Stoltenberg: Șapte state NATO vor trimite trupe în România, în timp ce militari români vor fi detașați în Polonia

Cel putin sapte state NATO vor contribui cu trupe si echipamente la efectivele Aliantei Nord-Atlantice din Romania, in timp ce militari romani vor fi trimisi in Polonia, anunta secretarul general Jens Stoltenberg, citat de Mediafax.
–––––
UPDATE Ministrul Apararii interimar din Spania, Pedro Morenes, a declarat joi, la Bruxelles, ca NATO i-a cerut o „contribuie la batalionele din Letonia si Romania”.Acesta a afirmat ca „urmatorul Guvern va fi cel care va lua decizia”, facand aluzie la investitura Executivului din aceasta sambata.Morenes a precizat ca se ia in calcul o contributie intre 100 si 130 de militari pentru batalionul din Letonia, insa contributia pentru Romania este in faza „preliminara”.
––
„Am discutat despre progresele in demersul de consolidare a prezentei NATO in regiunea Marii Negre, in cadrul unei brigazi multinationale terestre comandata de Romania. De asemenea, lucram la masuri de tip aerian si maritim. Sunt bucuros sa confirm ca numeroase natiuni au exprimat vointa de a contribui la prezenta in regiunea Marii Negre, la nivel terestru, maritim si aerian. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia si Statele Unite. Alti aliati analizeaza modalitati de a contribui”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, dupa reuniunea ministrilor Apararii desfasurata la Bruxelles.

Conform unui comunicat al Ministerului britanic al Apararii difuzat in contextul reuniunii NATO de la Bruxelles, „Marea Britanie va trimite avioane militare multirol Eurofighter Typhoon pentru misiuni de patrulare aeriana pe flancul sud-estic al NATO, in scopul garantarii securitatii aliatilor din zona Marii Negre”. „Avioanele vor fi detasate de la unitatea Coningsby, apartinand Fortelor Aeriene Regale, la Baza aeriana Mihail Kogalniceanu, Romania, cel mult patru luni, in anul 2017″, precizeaza institutia.

Romania si Marea Britanie se vor alatura batalionului comandat de SUA din Polonia, a precizat Stoltenberg. La randul sau, ministrul britanic al Apararii, Michael Fallon, a anuntat ca Marea Britanie va contribui cu 800 de militari la un batalion NATO din Estonia.

Masurile adoptate miercuri si joi sunt rezultatul deciziei luate in iulie de Alianta Nord-Atlantica in sensul consolidarii a prezentei militare in Europa de Est, prin desfasurarea a mii de militari in Romania, Polonia si in tarile baltice.

Miercuri, in cadrul reuniunii ministrilor Apararii din tarile membre NATO, Statele Unite s-au angajat sa trimita trupe suplimentare, tancuri si sisteme de artilerie in Polonia. Germania, Canada si alte tari NATO au promis ca vor contribui la batalioanele NATO din Europa de Est.

In paralel, doua nave militare ruse echipate cu rachete de croaziera au fost trimise in Marea Baltica, in largul Suediei si Danemarcei.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat, conform site-ului agentiei Reuters, ca cei 4.000 de militari suplimentari din tarile baltice si Polonia sunt o reactie moderata la decizia Rusiei de a mentine circa 330.000 de militari in apropierea Moscovei, pe flancul vestic al Rusiei si relativ in apropierea frontierelor Aliantei Nord-Atlantice. „Doar luna aceasta, Rusia a montat sisteme de rachete Iskander, care pot transporta focoase nucleare, in enclava Kaliningrad; in plus, Moscova a suspendat acordul cu Statele Unite privind procesarea plutoniului de uz militar”, a afirmat Stoltenberg, acuzand din nou Rusia de sustinerea insurgentilor separatisti din estul Ucrainei.

Planul NATO este de a crea patru grupuri de lupta cu efective totale de 4.000 de militari, sustinuti de o forta de reactie rapida formata din 40.000 de persoane.

Cele patru batalioane NATO vor fi comandate de SUA, Germania, Marea Britanie si Canada, fiind stationate in Polonia, Lituania, Estonia si Letonia. Canada s-a angajat sa trimita 450 de militari in Letonia, iar Italia va contribui cu 140 de militari. Intre 400 si 600 de militari germani vor ajunge in Lituania, alaturi de personal din Olanda, Norvegia, Belgia, Croatia si Luxemburg. „Aceste contributii vor fi o demonstratie clara a relatiilor transatlantice stranse„, a argumentat Jens Stoltenberg.

Alianta Nord-Atlantica a aprobat in iulie planul de consolidare a prezentei militare in Europa de Est, prin desfasurarea a mii de militari in Polonia si in tarile baltice. O structura multinationala NATO ar urma sa fie stationata in Romania. In plus, Alianta a preluat controlul asupra sistemului antiracheta, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice in largul Spaniei, un radar in Turcia si elementele de interceptare din Romania.

Rusia a avertizat in mai multe randuri ca este „extrem de preocupata” de instalarea sistemelor antibalistice NATO in Romania si Polonia, afirmand ca sunt interzise prin Tratatul privind Fortele nucleare intermediare (INF) si avertizand ca va lua masuri pentru a se apara.

 Asta fiindcă americanii sunt pacifiști convinși. Îmi place că în România trimit doar avioane, în timp ce românii merg drept carne de tun în Polonia. Schimbul este echitabil. Pupăm mâna Unchiului Sam care nu dă nici un scuipat pe noi. Păcat de ea țară că a fost blestemată să aibă niște conducători netrebnici și un popor nevolnic.

Europa inghitita de protestele anti-austeritate

Proteste anti-austeritate au izbucnit în întreaga Europă  miercuri, incepand cu medicii greci şi lucratorii ceferisti care au plecat de la locurile de muncă, cu spaniolii care au oprit trenurile şi autobuzele şi chiar cu blocarea parlamentului irlandez de catre un barbat cu un camion plin de ciment pentru a condamna enorma salvare bancara din această ţară .

Zeci de mii de manifestanţi au mărşăluit pe străzile din Bruxelles, in faţa clădirilor Uniunii Europene în luminoase jachete sindicale roşii, verzi şi albastre, cu scopul de a consolida impactul primei greve a Spaniei din ultimii opt ani.

Greve sau proteste au avut loc miercuri, de asemenea, în Grecia, Portugalia, Irlanda, Slovenia şi Lituania, toate vizand bugetele aspre, cresterea  impozitelor, taierea pensiilor, planurile de austeritate pe care guvernele europene le-au pus în aplicare pentru a-si controla datoriile lor.

Marsul de la Bruxelles a avut loc exact cand Comisia Europeană a propus noi sancţiuni pentru a pedepsi statele membre care si-au  marit deficitele, în special prin finanţarea programelor sociale într-o perioadă de şomaj ridicat. Propunerea, sprijinită de Germania, a intampinat o puternică opoziţie din partea Franţei, care vrea ca politicienii sa decide cu privire la sancţiuni, nu niste reguli rigide singure.

„Este un moment bizar [ales] pentru Comisia Europeană de a propune un regim de pedeapsă,” a declarat pentru Associated Press Television News , John Monks, secretar general al Confederaţiei Europene a Sindicatelor. „Cum va face aceasta [ pedeapsa] situatia mai buna?  O va face mai rea. ”

Sindicatele se tem că lucrătorii vor deveni cele mai mari victime ale unei crize economice declansata de bancheri şi comercianţi, mulţi dintre ei fiind salvati de o  intervenţie guvernamentală masivă.

„Nu este corect ca oamenii cu salarii mici să trebuiasca  să plătească pentru a sprijini ţara. Ar trebui să fie băncile „, a declarat demonstrantul belgian  Evelain Foncis.

Mai multe guverne, care trăiesc deja periculos datorita datoriilor mari, au fost împinse în pragul colapsului financiar şi forţate să impună drept pedeapsa reduceri ale salariilor, pensiilor şi  ale locurilor de muncă – măsuri care au impins la proteste zeci de mii de muncitori în ultimele luni.

„Există un mare pericol dacă muncitorii vor trebui sa plăteasca preţul speculaţiilor nesăbuite, care au avut loc pe pieţele financiare”, a spus domnul Monks. „Chiar trebuie să se reeşaloneze aceste datorii, astfel încât ele sa nu fie o povară uriaşă pentru următorii câţiva ani şi sa nu determine Europa sa plonjeze mai rau în recesiune.”

În Spania, guvernul socialist al premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero se afla sub o presiune puternică din cauza măsurilor nepopulare puse în aplicare pentru a salva cea de-a patra economie ca marime din Europa, de la o scapare ca cea care a salvat Grecia de la faliment.

Reducerile au ajutat la echilibrarea deficitului guvernarii centrale a Spaniei pana la jumătatea lui iulie, dar rata şomajului este de 20 la suta, iar multe companii se lupta pentru a supravietui.

Greva de miercuri a fost prima greva generală din Spania incepand cu 2002 şi a marcat o ruptură în relaţia candva strânsă dintre sindicate şi guvernul socialist.

Demonstrantii au blocat camioanele care livrau produse principalelor pieţe angro din Madrid şi Barcelona. Grevistii au aruncat cu ouă şi le-au strigat ” leprelor”  conducătorilor auto care încearcau să plece dintr-un garaj de autobuze în Madrid. Liniile aeriene au anulat sute de zboruri.

Grecia, care a trebuit să fie salvata în această primăvară de alte 15 ţări care împart moneda euro, doar pentru a preveni un pericol de faliment, de asemenea, a fost forţata să taie adânc în indemnizaţii lucrătorilor „, cu săptămâni de greve şi acţiuni amare ca rezultat.

Soferii greci de autobuze şi trolee au plecat de la locurile de muncă pentru câteva ore în timp ce sistemul de metrou şi tramvai din Atena a fost oprit. Lucrătorii de la calea ferată naţionala , de asemenea, au plecat de  la locurile de muncă, întrerupand legăturile feroviare în întreaga ţară, în timp ce medicii de la spitalele de stat au fost intr-o grevă de 24 de ore.

Grecia deja suferă, de două săptămâni, datorita protestelor şoferilor de camioane, care au facut si fac in continuare dificilă  aprovizionarea magazinelor. Multe supermarketuri sunt goale, în timp ce producătorii reclama ca se afla în imposibilitatea de a-si exporta bunurile lor.

Guvernul Greciei a impus măsuri stricte de austeritate, inclusiv reducerea salariilor funcţionarilor publici „, tunderea pensiilor, cresterea taxelor de consum şi a impozitarii veniturilor. Mai multe alte naţiuni ale UE au, de asemenea, astfel de acţiuni in plan.

În Dublin, un om a blocat porţile parlamentului irlandez cu un camion de ciment pentru a protesta faţă de pretul scump platit de ţară pentru salvarea bancii. El avea scris pe lateralele autocamionului cu litere roşii cuvintele: „Toxic Bank” Anglo şi „Toţi politicienii ar trebui să fie demisi.”

Banca Anglo-Irlandeza, care a fost nationalizata anul trecut pentru a fi salvata de la colaps, datorează aproximativ 72 de miliarde de euro (97 miliarde de dolari) deponenţilor la nivel mondial, lăsându-i pe contribuabilii irlandezi sa se descurce cu o factura mamut intr-un moment când oamenii suferă datorita ratei ridicate a şomajului, maririi taxelor fiscale şi reducerii bugetare grele.

Tot miercuri, aproximativ 400 de protestatari s-au adunat într-o demonstraţie ilegală în Vilnius pentru a cerere autorităţilor din Lituania încetarea măsurilor dure de austeritate, cum ar fi reducerile salariale.

„Toti muncitorii din Europa sunt pe străzi astăzi ca să-şi exprime dezamăgirea asupra politicii mioape a tăierii veniturilor”, a declarat Vytautas Jusys, un inginer de 40 de ani, care si-a pierdut locul de muncă în acest an.

În Slovenia, mii de muncitori din serviciu public si-au continuat greva deschisa, miercuri, pentru a protesta împotriva planului guvernului de a le îngheţa salariile lor de doi ani – sau până când economia creşte din nou la o rată de trei procente.

Sindicatele din Portugalia aşteaptă aproximativ 30.000 de oameni la demonstraţii.