AURUL BANCAR: A DISPĂRUT CÂND ERA CEA MAI MARE NEVOIE DE EL

Foarte apreciata piață a cripto-monedelor este supusă unei corecții dure, demonstrând dureros cât de repede guvernele pot pune această clasă de active în primejdie. După cum am susținut în repetate rânduri, cripto-monedele nu reprezintă un atu de conservare a averii. În SUA și la nivel global, prețurile cresc la rate nevăzute în ultimele decenii. Inflația prețului activelor se extinde acum la mărfurile de zi cu zi, pe măsură ce viteza banilor în circulație crește, în unele cazuri exacerbată de lipsurile create artificial. Se pare că ar trebui să ne pregătim pentru economii în scădere și inflație. În acest mix, tot mai mulți investitori instituționali recunosc necesitatea de a-și diversifica portofoliile cu aur ca monedă stabilă și pentru acoperirea inflației. Dacă aleg ETF-uri pentru această situați, se pun în pericolul de a nu avea metale prețioase în caz de urgență.Problema Monetăriei Perth ar trebui să ofere investitorilor o poveste de avertizare.

  • 0:00 Introducere
  • 1:50 Crypto – Ce crește rapid, cade și mai repede
  • 2:15 Transformarea a 1000 de dolari în 800 de milioane de dolari?
  • 3:00 O investiție fabuloasă pentru unii, dar nepotrivită pentru conservarea bogăției
  • 4:15 Guvernele sunt periculoase pentru cripto-monede și pot să le interzică
  • 4:50 Prețurile de consum din SUA cresc cu o rată anuală de peste 6%
  • 6:00 Viteza banilor crește, creând inflație
  • 7:00 Relativ vorbind, euro pare puternic față de dolar
  • 7:50 Potrivit lui Goldman Sachs, inflația va scădea în curând
  • 8:50 O parte a inflației se datorează penuriei (artificiale)
  • 9:50 Efectele pe termen scurt vor dispărea, inflația pe termen lung va crește
  • 10:45 PIB-ul Germaniei în primul trimestru scade, în timp ce mulți cresc prețurile. Stagflatie?
  • 11:30 Efectele C19 pe termen lung vor slăbi economiile (PIB)
  • 12:30 Intră mai multe instituții, de exemplu fondul de pensii DSM la 5%
  • 13:30 Poliția și fondul pompierilor din Ohio au investit deja în aur
  • 14:00 Majoritatea fondurilor de pensii cumpără ETF-uri pentru că nu văd riscul sistemic
  • 14:50 Dacă investesc în aur fizic în nume propriu, nu va fi suficient aur
  • 16:00 5.000 $ – 10.000 $ prețul aurului este realist
  • 16:50 Clauzele din prospectele de vânzări ale ETF intră în situații de urgență financiară
  • 17:50 Monetăria Perth scoate în evidență problema certificatelor pe hârtie
  • 18:30 Aveți încredere în metalul prețios pe care îl țineți și la care aveți acces

     

    În aprilie, banca centrală a Ungariei, condusă de un prieten apropiat al premierului Viktor Orban, a anunţat că şi-a triplat rezervele de aur la 94,5 tone, cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, pentru a ajuta la stabilizarea economiei în cotextul pandemiei, creşterii riscurilor inflaţioniste şi umflării datoriei publice.

    Ce face România în această perioadă?

     România NU cumpără AUR

    Ungaria a ajuns astfel să aibă cele mai mari rezerve de aur per capita din Europa Centrală şi Est, lucru făcut clar de banca centrală pe site-ul său de internet. Aceasta ar fi cea mai mare achiziţie lunară de aur din iunie 2019, când banca naţională a Poloniei a cumpărat aproape 95 de tone, arată datele Consiliului Mondial al Aurului.

    Înainte de anunţul Ungariei, în martie, guvernatorul băncii centrale poloneze Adam Glapinski, şi el un aliat fidel al partidului aflat la guvernare, a declarat că instituţia pe care o conduce va cumpăra cel puţin 100 de tone de aur în următorii ani pentru a demonstra forţa economică a ţării, după cum scrie Bloomberg.

    Glapinski făcea aceste comentarii în contextul în care îşi pregătea terenul pentru câştigarea celui de-al doilea mandat la conducerea băncii centrale. De când el este acolo, a explicat bancherul, banca centrală şi-a dublat rezervele de metal preţios la 229 de tone.

    Noile achiziţii vor fi păstrate în Polonia, a mai spus Glapinski, vorbe care amintesc de o febră europeană a repatrierii aurului de acum câţiva ani. „Acest lucru contează, printre altele, la cum este percepută ţara“, a explicat Glapinski. Mandatul său de şase ani se încheie în iunie 2022.

    Aceste declaraţii şi achiziţii ar putea fi puse cu uşurinţă în contextul unor discursuri populiste în ţări cu guverne considerate ca devenind din ce în ce mai autoritare. Însă aurul a revenit şi în atenţia băncilor centrale din alte state. Potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional, Japonia, una dintre cele mai mature economii din lume, şi-a majorat rezervele de aur la 846 de tone, cumpărând 80,8 tone în aprilie.

    România nu a mai cumpărat de decenii aur, iar 60% din rezerva de 102 tone este ţinută la Londra.

    Banca centrală a Turciei a achiziţionat aproape 13 tone, crescându-şi rezervele cu 5%, iar India 7,5 tone. De asemenea, Banca Thailandei şi-a întregit rezervele cu 42,5 tone în aprilie. Achiziţii au făcut şi băncile centrale din Uzbekistan, Kazahstan şi Cambodgia. Banca centrală a Serbiei cumpără metal preţios în ritm lent, dar constant, din 2019.

    De câţiva ani încoace şi banca centrală a Rusiei îşi consolidează rezervele de aur în cadrul unei strategii de diversificare a rezervelor internaţionale în defavoarea dolarului. Băncile centrale folosesc metalul preţios, printre altele, pentru a proteja valoarea rezervelor în vremuri cu volatilitate ridicată.

    Achiziţiile au încetinit accentuat, cu 59%, anul trecut, potrivit Consiliului Mondial al Aurului, la 273 de tone. Însă rezervele oficiale au urcat cu aproape 45 de tone în ultimul trimestru din 2020 şi au accelerat în ultima parte din primul trimestru al acestui an.

    Citiți întregul articol https://www.stiripesurse.ro/in-timp-de-romania-nu-cumpara-aur-ungaria-si-a-triplat-rezervele-pana-la-95-de-tone_1821389.html

Pe Isărescu și pe Cîțu nu-i interesează. Pe ei îi interesează să-și mulțumească stăpânii, prin împrumuturi nechibzuite făcute pe spatele populației.

Între timp aurul iese din țară pe bandă rulantă https://mucenicul.wordpress.com/2021/05/21/nicolae-roman-aur-romania-exploatata-multinationalele-au-scos-din-tara-echivalentul-a-46-000-tone-de-aur/

iar Isărescu dă explicații aberante despre aurul României https://mucenicul.wordpress.com/2021/04/28/saraca-tara-bogata-aurul-romaniei-ramane-la-banca-angliei/

Acum că economia lui Cîțu duduie, omul nu mai are nici o grijă decât cea a vaccinării.

România este în colaps economic. Klaus Iohannis și Guvernul Cîțu pregătesc terenul pentru TROIKĂ !

CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND ECONOMIA LUI CÎȚU „DUDUIE” :FMI ar putea supraveghea partea de împrumut de 16 mld. euro din PNRR

PNRR: adio politică suverană și independentă în România!

Unul, nu așa deștept ca Iohannis, și-a cerut însă aurul înapoi de la Banca Angliei, încă din 2011

Chavez cere Băncii Angliei cele 99 de tone de aur pe care Venezuela le are în depozitul ei

Dar pe noi, românii nu ne interesează asta, noi ne pregătim de vacanțe și de noua normalitate. Fiecare popor își are conducătorii pe care îi merită așa că să nu vă supărați când veți ajunge să trăiți ca sclavii pe plantație. Unele țări au furnici la conducere, noi avem greieri. ,Ddin păcate, vara-i scurtă și iarna e lungă și grea. Cri, cri, cri!