Bloomberg: Zona euro cade ca un joc de domino, iar problema este moneda unica

Criza care a impins Grecia catre FMI si este pe cale de a ingenunchea Irlanda va ataca pe rand statele din zona euro pana va determina destramarea uniunii monetare, deoarece problema fundamentala este chiar moneda euro, considera un editorialist Bloomberg, transmite MEDIAFAX.

In opinia lui Matthew Lynn, editorialist Bloomberg si autor al unei carti despre criza din Grecia, singura solutie de a pune capat permanent „jocului de domino” este impartiera zonei euro in „zone monetare”, adica grupuri de state cu nevoi similare de politica monetara.

El observa ca, pentru fiecare tara, criza pare sa plece de la motive foarte diferite – probleme fiscale in Grecia, un sistem bancar prabusit in Irlanda, deficit bugetar in Portugalia, caderea pietei imobiliare in Spania, datoria publica uriasa in Italia sau un sistem invechit de asistenta sociala din Franta – iar singurul numitor comun este moneda euro.

„Dupa ce Irlanda va primi un bailout de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, vom auzi destule povesti linistitoare despre cum a fost oprita criza, a fost stabilizata zona euro, iar moneda unica a fost salvata. Va reaparea retorica grandioasa despre importanta proiectului european, speculatorii vor fi condamnati de la un capat la altul al continentului. Nu credeti un cuvant. Euro a devenit o masina de falimente. Odata ce pietele vor fi terminat cu Irlanda, se vor muta in Portugalia si Spania, apoi in Italia si Franta. Este un efect de domino, iar cu fiecare bailout faliile din interiorul zonei euro se largesc tot mai mult. Procesul nu se va sfarsi pana cand nu se va renunta la moneda unica”, scrie Lynn.

Faptul ca Grecia a intrat in zona euro „cosmetizand” datele despre buget nu se aplica si in cazul Irlandei. Irlanda a avut o economie foarte solida in ultimii 20 de ani si, in plus, odata cu aparitia crizei, irlandezii au luat toate masurile de austeritate posibile, in timp ce grecii „si-au bagat capul in pamant”, noteaza autorul.

„Pe scurt, problema nu este Irlanda. Este moneda euro. Logica acestui fapt este irefutabila. Si, daca moneda unica este la radacina crizei, problemele nu se vor opri aici”, considera editorialistul.

Astfel, fiecare criza a increderii va fi declansata de un alt factor determinant in fiecare tara, dar problema fundamentala este apartenenta la moneda euro, care a impiedicat adaptarea politicii monetare la modelul fiecarei economii si problemele fiecarui stat.

„Cand s-a lansat moneda euro, s-a pariat pe faptul ca impartasirea aceleiasi monede va aduce convergenta unui grup de economii foarte diferite, permitand Bancii Centrale Europene sa opereze o singura politica monetara pentru toate statele. A fost o teorie interesanta, dar s-a dovedit a fi gresita”, a mai spus editorialistul.

Se strange surubul: UE vrea ca tarile membre sa-si coordoneze bugetele

Comisia Europeană doreşte ca ţările UE să-şi coordoneze planurile pentru bugetele naţionale într-o mişcare de consolidare a cooperării financiare.

Aceasta ar implica prezentarea bugetelor la UE pentru o „evaluare pereche „, eventual înainte de a merge la parlamentele naţionale.

Unele rapoarte au sugerat ca propunerea ar implica doar cele 16 ţări care folosesc moneda euro, deşi acest lucru nu a fost în mod clar.

Comisia a afirmat ca scopul acestei coordonari este prevenirea unei alte crize financiare a UE.

Dar mişcarea, controversata deoarece ar însemna sa atenteze la teritoriul suveran, a fost imediat criticata de către prim-ministrul Suediei.

Declaraţia CE a aratat: „Comisia îşi propune să consolideze în mod decisiv guvernarea economica în Uniunea Europeană [ care are 27 de membri].

„O evaluare pereche timpurie a politicilor fiscale ar putea contribui la conturarea unei poziţii fiscale pentru UE şi zona euro ca întreg.

„Ţările Uniunii Europene ar trebui să înceapă coordonarea pregătirilor pentru bugetele naţionale şi reformele economice.

„Statele membre ar putea beneficia din timp de coordonarea la nivel european, cand isi pregătesc bugetele naţionale şi programele naţionale de reformă”, a spus declaraţia.

Supraveghere sporita”

Olli Rehn, Comisarul Europei pentru afaceri economice şi monetare, a părut să sugereze că măsurile se aplica pentru ţările zonei euro.

El a spus: „Coordonarea politicii fiscale trebuie să fie efectuata în avans, pentru a se asigura că bugetele naţionale sunt în concordanţă cu dimensiunea europeană, că nu pun în pericol stabilitatea altor state membre.”

Şi a adăugat: „Pentru zona euro[aceasta] înseamnă mai profundă şi mai largă  supraveghere, în special cu privire la dezechilibrele macroeconomice.”

Nimeni din biroul domnului Rehn nu a fost disponibil pentru clarificare.

„Excepţie stralucita”

„Aceasta ar trebui sa preocupe toate ţările deoarece este un fapt pe care noi il găsim un pic ciudat”, a spus la o conferinţă de presă.

„Acest tip de discuţie ar putea fi, probabil, posibil pentru [ţările] cu o politică bugetară care merge împotriva stabilitatii [UE] şi a pactului de creştere”, a spus el.

„Dar pentru ţări precum Suedia, care suntem o excepţie stralucita, cu bune finanţe publice si care nu am venit nici macar aproape de limita, nu este permis să se treaca peste noi. Nu este corect să ne trateze în acelaşi fel.”

Cu alte cuvinte, daca nu v-a placut „cosul zilnic” pe care l-ati avut pana acum, va face UE unul de-o sa-l tineti minte toata viata.  Pe mine nu m-am pus in „oala” asta ca pe-al meu l-a facut deja FMI-ul, Merkel si Papandreou. Noi aici suntem V(ite) I(ncapabili) (si) P(rosti).

PAPA urgenteaza Noua Ordine Mondiala Economica(NWEO)

Publicat: 7 iulie 2009
VATICAN CITY – Papa Benedict al XVI-lea, marţi, a facut apel la  Regândirea radicala a economiei globale, criticand  creşterea discrepantei dintre bogaţi şi săraci şi îndemnând la crearea unei ” autoritati politice a lumii”  care sa  supravegheze economia şi sa lucreze pentru „binele comun.” 

 El a criticat sistemul economic actual „în care efectele fatale ale păcatului sunt evidente” şi a îndemnat finantatorii, în special, sa caute solutii pentru a „redescoperi adevăratul  fundament etic al activitatii lor.”

De asemenea, el a solicitat „o mai mare responsabilitate socială” in domeniul afacerilor. „Odată ce profitul devine un obiectiv exclusiv, în cazul în care acesta este produs prin mijloace improprii şi fără urmarirea binelui comun, ca un ultim scop,  el risca distrugerea averii şi crearea de sărăcie”, Benedict a scris in noua sa enciclica, lansata marţi la Vatican.

 Avand mai mult de doi ani în crearea „Caritate in Adevăr”, aceasta este cea de a treia enciclica a Papei Benedict de cand el a devenit papa in 2005. Plina de termeni ca „globalizare”, „economie de piaţă”, „outsourcing”, „sindicate” şi „energie alternativa”, nu este surprinzător faptul că mass-media italiană a relatat că  Vaticanul a avut dificultăţi la traducerea celor 144 de pagini ale documentului, în latină .

Raportul, întârziat pentru a ţine seama  si de criza financiară, a fost lansat de către Vatican în ajunul G8, întâlnirea la nivel înalt a naţiunilor industrializate, care se deschide în Italia, miercuri (azi) şi înainte de aşteptata intalnire a Papei cu Preşedintele Obama la Vatican, vineri .

„Nu este o enciclica făcuta pentru criză”, a declarat la o conferinţă de presă, marţi   cardinalul Renato Martino, preşedintele Consiliului pentru Justiţie şi Pace de la Vatican. Totuşi, a adăugat el, ” în cazul în care enciclica ar fi ieşit înainte de criză, s-ar fi spus că e profetica.”

În enciclica, Benedict a scris că ” finantatorii trebuie să  redescopere, cu adevărat,  fundamentul etic al activitatii lor, astfel încât să nu abuzeze de instrumente sofisticate, care pot servi pentru a trăda interesele deponenţilor.”

Din multe puncte de vedere, documentul este oarecum un rebus încurcat,  între un mic tratat anti-globalizare  şi o carta alba de guvernare, un alt indiciu că Vatican  nu se încadrează confortabil în categoriile tradiţionale de politică, de stânga şi dreapta.

„Sunt paragrafe care suna ca Ayn Rand, lângă paragrafe care sunt ca” strugurii acri. „Asta-i cu intenţie clara,”a declarat într-un interviu telefonic,Vincent J. Miller, un teolog de la Universitatea din Dayton, o instituţie catolica în Ohio.

„El va cerui poetic capitalistul virtuos, dar apoi  vă va oferi o foarte clara analiza a  modului în care capitalul la nivel global precum şi acţionarii sistemului ii determina  pe manageri să se concentreze pe avantaje pe termen scurt obtinute pe cheltuiala comunităţii, a lucrătorilor , a mediului. ”

Într-adevăr, uneori, Benedict sună ca un  socialist  european de şcoală veche, deplângand declinul bunăstării sociale  şi  laudand „importanţa” sindicatelor in a proteja lucrătorii. Fără un loc de munca stabil, observă el, oamenii şi pierd speranţa şi tind să nu se mai căsătorească şi să aibă copii.

Dar el a scris de asemenea, că „aşa-numitele outsourcing de producţie pot slăbi sentimentul de responsabilitate  al companiei faţă de părţile interesate – şi anume  lucrători, furnizori, consumatori, mediul natural şi mai larg al societăţii – în favoarea acţionarilor.”

a mai spus că ” se sustine in mod eronat că economia de piaţă are nevoie sa contruiasca o cotă de sărăcie şi de subdezvoltare, în scopul de a funcţiona cat mai bine.”

Benedict , de asemenea, a vorbit despre o reformă a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), astfel încât sa poata fi un unificat „corp politic la nivel global”, care sa permita celor mai puţin puternici de pe pamant sa aiba un cuvânt de spus, şi a cerut naţiunilor bogate sa-i ajute pe cei mai putin norocosi.

„În căutarea de soluţii la actuala criza economica, ajutorul pentru dezvoltare ţărilor sărace trebuie să fie considerat un mijloc valabil de a crea bogăţie pentru toţi”, scrie el.

John Sniegocki, profesor de etica crestina la Universitatea  Xavier din Cincinnati, a declarat că unul dintre cele mai controversate elemente ale raporului, cel puţin pentru unii americani, va fi cererea lui Benedict ca instituţiile internaţionale sa joace un rol în reglementarea economiei.

Unul din lucrurile pe care le spune este că „economia globală se sustrage de  la puterea individuala  a statelor de a o reglementa” a spus domnul Miller. El a spus de asemenea, ca enciclica include elemente „foarte critice” la modul în care Fondul Monetar Internaţional(FMI) şi Banca Mondială(BM) ” au solicitat reducerea cheltuielilor sociale în lumea a treia.”

Michael Novak, un filozof şi teolog de la American Enterprise Institute din Washington, o organizatie de cercetare conservatoare, a spus ca el crede că enciclica a fost mai puternică in principii decat in sugestii politice. El a spus ca personal a gasit deosebit de inconfortabila ideea unei puternice instituţii internaţionale de reglementare a economiei mondiale.

„Îmi place un guvern limitat. Aş prefera sa avem mai multe guverne limitate decât o autoritate imperativa „, a spus domnul Novak, într-un interviu telefonic, de la Roma.

 In ceea ce priveste mediul, de departe cel mai conştient papa din istorie,  Benedict a scris că „una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă economia este de a realiza cea mai eficientă utilizare – nu abuz – a resurselor naturale, bazate pe constientizarea faptului că noţiunea de” eficienţă ” nu este lipsita de valoare „.

În conformitate cu ceea ce el numeşte „respectând valoarea intrinsecă a creaţiei”, a deplans cercetarea celulelor stem, avortul şi eutanasia.

http://www.nytimes.com/2009/07/08/world/europe/08pope.html?_r=2&ref=global-home

  Enciclica, Summit-ul G8, intalnirea  Papei cu Obama si avertismentul despre pregatirile Al-Qaeda in vederea lansarii mai multor „atacuri teroriste” sincronizate asupra Germaniei, transmis de catre America ieri, sunt doar pure coincidente intr-un timp scurt sau pregatiri pentru anuntarea colaps-ului economic si instaurarea NW(E)O?