New York Times: ” Moneda euro a produs în Europa numai conflicte, ranchiună, inegalități. EURO ȘI UE SUNT ÎN DESTRĂMARE”

Vineri douăzeci și nouă/7/2016

NEW YORK – „Moneda euro, concepută pentru a crea un sentiment de comunitate și uniunea între țările europene, pentru aprofundarea legăturilor comerciale, erodarea frontierelor naționale și alimentarea unui spirit de interes colectiv – și, prin urmare, pentru a deschide porțile către uniunea politică și pan-națională a Statelor Europene -(timp de) 17 ani de la introducerea sa a alimentat conflictele și ranchiuna, a stârnit noi crize și a adâncit dezechilibrele economice și neîncrederea reciprocă „, spune laureatul Nobel.

Una dintre cele mai autorizate semnături pentru New York Times, Peter Goodman, l-a intervievat în acest scop, pe laureatul Premiului Nobel, economistul Joseph Stiglitz,  cu ocazia apariției noii sale cărți intitulată: „Moneda euro: cum o monedă comună amenință viitorul Europei ( „The Euro: How a Common Currency Threatens the Future of Europe.”, ndr).

Interviul se distinge pe prima pagină a NYT din 28 iulie 2016.

În cartea sa, Stiglitz a descris euro ca o greșeală tragică, o monedă concepută fără integrarea politică necesară sau o gândire clară cu privire la defectele sale fundamentale. Moneda euro a fost compromisă de la început printr-o structură prost concepută, iar problemele sale au fost amplificate de politicile economice anapoda, impuse de cele mai puternice țări, drept condiții pentru salvarea celor puternic prinse în capcană de criză.

Ceea ce urmează este o versiune editată și condensată a conversației noastre.

Este dificil să prezinți într-o lumină favorabilă trauma economică, pe care Europa a suferit-o în ultimii ani – veritabile depresiuni în Grecia și Spania, alarmante niveluri ale șomajului în mare parte a continentului. Puneți o mare parte din vină pe euro. Ce s-a întâmplat?

Moneda euro a fost o încercare de a avansa integrarea economică a Europei, prin împărtășirea unei monede comune de către țările din zona euro. S-au uitat peste Atlantic și și-au spus: „Statele Unite ale Americii, economie mare, de succes, monedă unică. Ar trebui să o imităm. ”

Dar ei nu au avut integrarea politică. Ei nu au avut condițiile care ar fi făcut funcțională o monedă unică. Crearea monedei euro este cea mai importantă și unica explicație pentru performanța extraordinar de slabă a economiilor din zona euro, de la criza din 2008 încoace.

Au existat avertismente când a fost inițiată moneda euro că poate nu este o idee atât de minunată (pe cât pare)?

Da, dar cele mai multe au venit de la americani, și asta probabil a determinat reacția lor iritată la ele : ” Oh, voi nu înțelegeți valoarea proiectului european”. Critica noastră nu a fost făcută pentru că noi nu eram de acord cu proiectul european, ci pentru că ei întreprindeau ceva ce submina proiectul european, pentru că nu va funcționa. Răspunsul lor a fost: „Vom crea instituții pe măsură ce înaintăm.” O mare parte dintre cei care au împins acest proiect nu erau economiști.

Dați vina pe euro pentru adâncirea inegalității economice. Cum s-a petrecut asta?

Ideea era că, pentru ca euro să funcționeze, țările trebuiau să conveargă, așa că au formulat aceste idei numite criterii de convergență. Au pus o presiune enormă asupra țărilor pentru a menține joase deficitele și datoriile lor în raport cu G.D.P. (produsul intern brut-nm). Acest lucru a fost privit ca o condiție necesară și suficientă pentru funcționarea monedei euro.

Mai multe dintre țările care au intrat în criză, Spania și Irlanda, fiind printre ele, a avut de fapt un surplus înainte de criză, precum și un deficit foarte scăzut în raport cu G.D.P . Și totuși au fost prinși de criză. Ceea ce ne dă o lecție importantă: Ceea ce oamenii care au fost în spatele creării  euro au gândit că va fi o condiție indispensabilă, de fapt nu a fost.

Faptul dezamăgitor a fost că, după criză, ei nu au învățat nimic. Ceea ce au făcut a fost dublarea în jos(a parametrilor) aceleiași rețete – (adică) austeritate. Structura euro a fost vinovată, iar politicile pe care le-au promulgat au amplificat deficiențele structurale. Rezultatul a fost că țările au început să devieze.

În expunerea dumneavoastră, Germania a impus austeritate într-o Europă neîncrezătoare într-o idee economică discreditată, și anume ideea că dacă factorii de decizie politică se concentrează exclusiv asupra prevenirii deficitelor bugetare și a inflației, se poate conta pe piețe pentru a oferi prosperitate. O mare parte din carte este dedicată demolării acestei idei. Elita germană mai crede într-adevăr în această filozofie sau este altceva în joc?

Am vizitat Germania de multe ori și sunt șocat de cât de puternică este credința în acest punct de vedere, care a fost complet discreditat în altă parte.
Dar politicile sunt amestecate împreună cu interese. Când a izbucnit criza din Grecia în 2010, cele care au fost într-adevăr la risc au fost băncile germane și într-o mică măsură unele bănci franceze. Și acea salvare enormă, care a fost numită drept plan de salvare a Greciei, a fost într-adevăr un plan de salvare, dar al băncilor germane și franceze. Cea mai mare parte a banilor a plecat în Grecia și apoi imediat s-au întors în Germania și Franța.
Când te uiți (și) la alte aspecte ale programului, vezi că acesta ajută, de asemenea, interese speciale din interiorul Europei
.

 Cum așa?

Permiteți-mi să vă dau un exemplu despre unul dintre lucrurile cu adevărat absurde pe care le-au făcut. Ei au cerut ca Grecia să înlăture o regulă în care laptele era considerat proaspăt dacă nu este mai vechi de patru zile. În cazul în care laptele era mai vechi de patru zile, este necesar să fie etichetat. ( drept lapte long-life sau repasteurizat de la două până la 4-5 ori, nu mai țin bine minte, dar era menționat pe sticla de plastic sau pe cutie acest lucru-nm).

Dintre toate lucrurile care s-au petrecut, de ce ați dezbate tocmai despre asta?

Industriile de produse lactate germane și olandeze au vrut să-și transporte laptele lor de la fermele-fabrici de lapte din Europa și să-l vândă consumatorilor greci. Asta ar devasta micii producători din Grecia. Aici a fost ceva care ar putea fi văzut doar ca beneficiind intereselor speciale din zona euro și care de fapt slăbesc economia Greciei.

Susțineți că unii lideri europeni au salutat în secret șomajul în masă, ca mijloc de adaptare la criză, deoarece aceasta era singura modalitate pe care o puteau vedea pentru impulsionarea investițiilor – scăderea salariilor. Îngrădirea monedei euro a exclus alte opțiuni de la masa discuțiilor: țările în criză nu-și puteau lăsa moneda să cadă sau să micșoreze rata dobânzilor ori să extindă cheltuielile guvernamentale. A fost șomajul într-adevăr îmbrățișat ca un fix?

Ei au vrut să distrugă clasa muncitoare. Punctul lor de vedere a fost că muncitorii trebuiau să accepte o reducere a salariilor și schimbarea regulilor de negociere pentru a deveni tot mai dificil pentru ei să reziste. Și, dacă mai trebuie adăugată și o doză mică de șomaj, ce să-i faci, ghinion curat.

Nu cumva acest scop a fost anterior crizei?

Este foarte clar că euro a fost un proiect neo-liberal în concepția sa. Angajatorii iubesc salariile mici. Ei au distrus  sindicatele, în multe țări europene. Ei ar vedea asta drept o mare realizare.

În ansamblu, proiectul european trebuia să ducă la trecerea peste ostilitățile celui de-al Doilea Război Mondial și la construirea unei comunități durabile. Cu toate acestea, exprimându-mă în termenii tăi, moneda euro și politicile aplicate pentru a o păstra, au alăptat în mare parte din Europa nemulțumirile proaspete. Ce colorit politic au aceste nemulțumiri?

Cea mai importantă divergență este între creditor, Germania, și debitor, restul. Criticile pe care le auzi: în Grecia despre germani, există pentru că ei retrăiesc ororile celui de-al doilea război mondial; criticile din Germania, la adresa grecilor, spunând că ei sunt leneși, chiar dacă numărul de ore pe care aceștia le lucrează pe săptămână este mai mare decât al germanilor, există de asemenea. Azvârlirea de acuzații, indiferent dacă sunt sau nu adevărate, a fost enormă și divizarea a fost enormă.

Tocmai am văzut că Marea Britanie a votat pentru a ieși din Uniunea Europeană – în parte, o reacție la faptul că Uniunea Europeană este un loc cu o creștere economică slabă și o conducere slabă. În Italia, așa-numita Mișcare politică Cinci stele câștigă sprijin datorită apelurilor de a renunța la euro – în parte, o reacție împotriva austerității impusă de Germania. Există vreun indiciu că aceste tipuri de evenimente duc la o re-examinare a filozofiei economice care ghidează Europa?

Îmi doresc să se fii  întâmplat. Din păcate, ceea ce am văzut eu este aproape invers. Se marșează pe un experiment eșuat. Este o abordare hard-line în care liderii europeni ca răspuns la Brexit, oameni ca Jean-Claude Juncker, care este șeful Comisiei Europene, a spus, „Vom fi foarte, foarte inflexibili cu Marea Britanie, deoarece vrem să ne asigurăm că nici o altă țară nu pleacă. „

Pentru mine, asta a fost șocant. Tu speri că oamenii își doresc să rămână în U.E. deoarece aceasta furnizează beneficii, pentru că există o credință în solidaritatea europeană, având convingerea că aduce și prosperitate. Iar el spune că singura cale, prin care vom păstra U.E. unită este amenințarea cu ceea ce s-ar putea întâmplă dacă te gândești la plecare.

Concluzionați că cel mai bun scenariu în acest caz este de a reforma și de a salva moneda euro. Dar în absența acesteia, susțineți că este mai bine doar să-l abandonezi ca pe un experiment eșuat. Ce ar trebuie să se întâmple pentru a face euro viabil?

O uniune bancară cu asigurarea depozitelor. Ceva de genul unei garanții euro. O E.C.B. ( Bancă Centrală Europeană) care să nu se concentreze doar asupra inflației – ci să se concentreze asupra ocupării forței de muncă. O politică fiscală care să se ocupe de inegalități. Și trebuiesc eliminate limitele asupra deficitelor publice.

Ce credeți că se va întâmpla de fapt?

Este greu de crezut că mocirla asta poate continua încă cinci ani. Grecia este încă în depresie, și nu mai bine decât a fost cu un an în urmă. Există probabilitatea ca acolo sau într-o altă țară să fie suficient sprijin pentru un alt referendum și o ieșire va avea loc. Acest lucru va începe procesul de destrămare reală a zonei euro.

Traducere și adaptare mucenicul

 

 

 

Ce nu spune Mugur Isărescu : Rezervele valutare ale BNR au scăzut în noiembrie cu aproape jumătate de miliard de euro

Rezervele valutare la BNR au scăzut în noiembrie cu 454 de milioane euro, de la 32,2 miliarde euro la 31,7 miliarde euro, într-o perioadă în care dealerii băncilor au suspectat frecvent banca centrală că a intervenit pe piaţa valutară prin vânzări indirecte de euro pentru a susţine moneda naţională, scrie Mediafax.

BNR a înregistrat în noiembrie ieşiri de la rezerva valutară de 1,55 miliarde euro, reprezentând, potrivit unui comunicat al băncii centrale, alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele.

BNR nu publică detalii privind ieşirile sau intrările din rezervele valutare şi nici date despre eventualele intervenţii pe pieţele valutare, cu excepţia serviciului lunar al datoriei publice, anunţat în avans.

Potrivit BNR, plăţile scadente în luna noiembrie în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, au însumat 292 milioane euro.

În aceeaşi lună, au fost contabilizate intrări la rezerva valutară de 1,1 miliarde euro, provenite din alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la finele lunii noiembrie au fost de 36,02 miliarde euro, faţă de 36,3 miliarde euro la 31 octombrie 2011.

Plăţile scadente în luna decembrie 2011 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 108,3 milioane euro.

Este acesta începutul Sfârșitului pentru Euro?

  Un oficial al UE a declarat CNBC marţi  că o reuniune vineri este foarte probabilă, acum când politicienii din Europa au o nouă urgenţă, după ce pieţele au început să ţintească Italia.

George Osborne, ministrul de finanţe britanic,este în asteptarea unor „măsuri decisive” în urma unui salt mare al costurilor îndatorării italiene care a ridicat temeri de răspândire a contaminării din Grecia la a treia mare economie din zona euro.

Ce va stabili un alt summit al şefilor de stat din UE nu se poate ghici. Atât de multe planuri au fost prezentate, dezbătute şi apoi văzute ca inaplicabile sau politic neviabile, încât investitorii

Vocile care prezic sfârșitul euro se înmulțesc

vor fi iertati dacă vor aborda această nouă urgenţă, cu un aer caustic.

Ar putea exista un acord asupra datoriilor din Grecia care implică unele dureri prntru investitorii privaţi, dar experienţa sugerează că politicienii europeni se vor lupta să convină asupra unui acord care ar trage de fapt o linie în nisipul întregii crize a datoriilor din zona euro. Mulţi dau vina pe indecizia lor pentru că nu am fost noi în această poziţie, primii. (este vorba de  Marea Britanie)

„Eşecul continuu al politicilor europene, de a conveni asupra unui nou pachet pentru a sprijini Grecia şi semnele tot mai vizibile cum că economiile mai mari cum ar fi Spania şi Italia sunt târâte în ​​continuare în criză ar putea marca inceputul sfarsitului pentru uniunea monedei unice, în forma sa actuală ” a scris intr-o nota de cercetare Jonathan Loynes, economist-sef la Capital Economics.

„Planul pare să reflecte o recunoaştere sporită a faptului că formele de asistenţă temporară, cum ar fi cauţiunile şi extensiile datoriilor, destinate să ofere Greciei timp pentru a reveni la creşterea economică şi restabilirea finanţelor sale publice la un stadiu sănătos sunt pur şi simplu insuficiente”, a spus Loynes.

„Cu o datorie a Greciei care ar putea creşte în mod inexorabil daca este lăsată singură, este de înțeles ca investitorii să ezite să-şi asume  obligaţiuni pe termen lung, fără o acţiune decisivă mai hotărâtă.”

” Teoretic, cantitati destul de mari din datoriile Greciei ar putea fi răscumpărate relativ avantajos.am estimat că tăierea raportului datorie / PIB la media zonei euro de 85 la sută ar costa aproximativ 140 de miliarde de euro (196 miliarde dolari), echivalentul a doar aproximativ 2 la sută din PIB-ul zonei euro „, a spus Loynes.

Din păcate, şansele de a obține la summit un astfel de rezultat sunt reduse, dat fiind că rascumpararea datoriilor Greciei ar însemna pierderi pentru bănci şi BCE este puţin probabil să accepte un astfel de plan. Chiar dacă un astfel de rezultat ar fi obținut, aceasta ar fi rezolvarea ultimei crize dar nu și a următoarei, nu?

„Semnele tot mai mari de contaminare sugerează că rezolvarea problemelor Greciei nu poate fi suficientă pentru a preveni continuarea adâncirii crizei datoriilor. De aceea, orice soluţie grecă ar fi putut să fie aplicabilă în Spania şi în Italia, … Dar datoria Italiei este de aproape zece ori mai mare ca Greciei şi tăierea la media zonei euro ar costa 10 la suta din PIB-ul zonei euro „, a adăugat Loynes.

Un astfel de plan ar avea nevoie de o uniune fiscală, ceea ce Germania şi câteva dintre naţiunile europene din Nord este puţin probabil să semneze oricât de dificile sunt lucrurile în Italia şi Spania. Loynes consideră că acest lucru ar putea foarte bine să fie începutul sfârşitului pentru euro.

„Am spus cu un an în urmă că există o şansă  mai mult decât probabilă de reformare sau modificare a structurii zonei euro în următorii cinci ani”, a spus el.

„Dacă evenimentele recente vor fi tratate cu indiferență, schimbarea ar putea veni mult mai devreme decat am avut în vedere.”

© 2011 CNBC.com

Baba Vanga economiei, miliardarul George Soros:” Zona euro se află în pragul colapsului economic ” Up date: in direct din Piata Sintagma din Atena- demonstratia devine violenta

Miliardarul George Soros: Criza datoriilor din Europa a adus  zona euro în pragul unui „colaps economic” şi, inevitabil, unii dintre membrii săi vor părăsi Uniunea Europeană.

„Nu exista nici un aranjament pentru ţările care părăsesc zona euro, fapt care, în circumstanţele actuale este, probabil, inevitabil” a declarat Soros, la o discutie de grup la Viena, Austria, duminică, a relatat Bloomberg.

El a adaugat „Suntem pe punctul unui colaps economic, care începe, să zicem, în Grecia, dar s-ar putea răspândi cu uşurinţă iar sistemul financiar rămâne extrem de vulnerabil..”

„Cred că majoritatea dintre noi de fapt, sunt de acord că criza din Europa este, de fapt, centrata în jurul valorii euro-ului,” a mai adaugat investitorul în vârstă de 80 de ani.

„Este un fel de criză financiară, care este într-adevăr în curs de dezvoltare. Este prevăzut.. Majoritatea oamenilor  realizeaza. Este încă în curs de dezvoltare. Autorităţile sunt de fapt angajate în a trage de timp. Şi totuşi, timpul lucreaza împotriva lor”, a spus el.

Observaţiile au venit pe fondul faptului ca politicienii greci dezbat o nouă rundă de măsuri de austeritate legate de salvarea ţării.

Un vot este de aşteptat miercuri, pe fondul protestelor pe scară largă împotriva planurilor de reducere în continuare  sectorului public şi al escaladarii impozitelor.

Grecia a fost a 12-a ţara care a adopta moneda comuna în 2001, în timp ce Estonia este cel mai nou membru al regiunii euro, care s-a alaturat în ianuarie 2011.

Comentariul meu: Nu trebuie sa-ți spună Soros asta ca să înțelegi că totul nu este decât o mascaradă menită să permită preluarea economiilor țărilor de către cei care manevrează intrega masă monetară mondială. Cine crede că există planuri de salvare este un mare naiv. Totul este făcut doar de ochii lumii și nimeni nu așteaptă nici măcar un cent de la greci pentru că este practic imposibil. In schimb ei știu că aceștia vor fi sclavii lor pe vecie. Nu vorbim numai de PIGS ci de toate tările indatorate la FMI si banci. Mecanismul merge ca uns. Ei știu toate acestea dar tărăgănează lucrurile in speranța izbucnirii unei revolte de proporții. Astăzi și mâine este grevă generală în Grecia. Stați cu ochii pe televizoare că nu se știe ce se va întâmpla. Sper, totuși, că kukuloforii nu vor avea sorți de izbândă.

Up Date: Asa cum mă așteptam demonstrația a devenit violentă. Pentru a viziona in direct faceți click AICI

Tara moare de foame si Patriarhul Daniel vrea 5 milioane de euro pentru Catedrala Mântuirii Neamului

Patriarhul BOR, Daniel, îi cere şefei Camerei Deputaţilor, printre scrisoare, să susţină alocarea a 20 de milioane de lei din bugetul pe anul viitor pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. Proiectul a înghiţit până acum cel puţin 45 de milioane de lei din bani publici.

Patriarhia Română nu renunţă la construcţia celei mai mari catedrale din ţară. / FOTO: Realitatea Tv

BOR vrea bani de la stat pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. Patriarhul Daniel, i-a adresat o scrisoare preşedintei Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, prin care îi solicită acesteia să sprijine alocarea a 20 de milioane de lei din bugetul de stat pentru Catedrala Mântuirii Neamului, informează Agerpres, citată de HotNews.

Patriarhul se plânge că a cerut aceeaşi bani şi în acest an dar nu a primit niciun leu. În 2009 însă i-au fost daţi 5 milioane de lei de la buget , iar 10 milioane au venit de la Primăria sectorului 2.

În martie 2005, Biserica Ortodoxă Română a primit cu titlu gratuit de folosinţă terenul pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, 110.000 mp, situat în Bucureşti, pe Calea 13 Septembrie, în spatele Palatului Parlamentului.  În 2007, Guvernul Tăriceanu dona proiectului 30 de milioane de lei.  Şi omul de afaceri Gigi Becali a donat în acea perioadă 2 milioane de dolari pentru Catedrală.

Comentariu: Obrazul subtire cu cheltuiala se tine. La fel si catedrala ecumenista. Megalomania omoara Romania.

Bloomberg: Zona euro cade ca un joc de domino, iar problema este moneda unica

Criza care a impins Grecia catre FMI si este pe cale de a ingenunchea Irlanda va ataca pe rand statele din zona euro pana va determina destramarea uniunii monetare, deoarece problema fundamentala este chiar moneda euro, considera un editorialist Bloomberg, transmite MEDIAFAX.

In opinia lui Matthew Lynn, editorialist Bloomberg si autor al unei carti despre criza din Grecia, singura solutie de a pune capat permanent „jocului de domino” este impartiera zonei euro in „zone monetare”, adica grupuri de state cu nevoi similare de politica monetara.

El observa ca, pentru fiecare tara, criza pare sa plece de la motive foarte diferite – probleme fiscale in Grecia, un sistem bancar prabusit in Irlanda, deficit bugetar in Portugalia, caderea pietei imobiliare in Spania, datoria publica uriasa in Italia sau un sistem invechit de asistenta sociala din Franta – iar singurul numitor comun este moneda euro.

„Dupa ce Irlanda va primi un bailout de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, vom auzi destule povesti linistitoare despre cum a fost oprita criza, a fost stabilizata zona euro, iar moneda unica a fost salvata. Va reaparea retorica grandioasa despre importanta proiectului european, speculatorii vor fi condamnati de la un capat la altul al continentului. Nu credeti un cuvant. Euro a devenit o masina de falimente. Odata ce pietele vor fi terminat cu Irlanda, se vor muta in Portugalia si Spania, apoi in Italia si Franta. Este un efect de domino, iar cu fiecare bailout faliile din interiorul zonei euro se largesc tot mai mult. Procesul nu se va sfarsi pana cand nu se va renunta la moneda unica”, scrie Lynn.

Faptul ca Grecia a intrat in zona euro „cosmetizand” datele despre buget nu se aplica si in cazul Irlandei. Irlanda a avut o economie foarte solida in ultimii 20 de ani si, in plus, odata cu aparitia crizei, irlandezii au luat toate masurile de austeritate posibile, in timp ce grecii „si-au bagat capul in pamant”, noteaza autorul.

„Pe scurt, problema nu este Irlanda. Este moneda euro. Logica acestui fapt este irefutabila. Si, daca moneda unica este la radacina crizei, problemele nu se vor opri aici”, considera editorialistul.

Astfel, fiecare criza a increderii va fi declansata de un alt factor determinant in fiecare tara, dar problema fundamentala este apartenenta la moneda euro, care a impiedicat adaptarea politicii monetare la modelul fiecarei economii si problemele fiecarui stat.

„Cand s-a lansat moneda euro, s-a pariat pe faptul ca impartasirea aceleiasi monede va aduce convergenta unui grup de economii foarte diferite, permitand Bancii Centrale Europene sa opereze o singura politica monetara pentru toate statele. A fost o teorie interesanta, dar s-a dovedit a fi gresita”, a mai spus editorialistul.

Guvernatorul BNR: Voi tine grosul economisirilor in lei, am incredere in leu

Leul este in continuare puternic si romanii ar trebui sa economiseasca in continuare in lei, nu in valuta, pentru ca moneda nationala isi va reveni . Este semnalul transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care a declarat ca majoritatea economiilor sale vor ramane in continuare in lei, desi in prezent toate economiile sale sunt in valuta pentru ca a trebuit sa ramburseze un imprumut in lei.

„Am vazut o informatie eronata si sunt nevoit sa o corectez: „Nici guvernatorul nu mai are incredere in leu in timp ce-si tine economisirile in valuta”. Am incredere in leu. Am tinut si voi tine grosul economisirilor in lei. Faptul ca acum nu mai am economisiri in lei este o decizie din motive familiale, a trebuit sa rambursez un credit in lei si practic nu mai am economisiri in moneda nationala. Lucrul pare minor, dar stiu cum se poate imflama populatia daca se contureaza o asemenea idee. Bineinteles ca veniturile mele principale fiind in lei, acolo voi si economisi in viitor”, a spus Isarescu.

Potrivit declaraţiei de avere, guvernatorul BNR a rambursat anticipat în ultimele opt luni un credit din care mai avea de plătit în luna octombrie 2009 o sumă de 580.280 RON (135.000 de Euro),  potrivit Mediafax.

La jumătatea lunii iunie, Isărescu avea în şase conturi 19.286 RON, 64.449 Euro şi 14.759 USD.