

Banca Anglo-Irlandeza, care a fost nationalizata anul trecut pentru a fi salvata de la colaps, datorează aproximativ 72 de miliarde de euro (97 miliarde de dolari) deponenţilor la nivel mondial, lăsându-i pe contribuabilii irlandezi sa se descurce cu o factura mamut intr-un moment când oamenii suferă datorita ratei ridicate a şomajului, maririi taxelor fiscale şi reducerii bugetare grele.

Tot miercuri, aproximativ 400 de protestatari s-au adunat într-o demonstraţie ilegală în Vilnius pentru a cerere autorităţilor din Lituania încetarea măsurilor dure de austeritate, cum ar fi reducerile salariale.

„Toti muncitorii din Europa sunt pe străzi astăzi ca să-şi exprime dezamăgirea asupra politicii mioape a tăierii veniturilor”, a declarat Vytautas Jusys, un inginer de 40 de ani, care si-a pierdut locul de muncă în acest an.

În Slovenia, mii de muncitori din serviciu public si-au continuat greva deschisa, miercuri, pentru a protesta împotriva planului guvernului de a le îngheţa salariile lor de doi ani – sau până când economia creşte din nou la o rată de trei procente.

Sindicatele din Portugalia aşteaptă aproximativ 30.000 de oameni la demonstraţii.

Grecia blameaza SUA pentru cresterea datoriilor sale

Premierul grec G. Papandreou

Prim-ministrul grec George Papandreou spune că are în vedere luarea de măsuri legale împotriva bancilor de investitii din SUA pentru rolul lor în presupusa crestere rapida a crizei datoriei greceşti.

Papandreou a declarat duminică că o anchetă va fi lansata pentru a examina dacă sectorul financiar implicat în „fraudă”, a condus la spiralarea datoriei Greciei, Associated Press a raportat.

Se estimează că Grecia va depăşi 140 la sută din producţia economică a acesteia în 2012.

Papandreou a respins scepticismul internaţionale cu privire la capacitatea Greciei de a plăti înapoi împrumuturile pe care le-a achizitionat din Germania pentru a gestiona criza.

Unii oficiali din Germania şi-au exprimat nemulţumirea că grecii au abordat modalitate uşoarăde iesire. 

Presatul prim-ministru, cu toate acestea, rămâne statornic în dezamorsarea crizei.

„Suntem gata să facem schimbări …am făcut greşelile noastre. Trăim cu această responsabilitate.. Dar, în acelaşi timp, să ni se dea o sansa”, a declarat Papandreou.

Analiştii, între timp, spun că este clar ce ar trebui să facă Papandreou pentru a-si revendica prerogativele sale.

„Dacă doriţi să opriţi speculatorii este destul de uşor, veţi obţine de fapt, o economie dezorganizata si datoria dvs. neplatita”, Justin Urquhart Stewart, director al Seven Investment Management din Londra, a declarat pentru Press TV.

Prin luarea de acţiune în justiţie împotriva băncilor de investiţii americane, guvernul grec speră că va duce ” la o viitoare înasprire a normelor şi reglementărilor băncilor din SUA”, a declarat Stewart.”

Adica, conform domnului Stewart ” ciocul mic si joc de glezna” daca nu vrei sa-ti fie si mai rau. Speculatorii nu pot fi atinsi pentru ca ei lucreaza mana in mana cu guvernul.

Cat despre ceea ce vrea Papandreou este doar o incercare de a linisti spiritele, cu atat mai mult ca pe 20 mai este anuntata o greva generala, de care toata lumea se teme, pentru ca nu se stie cu ce se lasa. Din fericire, Papandreou nu mai poate prosti pe nimeni. Chiar si cei care l-au votat au inteles ca ” corb la corb nu-si scoate ochii” si ca indiferent de ce spune sau promite Papandreou ca va face, ei vor fi cei care vor plati oalele sparte, in timp ce sleahta o va duce in continuare bine.