De la ” Primavara araba” la „Vara europeana” sau cum face turism ” revolta spontana” de la Madrid la Atena, cu ajutorul Facebook-ului

 Protestede amploare în Grecia. Aproape 15.000 de persoane au ieşit pe străzile Atenei ca să-şi exprime nemulţumirea faţă de măsurile de austeritate impuse de Guvern. Oamenii s-au adunat în faţa Parlamentului, îndemnându-i pe restul trecătorilor să se alăture manifestaţiilor.

Protestul a fost organizat prin intermediul reţelei de socializare Facebook. Oamenii au scandat sloganuri „Hoţilor” şi „Afară cu FMI”. Manifestaţiile sunt un răspuns şi la protestelor spaniolilor, care i-au îndemnat pe greci „să se trezească” şi să ridice împotriva autorităţilor.

Luni, executivul de la Atena a anunţat noi măsuri de austeritate, care vor include disponibilizări în sectorul public, reglementări fiscale şi majorări de taxe. Totodată, reprezentanţii puterii au avertizat că ţara ar putea rămâne fără salarii şi pensii pentru luna viitoare.

Protestul din Grecia-Video

Comentariul meu: Ziarele romanesti au uitat sa mentioneze aceasta stire. Pe langa demonstratiile de la Atena, exista demonstratii de aceeasi amploare si in Salonic. Motivul real pentru care grecii s-au trezit a fost o lozinca din Spania care spunea: „Incet, ca sa nu-i treziti pe greci!”  Din nou Facebook si-a facut datoria. Asistam la o copie la indigo a primaverii arabe. Daca arabii s-au „revoltat” impotriva regimurilor locale dictatoriale, europenii se revolta impotriva dictaturii FMI si UE. Daca la arabi fortele de ordine internationale si-au indreptat tunurile impotriva dictatorilor, in Europa le vor indrepta impotriva popoarelor. Nu va lasati amagiti de aceste revolte. Ele nu sunt spontane si sunt bine regizate. Rezultatul va fi unul distrugator pentru libertatile noastre. Ne indreptam cu pasi uriasi spre o lege martiala europeana si internationala. Drumul spre iad e pavat cu bune intentii. Anarhia care se poate instaura e un prilej ideal pentru a instaura un regim fortat dirijat de UE. NWO e mai aproape decat ne putem imagina. De ce Facebook-ul functioneaza numai in aceste cazuri de revolta ” spontana ” impotriva guvernelor si nu a functionat si atunci cand s-a pus in discutie un mijloc pasnic de revolta impotriva bancilor, care saracesc tarile si popoarele? Ii las pe specialistii IT si economici sa-mi raspunda.

Ce bucurii ne mai pregatesc cei de la FMI: Indemnizaţia de şomaj nu va mai fi legată de salariul minim, pentru a nu creşte din 2011

Guvernul s-a angajat în negocierile cu FMI ca indemnizaţia de şomaj să nu mai fie calculată în raport cu nivelul salariului minim, astfel încât ajutorul acordat şomerilor să nu crească odată cu majorarea salarială din 2011, relevă scrisoarea suplimentară de intenţie agreată cu instituţia financiară.

Indemnizaţia de şomaj reprezintă 75% din salariul de bază minim brut pe ţară, la care se adaugă un procent cuprins între 3 şi 10% din media salariului brut pe ultimele 12 luni, în funcţie de stagiul de cotizare.

Pentru anul 2011, Guvernul a negociat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) majorarea salariului minim de la 600 la 670 lei.

Scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMI după misiunea din octombrie-noiembrie, obţinută de MEDIAFAX, relevă însă că Guvernul s-a angajat ca indemnizaţia de şomaj să nu mai fie legată de salariul minim, care urmează să fie majorat.

„După îngheţarea din 2008 a salariului minim, vom ridica nivelul acestuia, în general pentru a compensa recenta evoluţie a inflaţiei, decuplând în acelaşi timp indemnizaţia de şomaj de salariul minim”, este angajamentul Guvernului din document.

Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că Guvernul încearcă prin decuplarea indemnizaţiei de şomaj de salariul minim să limiteze cheltuielile bugetului de şomaj, având în vedere că pentru anul viitor sunt pregătite noi disponibilizări.

„Vor mai fi disponibilizări şi anul viitor, dar economiile ar fi mai mici dacă indemnizaţia de şomaj ar fi în continuare legată de salariul minim”, au arătat sursele.

Contactat de MEDIAFAX, secretarul de stat în Ministerul Muncii Valentin Mocanu a declarat doar că Guvernul lucrează în prezent la un alt criteriu de calcul al indemnizaţiei de şomaj decât salariul minim.

„O variantă este ca pentru indemnizaţia de şomaj să fie luat în calcul indicatorul social de referinţă”, a spus secretarul de stat.

Indicatorul social de referinţă este definit în legislaţie drept unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează prestaţiile băneşti – cu excepţia indemnizaţiei de şomaj – suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj în vederea încadrării în muncă a anumitor categorii de persoane.

Valoarea indicatorului social de referinţă este stabilită în prezent la 500 lei.

Guvernul a promis FMI că va continua în 2011 reducerea numărului de angajaţi în sectorul public.

Prim-vicepreşedintele PDL Theodor Stolojan a anunţat, joi, că până la sfârşitul acestui an vor mai fi disponibilizaţi 16.000 de bugetari, iar anul viitor vor fi concediaţi încă 30.000 de salariaţi, dublu faţă de angajamentul asumat de Guvern pentru 2011 în scrisoarea convenită cu FMI în luna august.

Premierul Emil Boc susţine că politica de bază a Guvernului în 2011 va fi ca numărul de personal din sectorul public să fie redus prin pensionare, încetarea amiabilă a raporturilor de muncă şi plecarea angajaţilor la studii în străinătate.

Pentru acest an, Comisia Naţională de Prognoză estimează o rată a şomajului de 8% (720.000 de şomeri înregistraţi la sfârşitul anului), care ar urma să scadă la 7,8% (710.000 de şomeri) în 2011.

Comentariu: cred ca Comisia Nationala de Prognoza n-a citit si articolul asta: http://www.mediafax.ro/social/bechtel-concediaza-834-de-angajati-la-autostrada-transilvania-7732085/ sau si astia fac prognoze la fel ca cei de la meteo!?

Suntem pe primul loc in UE: FMI-„România este ţara cu cel mai scăzut nivel de trai”

România a devenit, oficial, ţara cu cel mai scăzut nivel  de trai din Uniunea Europeană, potrivit statisticilor Fondului Monetar Internaţional. PIB-ul pe cap de locuitor, calculat în funcţie de puterea de cumpărare, a scăzut anul trecut sub cel al Bulgariei, care ocupa până acum ultimul loc.

Statisticile Fondului Monetar Internaţional arată că România se află în topul ţărilor cu cele mai slabe performanţe economice în perioada 2009-2011. Iar acest lucru s-a văzut şi la nivelul standardului de viaţă: produsul intern brut al României pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, a scăzut anul trecut cu 6% faţă 2008, până la 11.869 de dolari. Până anul trecut, Bulgaria era ţara europeană cu cel mai scăzut nivel de trai, anunţă Money.ro

Statisticile Fondului Monetar Internaţional arată, însă, că Bulgaria a înregistrat anul trecut un produs intern brut pe cap de locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, de 11.883 de dolari, peste cel al României. Iar estimările incluse în baza de date a FMI arată că decalajul dintre cele două ţări se va mări până în 2015, în favoarea vecinilor de la sud de Dunăre.

Tradare, tradare…dar s-o stim si noi: Scrisoare catre FMI, semnat Guvernul (o dam anonima dar o semnam cu totii)

Guvernul a aprobat scrisoarea suplimentara de intentie la acordul de imprumut cu Fondul Monetar International.

Documentul, obtinut si prezentat de MEDIAFAX la inceputul lunii august, releva ca Guvernul s-a angajat in negocierile cu FMI sa concedieze 74.000 de bugetari pana la finele acestui an, dupa ce a disponibilizat deja 27.000 de salariati, si sa renunte la minim 15.000 de angajati din sectorul public in 2011.

Ce a promis Executivul Fondului Monetar International?

  • Guvernul s-a angajat in negocierile cu FMI sa mentina inghetate pensiile in 2011, sa elimine al 13-lea salariu, primele de vacanta si subventiile la incalzire, precum si sa revizuiasca sistemul de asistenta, Codul Muncii si alte legi privind piata muncii, inclusiv pentru a „imbunatati” cadrul de negociere a salariilor.

Guvernul s-a mai angajat ca va creste tarifele practicate de zece companii publice care inregistreaza cele mai mari pierderi, inclusiv de CFR Calatori si CFR Marfa, Termoelectrica, Metrorex si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale.

  • Executivul a promis FMI ca va elabora o ordonanta pentru impozitarea averilor mari ale persoanelor fizice si va extinde criteriile de definire a venitului impozabil, astfel incat sa fie taxate toate castigurile provenind din surse pentru care nu sunt acceptate scutiri.
  • Guvernul a promis totodata FMI ca nu va trimite Parlamentului modificarile la Legea salarizarii inainte de a primi avizul acestei institutii si al Comisiei Europene, si ca modificarile vor fi adoptate pana la sfarsitul lunii octombrie.

Ordonanta de urgenta privind contractele de credite pentru populatie va fi modificata astfel incat actul normativ sa se aplice in totala conformitate cu legislatia Uniunii Europene, in principal in ceea ce priveste non-retroactivitatea.

  • In acelasi timp, Executivul s-a angajat fata de FMI ca va reveni asupra masurii de reducere cu 25% a salariilor angajatilor BNR, Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Guvernul va cere o derogare de la Consiliul Uniunii Europene pentru a putea majora de la 35.000 de euro la 100.000 de euro pragul cifrei de afaceri sau a veniturilor pentru care devine obligatorie inregistrarea si plata TVA.

Potrivit prevederilor actuale ale Codului Fiscal, firmele care au o cifra de afaceri anuala de pana la 35.000 de euro pot alege sa nu plateasca TVA, operatiunea devenind obligatorie peste acest prag.

Pe de alta parte, Guvernul a reiterat ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului pregateste vanzarea a 18 firme mici controlate integral si cedarea participatiilor minoritare detinute la cel putin 150 companii, mentionand ca unele tranzactii vor fi incheiate cu intarziere, in 2011.

Basescu: Viitorul Romaniei va fi distrus daca vom contracta un nou imprumut extern pentru consum

Presedintele Traian Basescu avertizeaza ca in cazul in care Romania va contracta un nou imprumut extern pentru consum acest lucru ar echivala cu „soluţia distrugerii viitorului României”, el propunând ca, dacă se mai împrumută bani, aceştia să fie cheltuiţi doar pentru autostrăzi, diguri şi căi ferate.

„Soluţia distrugerii viitorului României, asta e soluţia dacă mai luăm o dată bani. Eu sunt de acord să mai luăm bani în 2011 dacă îi ducem numai în dezvoltare. Adică, propunerea mea publică este să trăim din ce producem, iar ce împrumutăm să cheltuim numai pentru dezvoltare, să facem diguri, autostrăzi. Noi de 12 ani împrumutăm bani, adică avem bugete cu deficit şi dedicăm banii consumului”, a declarat Traian Băsescu, intr-un interviu la Radioul Public.

El a catalogat drept „criminal” gestul guvernării PNL de a cheltui 3,2 miliarde din Fondul de Dezvoltare, rezultaţi din vânzarea BCR şi a unor societăţi de distribuţie a electricităţii si s-a declarat împotriva privatizării societăţilor din portofoliul statului, admiţând că ar fi de acord cu vânzarea a maximum 49% din acţiunile deţinute la companii, statul urmând să rămână cu 51% din acţiuni, iar banii rezultaţi să nu fie folosiţi pentru consum, ci pentru autostrăzi, căi ferate sau diguri.

Romania si FMI ar putea reincepe discutiile despre un nou acord, de tip precautionary sau stand-by, potrivit reprezentantului FMI Jeffrey Franks.

FMI a aprobat eliberarea transei a cincea din imprumut, in valoare de 850 de milioane de Euro

Romania va primi a cincea transa, in valoare de 850 de milioane de Euro, din imprumutul obtinut de la Fondul Monetar International (FMI). Fondul a aprobat, vineri, a patra revizuire a acordului stand-by cu România, iar a cincea transa va intra cel mai probabil luni în contul Băncii Naţionale a României, pentru acoperirea deficitului de balanta.

„Consiliul Director a votat în unanimitate aprobarea celei de-a cincea tranşe pentru România. Semnalul este unul puternic de susţinere a reformelor din România care urmează să fie implementate şi de încredere în modul în care lucrurile se desfăşoară. Board-ul a aprobat şi derogarea cerută de România privind ţinta de arierate”, a declarat pentru Mediafax reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tănăsescu.

O misiune a FMI va sosi în România după data de 20 iulie pentru a evalua performanţele economice ale Romaniei, in urma masurilor luate de Guvern.

Romania a încheiat în primăvara anului trecut un acord de finanţare externă cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, în valoare de aproximativ 20 de miliarde de Euro.

Până acum, România a primit patru tranşe de la FMI, in valoare totala de 9,3 miliarde de Euro. UE a virat 2,5 miliarde de Euro, iar Banca Mondială, 300 de milioane de Euro.

Tonny Lybek, reprezentantul regional pentru România şi Bulgaria al FMI,  a lăudat Executivul pentru măsurile luate. „Autorităţile române şi-au demonstrat angajamentul ferm faţă de programul lor economic, care este sprijinit de acordul stand-by – prin identificarea rapidă a unor măsuri compensatorii, după hotărârea Curţii Constituţionale”, a precizat Lybek într-un comunicat.

FMI va reveni in Romania intre 20 si 23 iulie pentru a evalua masurile luate de Guvern

Guvernul va avea de dat explicatii despre modul in care si-a indeplinit criterii impuse de Fondul Monetar International (FMI), pentru a cincea transa- 850 de milioane de Euro- din imprumutul in valoare de 13 miliarde de Euro.  

O misiune a FMI va veni in Bucureşti în perioada 20 – 23 iulie si va purta discutii cu Guvernul despre revizuirea acordului cu România, pentru virarea tranşei, potrivit Ministrului de Finante Sebastian Vladescu. Rectificarea bugetară va fi efectuată după aceste discutii.

FMI a apreciat pozitiv masurile luate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar, respectiv majorarea TVA de la 19% la 24%, dupa ce Curtea  Curţii Constituţionala (CC) a declarat reducerea pensiilor cu 15%, neconstitutionala. “Autorităţile române au arătat un angajament ferm faţă de programul de împrumut încheiat cu FMI, prin identificarea rapidă a unor măsuri compensatorii” a declarat într-un comunicat reprezentantul regional al instituţiei pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek.

Consiliul Executiv al FMI se va întruni vineri, 2 iulie, pentru a discuta a patra revizuire a acordului stand-by încheiat cu România, în urma căruia ar putea fi eliberată cea de-a cincea tranşă, în valoare de circa 900 de milioane de euro. Banii ar urma să intre la rezerva BNR.