Jumătate din concedierile de la stat sunt false!

Ca la noi, la nimeni! Restructurarea sistemului public s-a făcut cu angajaţii care s-au pensionat sau au decedat.

Disponibilizări masive de bugetari anunţa guvernul la începutul anului, iar noi ne aşteptam să bată vântul prin instituţiile publice. Nu a fost însă aşa. Motivul? Autorităţile au minţit, jonglând cu cifrele şi numărând morţii şi pensionarii pe post de bugetari concediaţi.

Conform calculelor realizate de Capital, cel puţin 50% din concedierile de până acum sunt false. Dacă în 2009, în sectorul bugetar lucrau 1,38 de milioane de persoane, în septembrie 2010, numărul lor ajunsese la 1.316.047. Pentru a atinge cifra cerută de FMI, respectiv 1,29 milioane de bugetari, până la sfârşitul anului, peste 26.000 de angajaţi ar trebui disponibilizaţi. Cifra este aceeaşi cu cea anunţată de preşedintele Traian Băsescu în urmă cu câteva săptămâni. “Vă pot spune că până la 31 decembrie a mai rămas o diferenţă de 26.000 de salariaţi care trebuie să părăsească aparatul bugetar”, spunea Băsescu.

60.000 de bugetari au dispărut

În condiţiile în care numărul bugetarilor s-a redus în ultimele nouă luni cu peste 60.000 de angajaţi, piaţa ar fi trebuit să fie invadată de şomeri. Unde sunt de fapt aceste zeci de mii de oameni? Conform Capital, peste 38.000 de bugetari ating, în acest an, vârsta legală de pensionare, ceea ce înseamnă că părăsesc sistemul. De asemenea, pe baza datelor statistice, Capital a realizat un calcul din care reiese că peste 7.000 de angajaţi ai statului au decedat în acest an.

În total, 45.000 de persoane (ceea ce reprezintă jumătate din numărul disponibilizărilor) au părăsit sistemul prin deces sau prin pensionare, deci altfel decât concediere, dar sunt contabilizate la acest capitol.

Lefurile tăiate i-au făcut, de asemenea, pe mulţi să plece de bună voie din instituţiile statului, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite. Şi astfel, numărătoarea le-a ieşit guvernanţilor fără prea mare bătaie de cap sau “tăieri în carne vie”, cum anunţau la începutul anului.

“Câte dintre ieşirile din sistem se fac prin concediere şi câte pe cale naturală sau prin plecări benevole este greu de spus”, confimă şi Andreea Paul Vass, consilierul premierului, cum se fac socotelile la nivelul bugetarilor.

Aşa a evoluat numărul bugetarilor în ultimii ani

În 2006-2008, statul a făcut 160.000 de angajări, ceea ce a însemnat o creştere cu 13% a numărului bugetarilor. La sfârşitul lui decembrie 2010 numărul lor ar trebui să scadă la 1,29 milioane.

Comentariu: Minciuna sta cu sindicatele la masa. In concluzie, actiunile de protest ale sindicatelor bugetarilor erau menite sa dea jos Guvernul si nicidecum sa repare o nedreptate sociala. Artizani: PSD, PNL si PC.

Curtea Constitutionala a decis: pensiile nu vor fi reduse cu 15%, dar salariile bugetarilor vor fi reduse in continuare cu 25%

Reducerea pensiilor cu 15% si  recalcularea pensiilor speciale de serviciu sunt neconstitutionale, potrivit deciziei luata vinerii de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR). Salariile angajatilor din sistemul public vor fi reduse in continuare cu 25%, intrucat aceasta masura a fost considerata constitutionala. CCR a luat în discuţie sesizările PSD şi PNL, precum şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind neconstituţionalitatea măsurilor de reducere a salariilor şi a pensiilor decise de Guvern.

Consecinta cea mai grava a deciziei CC ar putea insemna o lovitura serioasa sectorului privat deoarece planul B al Guvernului este orientat în principal pe creşteri de taxe şi impozite, inclusiv a cotei unice şi a TVA.” Au fost efectuate simulări privind o creştere diferenţiată a impozitelor, dar rezultatul a indicat că banii colectaţi sunt insuficienţi”, au arătat sursele participante la discuţia de vineri a liderilor PDL cu premierul Emil Boc

Aceasta masura a fost de altfel anuntata si de catre consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu.

Pe de alta parta, articolele din lege care prevedeau reducerea pensiilor si taierea pensiilor speciale, precum cele ale magistratilor, ale personalului din armata si ale fortelor de ordine, au fost respinse, dar Guvernul poate elabora un nou proiect de lege care sa includa reduceri ale pensiilor, sub o alta forma. 

În urma deciziei CCR, cele  două legi se  reîntorc la Parlament  spre a fi modificate urmând ca după armonizarea cu punctul de vedere al magistratilor şi adoptarea lor în plenul reunit, să fie trimise preşedintelui Traian Băsescu spre promulgare.

Judecătorii Curţii amânaseră pronunţarea deciziei pentru vineri, după ce, joi, şedinţa a durat aproape şase ore. Aceasta a fost prima şedinţă în noua formulă, după numirile lui Mircea Minea şi a Iuliei Motoc, susţinuţi de PDL şi alegerea lui Augustin Zegrean, fost senator PDL, ca preşedinte al instanţei constituţionale.