Locația planetei Nibiru (II)

Telescopul aflat pe orbită, a găsit-o exact acolo unde a fost trimis să se uite. Ei știau despre existența acesteia și cunoșteau locația de mai mulți ani, dar au vrut să o confirme cu ochii propriei lor tehnologii. Acestea sunt fapte pe care vă îndemn cu tărie să le verificați voi înșivă. Au existat încercări de a ascunde acest eveniment și de rescriere a poveștii. Poate că Nibiru nu este o planetă în adevăratul sens al cuvântului, ci doar un mic sistem format din o stea pitica maro și o mică planetă însoțitoare.

Piticiele maro au fost, până de curând, doar teoretic considerate hibrizi planeta/stea. Astronomii cred că au localizat acum unele stele pitice maro, a căror luminozitate este atât de mică încât face detectarea lor extrem de dificilă. În esență, ele sunt produsul unei nor de gaz și praf  care le concrește și care este de câteva ori mai masiv decât cel din care probabil s-a format Jupiter. Dincolo de un anumit prag al masei, reacțiile în cadrul acestei lumi duc la emisie de caldură și o anumită cantitate de lumină, dar trupul este încă prea mic pentru a compensa reacțiile termonucleare în lanț care aprind o stea convențională.

Ele apar de un roșu incandescent, contrar culorii pe care numele lor o sugerează, și nu cresc dincolo de dimensiunile sferice ale lui Jupiter, în ciuda faptului că au o masă mai mare. Acestea sunt considerate a fi relativ banale în Univers, și lipsa relativă a aparițiilor lor de până acum reflectă calitățile lor de stele întunecate. În cazul în care una este pe orbită în jurul Soarelui, atunci este destul de plauzibil ca depistarea acesteia de către telescop să nu fi survenit încă, astfel încât se poate înțelege numărul mic de date concrete despre acest câmp suplimentar.

Dar, cum în timp am devenit mai capabili să detectăm și să observăm planetele din jurul altor stele, înseamnă că abilitatea noastră de a observa acest rebel din propriul nostru sistem solar este în creștere. Aspectul senzational al tuturor acestor lucruri apare atunci când cineva începe să ia în considerare această lume, drept o stea foarte slabă mai degrabă decât drept o planetă. Drept consecință am descoperi că ne aflăm într-un sistem binar de stele! Desigur că pitica maro la care se face aluzie nu este o stea în sensul convențional, dar poate emite lumină și căldură suficientă pentru a permite sateliților săi să susțină viață pe cont propriu. Având în vedere distanța sa față de Soare în frigul extrem al vidului, această posibilitate este una interesantă. Cu siguranță însă nici o planetă terestră atât de depărtată de Soare nu ar fi în măsură să susțină viață pe cont propriu.

Deci, ce se întâmplă dacă această pitică maro, de fapt, a avut planete care orbitau în imediata sa apropiere? Desigur, acest lucru ar putea explica mai bine prezența vieții. La urma urmei, Nibiruanii se presupune că au trăit pe Pământ și apoi au plecat către planeta lor de origine, care ar fi orbitat la o distanță de 3600 de ani tereștri în afara sistemului nostru solar. Dacă intr-adevăr s-a petrecut așa și a fost doar o planetă și nu o adevărată pitică maro / sistem planetar, cum putea fi susținută viața pe ea atât de departe de sistemul nostru solar?

Teoria piticăi maro are mult mai mult sens și se corelează cu profețiile Hopi. Atunci când un obiect în spațiu se îndreaptă către observator culoarea sa se modifică datorită efectului Doppler. Acest lucru se întâmplă când efectiv undele de lumină sunt „strivite” împreună și tranzitează către un spectru de lumină diferită. Când obiectul se îndreaptă spre observator la viteză mare culoarea devine albastră. Profețiile Hopi se referă în mod clar la Blue Star (Steaua Albastră), care strălucește în ceruri. Legea gravitației (Newton) este insuficientă pentru a explica știința planetară. Planetele sunt obiecte magnetice și au, de asemenea, o forță de respingere magnetică care creează echilibrul între ele și le ține în mișcare.

Legea impulsului din TRR ( Teoria relativității restrânse) pentru planete este cert ridicolă. Ceea ce noi numim știință modernă astronomică și planetară este încă foarte mult în Evul Mediu din cauza asta. Joacă-te cu doi magneți pentru a afla că, dacă ambii sunt încărcați cu același tip de sarcină cu greu o să-i faci să se atingă, din cauza forței de respingere electromagnetică. Excluderea forței de respingere in știința planetară este un viciu gigantic și  o jenă politică pentru cei care au fost implicați în această omisiune. Povestea împăratului fără haine este o analogie perfectă pentru modul în care a fot tratată această chestiune.Scorța Pământului, care este subțire în comparație cu dimensiunile sale, acționează ca un scut magnetic și ascunde adevăratele relații magnetice dintre planete, de instrumentele noastre științifice terestre. Dacă doriți să începeți să înțelegeți modul de funcționare al sistemului solar mai bine mâncați un biscuit cu chipul lui Newton decât să citiți legea gravitației scrisă de el, care nu ia în considerare forța de respingere electromagnetică.

Cele mai interesante descoperiri științifice despre planetele care se descoperă, în general, sunt ținute departe de public sub pretextul securității militare. Istoria are însă multe nume pentru Planeta X.

Sumerienii au numit-o a 12-a Planetă sau Nibiru (care se traduce prin ” planeta în trecere”).
Babilonienii și Mesopotamienii a numit-o Marduk, Regele Cerurilor și Marele Corp Ceresc.
Vechii evrei au menționat-o drept Globul cu aripi, din cauza lungimii orbitei sale în raport cu celelalte stele.
Grecii au numit-o Nemesis. (Numele său cel mai grăitor)
Profeții au numit-o Steaua Albastră, Steaua Roșie, Mesagerul Înflăcărat sau Cometa Sfârșitului, printre altele.

Indiferent de denumirea utilizată, este același obiect care are aceleași efecte atât înainte cât și în timpul trecerii sale pe lângă Pământ.

Sumerienii au avut, de asemenea, un nume și pentru orbita ei de aproximativ 3600 de ani (un Shar).

Astronomii antici hinduși au numit-o Treta Yuga (3600 ani) și distrugerea pe care aceasta o cauzează, Kali Yuga.

Dovezile despre Planeta X sunt copleșitoare în trecutul nostru istoric. Schimbările actuale de pe Pământ se accelerează, nu se diminuează. Acestea sunt fapte reale, ce mai pot spune? In revista americană ” Descoperind Arheologia”, iulie / august 1999, la pagina 72: anul 1628 i.Hr. este dat ca dată a unui eveniment catastrofal care s-a petrecut la nivel mondial. Aproximativ cu 3600 de ani în urmă și care ar coincide cu întoarcerea sa în acest moment. Pagina 70 arată o imagine medievală, cu o cometă mare, obiect la fel de mare ca și soarele, brăzdând pe cer dungi orizontale și având o coadă uriașă. Dedesubt este înfățișat un oraș agitat, cu oameni isterici ieșiți pe străzi. Orbita sa eliptică este jurul a doi sori. Celălalt soare în jurul căruia orbitează este geamănul întunecat al soarelui nostru.

Cele mai bune echipamente telescopice ale noastre de pe Pământ și din spațiu monitorizează îndeaproape apropiata apariție a lui Nibiru. Acesta este unul din multele motive pentru care feed-ul live al telescopului orbital Hubble este ascuns vederii noastre. De fiecare dată când aceasta se apropie începe un lanț de evenimente care culminează cu trecerea ei prin spațiul nostru și provoacă schimbarea suprafeței pământului nostru. Aceste modificări sunt cauza deceselor masive și distrugerilor. Istoria este bogată în povești de genul ăsta. Mulți oameni din trecut nu au făcut legătura între ceea ce părea a fi o cometă mare deasupra capului lor și evenimentele cu care se confruntau la momentul respectiv( erupții vulcanice masive, cutremure, suprafețe terestre care se scufundau și altele care apăreau de nicăieri, valuri mareice, vremea cruntă și inundații).

Unii dintre acești scriitori din trecutul îndepărtat pur și simplu au descris acest fapt drept ceea ce au crezut ei că ar fi fost un semn prevestitor sau un mesager al profeților și nu drept cauza problemele lor. În 1995, Planeta X a venit destul de aproape de noi astfel încât magnetismul său a început să afecteze Pământul într-un mod semnificativ, care crește acum zi de zi. Cu cât se apropie mai mult de noi cu atât mai repede se îndreaptă spre Pământ și efectele sale magnetice devin mai puternice. Există un flux și reflux al acestor evenimente, asemănătoare cu undele calme înainte marele val. Surferii înțeleg foarte bine această analogie. În termeni mai populari ar fi liniștea dinaintea furtunii.

Așteptați-vă ca lucrurile să se înrăutățească, deoarece se apropie tot mai mult, dar nu în linie dreaptă. Gravitația soarelui nostru este ceea ce o atrage mai aproape și mai repede. Planeta X nu va lovi Pământul sau Soarele, din cauza forței de respingere, care întră în joc pe măsură ce se apropie unele de altele. Mai există încă un motiv pentru care e bine să fiți  preveniți și care să vă preocupe. Pământul are acum două influențe magnetice puternice în zona învecinată (soarele nostru fiind cel principal) și nucleul său se încălzește din cauza asta. E ca o mașină cu accelerația și frâna puse în același timp.

Soarele împinge și trage Pământul într-o direcție iar Planeta X este supărată de faptul că acesta contrabalanseazâ propriul său set de influențe. Acesta este motivul fenomenelor meteorologice ciudate și al activității seismice din ultima vreme. Înregistrările despre cei  aproximativ 7 ani de turbulențe înainte de trecerea ei fac parte din înregistrarea biblică despre, cel puțin, ultima ei trecere pe lângă Pământ. Cu ajutorul informațiilor științifice și istorice, puține dar corecte, nu trebuie să fii profet pentru a prezice că același ciclu de evenimente se întâmplă din nou, în timpul apropierii Planetei X de noi.

Aceste evenimente sunt doar o mică mostră, de importanță minoră, comparativ cu ceea ce se va întâmpla atunci când va sosi timpul.. Și totuși, chiar și aceste evenimente relativ minore pot provoca mari distrugeri. Multe zone ale lumii vor începe să fie grav afectate chiar înainte de momentul trecerii, așa că nu cred că puteți aștepta până în ultima clipă și apoi să te adăpostești în condiții de siguranță! Nu vei mai avea unde să pleci. Acesta este și motivul pentru care au intervenit schimbări atât de drastice în transportul aerian și în securitate, pentru că atunci cand avertizarea va deveni publică, ea nu nu va fi pentru oameni ca mine sau ca voi. Cei aleși vor fi imediat pe poziții  alături de paznici înarmați, la fiecare aeroport pentru a împiedica masele nespălate să zboare și să le stea lor în cale.

De ce credeți că s-a construit aeroportul Denever? Dar Vault Svalbard Global Seed? Un război nuclear ar face inutile toate acele semințe pentru zeci (dacă nu sute) de ani buni până la eliminarea radioactivității din sol. Ori pentru cât de mulți ani și-ar fi pregătit elitele provizii nu cred că le-ar conveni să stea închiși în buncăre ani de zile sau să se plimbe pe afară în costume de protecție. Așa că gogorița cu Iranul nuclear nu este decât alt praf aruncat  în ochii ”prostimii”. Așa-zisul ”terorism” care planează ca sabia lui Damocles asupra capetelor noastre a fost inventat tot în scopul restrângerii libertății demișcare a cetățenilor lumii. Acestui i se alătură circul politic, economic și religios care se desfășoară zilnic în fața ochilor noștri. Scopul? Distragerea atenției de la lucrurile cu adevărat importante. Colapsul financiar are drept scop scoaterea banilor din circulația lor în rândul populației. Falimentarea, rând pe rând a economiilor țărilor, deci ruinarea populației se face, nu pentru că bancherii au nevoie de bani ( doar ei i-au inventat și tipărit) ci pentru a limita posibilitatea de mișcare a populației. Fără bani unde și cât de departe poți ajunge, mai ales în ziua de azi? În opinia mea, falimentul economic mondial se va produce cu puțin timp înainte de a se face public anunțul despre urgia care ne paște tocmai pentru a-i împinge pe oameni la gesturi necugetate. Totul nu este decât un puzzle în care ni se atrage atenția asupra unor porțiuni din el cu scopul de a pierde din vedere imaginea de ansamblu. Strămoșii noștri au vrut să ne prevină asupra acestui eveniment, de aceea ne-au lăsat de-a lungul secolelor și mileniilor, scrieri și construcții făcute de asemenea manieră încât să reziste în timptocmai pentru că erau de importanță capitală pentru cei care veneau după ei. Oricât demult s-au străduit cei ce se consideră aleși pentru a supraviețui vremurilor de după ”vremurile de pe urmă” să ascundă aceste lucruri, frânturi de adevăr au ieșit rând pe rând la iveală și ne dau astăzi, nouă, posibilitatea să alegem dacă vrem sau nu vrem să știm ce ne așteaptă. V-ați pus întrebarea de ce  legendele și miturile popoarelor antice se aseamănă între ele?  Chiar ați crezut câ cele 900.000 de pergamente adăpostite de Biblioteca din Alexandria au dispărut pentru totdeauna odată cu arderea ei? Este un lucru imposibil pentru că tot istoria ne spune că egiptenii aveau o armată de scribi tocmai pentru ca fiecare document să fie copiat în cel puțin 7 exemplare și depozitat în tot atâtea locuri diferite. Ce conțineau acele papirusuri de au trebuit ” să ardă” pentru totdeauna? Dar egiptenii au fost mai deștepți decăt noi și și-au dat seama că unii vor încerca să ascundă anumite lucruri, drept pentru care au lăsat săpate în piatră informațiile de importanță capitală.

E bine sau nu e bine să știm aceste lucruri? Fiecare își dă răspunsul singur. Personal, nu știu încă sigur dacă îmi doresc sau nu să supraviețuiesc acestui eveniment. Ceea ce știu este că această informație m-a făcut să-mi iau un răgaz de la găndurile și problemele zilnice și să-mi îndrept atenția mai mult spre lucrurile cu adevărat importante în viață.