ADRIAN PĂTRUȘCĂ: Operațiunea a reușit: Biserica a fost infectată cu COVID

Operațiunea a reușit: Biserica a fost infectată cu COVID
Publicat la 23 mai 2021, 13:24 de Adrian Pătrușcă Ultima modificare în 23 mai 2021, 15:37

De la declanșarea pandemiei, Biserica a fost principala țintă a atacului care urmărește să răstoarne ordinea lumii.

„Patriarhul Daniel îl pune la punct pe IPS Teodosie.” Aceasta a fost știrea vedetă a tuturor emisiunilor de știri în ziua Sfinților Constantin și Elena.

Cu o zi înainte, se scursese în presa progresistă o scrisoare adresată de Patriarhie arhiepiscopului de la Constanța, în care i se refuza cererea de reactivare a Mitropoliei Tomisului.

Scursura a fost preluată rapid de toată presa, iar hărmălaia mediatică a acoperit toate celelalte informații de pe agendă.

Scurgerea de presă are toate caracteristicile unei operațiuni de tip „Maskirovka”, tactică de diversiune veche de pe vremea Calului Troian, dar consacrată de KGB și GRU.

Cererea formulată de IPS Teodosie pentru reactivarea Mitropoliei Tomisului era datată 18 februarie 2021. Răspunsul poartă data de 19 aprilie.

De la 19 aprilie până la 20 mai a trecut o lună de zile. De ce a durat atâta timp până la Scurgere?

Creierul operațiunii se aștepta probabil ca impetuosul ierarh de la Constanța să dezvăluie conținutul răspunsului Patriarhiei și să amorseze singur scandalul.

Dar Teodosie este mai înțelept decât îl cred dușmanii. A tăcut și și-a văzut de lucrare.

Cum bomba întârzia să explodeze, într-o conferință de presă din 28 aprilie, la zece zile după expedierea răspunsului Patriarhiei și cu trei zile înainte de Paști (observați apetitul sforarilor pentru marile sărbători) un ziarist „inspirat” l-a întrebat pe Teodosie dacă a primit vreun semnal de la Patriarhie.

Ierarhul a parat cu abilitate lovitura:

„Ei, semnale! Eu nu cer semne repede și semnale. Are grijă Dumnezeu și, dacă e de la Dumnezeu, se face.”

Atunci s-a luat decizia detonării prin scurgere în presă. S-a așteptat momentul potrivit pentru ca bubuiala să acopere alte subiecte incomode.

S-a ales ziua de 20 mai, când CCR trebuia să judece constituționalitatea Stării de Alertă. O decizie de neconstituționalitate ar fi aruncat în aer tot Gulagul patronat de regimul Iohannis, cu Arafat pe post de caraliu șef

În plus, trebuia distrasă atenția și de la halucinanta dezvăluire a Ministerului Sănătății că în România au murit de COVID doar 227 de oameni, ceea ce dovedește că toată pandemia a fost o colosală mascaradă.

CCR a amânat decizie pentru 8 iunie, așa că bomba „Tomis” și-a făcut efectul doar pe jumătate: a acoperit temporar doar Scandalul Morților de COVID.

*

Conținutul scrisorii Patriarhiei este și el demn de toată atenția. În primul rând, ea nu este semnată de Patriarh, ci „din încredințarea” acestuia, de către Varlaam Ploieșteanul, episcop vicar patriarhal, și de Ionuț Corduneanu, vicar administrativ patriarhal. Ambii, sub rangul bisericesc al lui IPS Teodosie.

Pr. Ionuț Corduneanu este unul dintre cei care s-au opus implicării Bisericii în sprijinirea Referendumului pentru Familie.

Faptul că Patriarhul și-a pus oamenii nu doar să redacteze scrisoarea, ci și să o semneze, pentru a sublinia astfel desconsiderarea, s-a dorit o scatoalcă popească pe obrazul ierarhului tomitan.

Citiți întregul articol https://evz.ro/operatiunea-a-reusit-biserica-a-fost-infectata-cu-covid.html

 

Patriarhia Ortodoxa Romana îl lasă în plata Domnului pe ÎPS Teodosie

Teologii condamnă deciziile arhiepiscopului Teodosie al Tomisului. Biserica tace. Patriarhia Română refuză să pornească o anchetă în cazul averii Mănăstirii din Dorna Arini pe care ÎPS Teodosie şi-a însuşit-o, aşa cum a relatat „Adevărul“, săptămâna trecută.

Patriarhia nu va porni nicio anchetă pentru felul în care a devenit Înaltpreasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, proprietarul mai multor bunuri ale unei mănăstiri din Suceava. „Conform regulamentului Bisericii Ortodoxe, în baza autonomiei eparhiale este de competenţa Înaltpreasfinţului Părinte Arhiepiscop Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor ca, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Teodosie,  ctitorul mănăstirii din localitatea Dorna Arini, să clarifice problema organizatorică semnalată în materialul de presă”, declară preotul Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei.

Tactica tăcerii

Arhiepiscopia Sucevei, instituţia care ar trebui să facă lumină în acest caz, a refuzat să ofere un punct de vedere.„Şi tăcerea este un răspuns”, comentează atitudinea Arhiepiscopiei teologul Marius Dugulescu, vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile Omului şi Culte din Parlamentul României. „Biserica a ajuns într-o situaţie jenantă prin astfel de exemple. Este instituţia cu cea mai mare credibilitate, dar riscă să şi-o piardă prin astfel de atitudini care vin din interior. Îmi pare rău să constat că Biserica între timp şi-a pierdut menirea, iar societatea românească are neapărată nevoie de repere morale”, conchide Dugulescu.

Radu Preda, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, spune că una dintre marile greşeli ale Bisericii în cazul afacerii lui Teodosie este tocmai evitarea răspunsurilor.„În astfel de situaţii cu cât biserica reacţionează mai puţin transparent, cu atât îşi pierde din credibilitate. A te comporta ca şi cum opinia publică nu trebuie să se amestece în treburile Bisericii nu faci decât să alimentezi suspiciunile şi, mai cu seamă, un anumit resentiment faţă de cler, mai ales în această vreme de criză”.

Ce spune Presa Bisericii

Redactor-şef al publicaţiei religioase „Lumea Credinţei”, Răzvan Codrescu, consideră cazul Dorna Arini ca fiind un exemplu tipic de afacere personală a unui prelat ascunsă cu dibăcie în spatele unei fundaţii ortodoxe. „Toată această afacere reprezintă gestionarea sub paravan bisericesc a unei averi personale, dobândite prin moştenire sau pe alte căi, mai mult sau mai puţin „ortodoxe”, care sfidează condiţia călugărească şi dezonorează rangul arhieresc. Ierarhul arghirofil şi-a luat toate măsurile de precauţie pentru «a se scoate» în faţa instanţelor civile sau bisericeşti, iar de judecata lui Dumnezeu nu pare să se sinchisească”, apreciază Codrescu. El crede că decizia ÎPS Teodosie de a trece în proprietate personală activele unei mănăstiri şifonează şi mai mult imaginea BOR. „Nenorocirea Bisericii noastre este că prea mulţi dintre ierarhii ei au astăzi mai degrabă virtuţi manageriale decât virtuţi duhovniceşti. Dezvăluirile din ultimii ani cu privire la faptele unor ierarhi au făcut mai mult rău Bisericii decât toate eforturile însumate ale ateismului militant”.

Fostul ministru al Agriculturii Gheorghe Flutur, cel care a susţinut împroprietărirea bisericii din Moldova cu 190 de mii de hectare de pădure, nu a vrut să comenteze afacerea parafată chiar în judeţul în care este preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava. „Nu mă mai bag în dicuţiile astea ale lor (ale ierarhilor – n.r.). Eu am avut războaie cu ei legate de proprietăţile Bisericii şi nu mai vreau să comentez situaţia în care se află acum ÎPS Teodosie”.

Istoria lăcomiei

„Adevărul” dezvăluia săptămâna trecută cum ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, şi-a însuşit mai multe imobile care aparţineau Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea suceveană Dorna Arini. Bunurile cedate ierarhului, un hotel, două case şi 19 hectare de teren, fuseseră achiziţionate din donaţii de la enoriaşi. Conform documentelor notariale, arhiepiscopul Tomisului urma să treacă bunurile dobândite într-o viitoare fundaţie care ar avea drept scop tocmai sprijinirea mănăstirii rămase fără principalele proprietăţi.”

Doamne, iarta-i ca nu stiu ce fac!

Arhiepiscopia Tomisului pusa sub sechestru in timp ce Arhiepiscopul Tomisului deţine un hotel, două case şi 19 hectare de pământ

IPS Teodosie al Tomisului

Surse avizate ne-au declarat că Pala­tul Arhiepiscopal în care îşi desfă­şoa­ră activitatea Arhiepiscopia To­mi­su­lui este pus sub sechestru asigurător de Administraţia Finanţelor Publice Constanţa. S-a ajuns la această mă­su­ră după ce timp de mai mulţi ani, ordonatorul de credite, Arhiepiscopia Tomisului nu a virat către bugetul de stat contribuţiile aferente salariilor preoţilor constănţeni. Următorul pas este ca această clădire să fie scoasă la vânzare. Totul a pornit se pare de la ambiţia lui IPS Teodosie de a cons­trui un metoc al Arhiepiscopiei Tomisului la Dorna Arini, yona sa natală. În perioada 2005-2006, IPS Teodosie a contractat nouă credite de nevoi personale şi unul cu destinaţia: achi­zi­ţio­na­rea unei locuinţe. Înalta faţă bise­ric­ească a avut şi încă mai are de plătit sute de mii de euro către mai multe bănci.

Din declaraţiile foştilor colaboratori din Arhiepiscopia Tomisului, Teodosie, pe numele său Petrescu Macedon, a bătut la uşa mai multor bănci din Constanţa. El a reuşit să ob­ţină credite de la BCR, două de la BRD cu giranţi din Arhiepiscopie, HVB, Raiffeisen, Banca Ro­mâneas­că, Credit European Bank, Cec Bank şi Wolksbank. De la CEC Bank Teo­do­sie a luat un credit pentru achi­zi­ţio­narea unui apartament, deşi prin jurământul de călugăr nu are voie să aibă proprietăţi. De fapt, a fost vorba doar de o inginerie financiară. Teodosie a cumpărat apartamentul lui Liviu Scurtulescu, arhitectul cu care cola­bora Arhiepiscopia.

Vânzarea a fost una fictivă pentru că familia Scurtulescu nu a primit nici un ban. Liviu Scurtulescu a intrat în panică pentru că risca să rămână fără casa care era pe numele lui Teodosie şi gajată la bancă. El a început să facă pre­siuni asupra lui Teodosie. Ca să scape de Scurtulescu, Înalt Presfinţia Sa a încercat să schimbe ipoteca de pe apartamentul arhitectului pe o altă persoană, dar inspectorii băncii s-au opus pentru că împrumutul era cu destinaţie clară. Ca să scape de fami­lia arhitectului care risca să ajungă pe drumuri, Teodosie a apelat la un prieten cu potenţă financiară care a făcut o donaţie cu care s-a acoperit creditul de la CEC. Apoi, Teodosie a revândut apartamentul familiei Scurtulescu.

La toate băncile cu care a în­cheiat con­tracte de credit, IPS Teodosie a dat o declaraţie pe proprie răspunde­re din care reieşea că nu are venitu­ri­le grevate de alte cre­dite. De fapt, o min­ciună sfruntată. Mulţi dintre ofi­ţe­rii de credit care au avut cererile lui Teodosie de credit s-au documentat şi au aflat că IPS este dator vândut la mai multe bănci. Dosarele lui au fost respinse de Romextera, City Fi­nan­cial Bank, Creditcoop şi Libra Bank.

În 2005, finanţele publice cons­tăn­ţene au pus prima dată sechestru pe bunurile Arhiepiscopiei Tomisului. Maşinile de lux de atunci ale lui IPS Teodosie au fost duse pe la mă­năs­tirile din Dobrogea. Ca să plă­teas­că datoriile la stat, IPS Teodosie a luat un credit de la Unicredit de 17 mi­­liarde de lei vechi. El a garantat cu bilete la ordin pe care le-au semnat cei nouă protopopi din judeţele Constanţa şi Tulcea. Fiecare protopop a semnat în alb câte 12 bilete la ordin. Banii au fost viraţi către finanţele publice în contul datoriilor către bugetul de stat. În 2006, Teodo­sie a luat un alt credit de 500.000 de euro de la Bank Post pentru care a ga­rantat cu două conturi curente ale Ar­hiepiscopiei Tomisului. Se pare că din nou banii ce trebuiau să ajungă la bugetul de stat pentru asigurările sociale au luat o altă destinaţie cunoscută doar de ÎPS. În prezent, Ar­hie­pis­copia Tomisului are din nou se­chestru asigurător pe clădirea Pa­latului Arhiepiscopal. În limbaj penal, ce a făcut IPS Teodosie se numeşte: stopaj la sursă.

În prezent, IPS Teodosie este cercetat în două dosare, unul se află la DNA Bucureşti, unde este cerce­tat pentru luare de mită, şi cel de-al doilea se află la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

http://www.jurnalul.ro/stire-observator/sechestru-pe-arhiepiscopia-tomisului-554311.html

Pe de alta parte insa, IPS Teodosie, in lumea laica Teodosie Petrescu este un mare infloritor om de afaceri.

Cei mai săraci români ar trebui să fie călugării şi preoţii. Săraci cu averile, dar bogaţi cu spiritul. Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, are o dublă bogăţie, însă. Averea lui nu se măsoară doar în enoriaşi, dar şi în mii de metri pătraţi de teren şi de clădiri. A obţinut totul printr-un schimb parafat de notar, prin care Înalt Preasfinţia sa cedează un singur hectar de teren şi primeşte un hotel, două case şi alte 19 hectare de pământ.

Controversatul arhiepiscop şi-a început afacerile imobiliare cu un hectar de teren şi o faptă milostivă. Teodosie şi-a donat pământul din satul natal, Dorna Arini din Suceava, ca să contruiască o biserică în localitate. Banii au venit de la enoriaşii suceveni, dar şi de la cei constănţeni, supuşii arhiepiscopului Tomisului.

Ceea ce trebuia să fie doar o mănăstire s-a transformat, în 10 ani, într-un adevărat complex turistic, care conţine un hotel de două stele, cu cinci etaje. La registrul comerţului, acest hotel aparţine firmei Casa Elisabeta SRL, iar asociaţii sunt, de fapt, Arhiepiscopia Tomisului şi Mănăstirea din Dorna Arini. În timp ce Teodosie este, bineînţeles, administrator.

În urmă cu trei luni, arhiepiscopul Tomisului şi stareţa mănăstirii s-au întâlnit la un notar. Aici au încheiat un contract de schimb, cel puţin dubios. Mănăstirea Dorna Arini primea Mănăstirea- culmea – iar Teodosie, ca persoană fizică de această dată, lua în primire hotelul, 2 case şi 19 hectare de teren.

Înalt Preasfinţia Sa Pimen este, de fapt, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Nu a vrut să ne vorbească. Nici Sfinţia Sa, nici arhiepiscopul Teodosie. Nici patriarhia nu a avut vreo replică la acuzele care i se aduc arhiepiscopului Tomisului. De altfel, Teodosie nu este la prima faptă nu tocmai ortodoxă.

Arhiepiscopul Teodosie a fost cel mai controversat candidat la funcţia de patriarh al României. A recunoscut că a colaborat cu securitatea din motive patriotice şi de anul trecut este sub urmărire penală, pentru luare de mită. Asta după ce un reporter sub acoperire ar fi reuşit să-l ungă pe Teodosie, pentru a fi înscris la Facultatea de Teologie din Constanţa.”

Daca doriti sa vedeti cum arata proprietatile IPS Teodosie click aici.

A cui binecuvantare o fi primit-o sfintia sa? Se pare ca pasajul „… mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu.” (Luca 18.25) lipseste din Biblia domniei sale.