Nord-coreeni aflati la lucru in Rusia au fost chemati acasa pentru ca tara se pregateste de razboi

Un exod în masă al muncitorilor din Coreea de Nord, aflati in Orientul Îndepărtat al Rusiei, este în curs, în conformitate cu rapoartele venite din regiune. Deoarece cele două Corei si-au ascutit tăişurile, fiind in prag de război în această săptămână, se pare că lucrătorii din Rusia au fost chemaţi înapoi pentru a ajuta la potenţialele operaţiuni militare.

Agenţia Vladnews, cu sediul la Vladivostok, a raportat că lucrătorii din Coreea de Nord au părăsit oraşul Nakhodka in masa, la scurt timp după escaladarea tensiunii în peninsula coreeană la începutul acestei săptămâni. „Comercianţii au părăsit chioşcurile şi pieţele, muncitorii au abandonat şantierele de construcţii, iar  angajaţii nord-coreeni ai serviciului secret care lucrează în regiune li s-au alăturat şi au plecat”, a spus agenţia.

Serviciul de migraţie al Rusiei a spus că au existat peste 20.000 de nord-coreeni în Rusia la începutul anului 2010, din care marea majoritate au lucrat în construcţii. Lucrătorii sunt de obicei insotiti de agenţi ai serviciilor de securitate ale lui Kim Jong-il şi au puţine contacte cu lumea din jurul lor. Dezertorii au sugerat că muncitorii lucreaza 13 ore pe zi şi că cea mai mare parte din plata lor este trimisa înapoi guvernului de la Phenian. Sute de muncitori au fugit de condiţiile dure şi trăiesc ascunzându-se în Rusia, cu teama perpetua de a nu fi deportati înapoi în Coreea de Nord.

„Guvernul din Coreea de Nord trimite mii de cetăţeni ai săi în Rusia pentru a câştiga bani, majoritatea acestora [banilor] fiind indreptati spre conturile guvernului”, spune Simon Ostrovsky, un jurnalist care a descoperit secretul lagărelor nor-coreene de exploatere foresteiera în taiga din nordul siberian. „Muncitorii sunt adesea trimisi in locaţii aflate la mare distanţă, pe ani de zile, astfel incat  să lucreze un timp indelungat şi sa obţina chiar mai puţin de trei zile de concediu pe an.” Acum, se pare că un fel de comandă centralizată a fost data pentru ca lucrătorii să se întoarcă acasă.

Portul Rusiei din Pacific,Vladisvostok, este la mii de kilometri şi şapte fusuri orare de Moscova, dar numai la aproximativ 100 de mile de frontiera puternic controlata a ţării cu Coreea de Nord. În 1996, un diplomat de la consulatul Coreei de Sud din oras a fost ucis cu un creion otrăvit, în ceea ce s-a crezut a fi o lovitura efectuata de către agenţii secreţi ai nordului. Există chiar şi două restaurante nord-coreene în oraş. Nu se ştie câti dintre lucrătorii din alte orase din Rusia au fost chemaţi înapoi in patria lor în această săptămână, sau dacă exodul este permanent sau temporar.

Europa inghitita de protestele anti-austeritate

Proteste anti-austeritate au izbucnit în întreaga Europă  miercuri, incepand cu medicii greci şi lucratorii ceferisti care au plecat de la locurile de muncă, cu spaniolii care au oprit trenurile şi autobuzele şi chiar cu blocarea parlamentului irlandez de catre un barbat cu un camion plin de ciment pentru a condamna enorma salvare bancara din această ţară .

Zeci de mii de manifestanţi au mărşăluit pe străzile din Bruxelles, in faţa clădirilor Uniunii Europene în luminoase jachete sindicale roşii, verzi şi albastre, cu scopul de a consolida impactul primei greve a Spaniei din ultimii opt ani.

Greve sau proteste au avut loc miercuri, de asemenea, în Grecia, Portugalia, Irlanda, Slovenia şi Lituania, toate vizand bugetele aspre, cresterea  impozitelor, taierea pensiilor, planurile de austeritate pe care guvernele europene le-au pus în aplicare pentru a-si controla datoriile lor.

Marsul de la Bruxelles a avut loc exact cand Comisia Europeană a propus noi sancţiuni pentru a pedepsi statele membre care si-au  marit deficitele, în special prin finanţarea programelor sociale într-o perioadă de şomaj ridicat. Propunerea, sprijinită de Germania, a intampinat o puternică opoziţie din partea Franţei, care vrea ca politicienii sa decide cu privire la sancţiuni, nu niste reguli rigide singure.

„Este un moment bizar [ales] pentru Comisia Europeană de a propune un regim de pedeapsă,” a declarat pentru Associated Press Television News , John Monks, secretar general al Confederaţiei Europene a Sindicatelor. „Cum va face aceasta [ pedeapsa] situatia mai buna?  O va face mai rea. ”

Sindicatele se tem că lucrătorii vor deveni cele mai mari victime ale unei crize economice declansata de bancheri şi comercianţi, mulţi dintre ei fiind salvati de o  intervenţie guvernamentală masivă.

„Nu este corect ca oamenii cu salarii mici să trebuiasca  să plătească pentru a sprijini ţara. Ar trebui să fie băncile „, a declarat demonstrantul belgian  Evelain Foncis.

Mai multe guverne, care trăiesc deja periculos datorita datoriilor mari, au fost împinse în pragul colapsului financiar şi forţate să impună drept pedeapsa reduceri ale salariilor, pensiilor şi  ale locurilor de muncă – măsuri care au impins la proteste zeci de mii de muncitori în ultimele luni.

„Există un mare pericol dacă muncitorii vor trebui sa plăteasca preţul speculaţiilor nesăbuite, care au avut loc pe pieţele financiare”, a spus domnul Monks. „Chiar trebuie să se reeşaloneze aceste datorii, astfel încât ele sa nu fie o povară uriaşă pentru următorii câţiva ani şi sa nu determine Europa sa plonjeze mai rau în recesiune.”

În Spania, guvernul socialist al premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero se afla sub o presiune puternică din cauza măsurilor nepopulare puse în aplicare pentru a salva cea de-a patra economie ca marime din Europa, de la o scapare ca cea care a salvat Grecia de la faliment.

Reducerile au ajutat la echilibrarea deficitului guvernarii centrale a Spaniei pana la jumătatea lui iulie, dar rata şomajului este de 20 la suta, iar multe companii se lupta pentru a supravietui.

Greva de miercuri a fost prima greva generală din Spania incepand cu 2002 şi a marcat o ruptură în relaţia candva strânsă dintre sindicate şi guvernul socialist.

Demonstrantii au blocat camioanele care livrau produse principalelor pieţe angro din Madrid şi Barcelona. Grevistii au aruncat cu ouă şi le-au strigat ” leprelor”  conducătorilor auto care încearcau să plece dintr-un garaj de autobuze în Madrid. Liniile aeriene au anulat sute de zboruri.

Grecia, care a trebuit să fie salvata în această primăvară de alte 15 ţări care împart moneda euro, doar pentru a preveni un pericol de faliment, de asemenea, a fost forţata să taie adânc în indemnizaţii lucrătorilor „, cu săptămâni de greve şi acţiuni amare ca rezultat.

Soferii greci de autobuze şi trolee au plecat de la locurile de muncă pentru câteva ore în timp ce sistemul de metrou şi tramvai din Atena a fost oprit. Lucrătorii de la calea ferată naţionala , de asemenea, au plecat de  la locurile de muncă, întrerupand legăturile feroviare în întreaga ţară, în timp ce medicii de la spitalele de stat au fost intr-o grevă de 24 de ore.

Grecia deja suferă, de două săptămâni, datorita protestelor şoferilor de camioane, care au facut si fac in continuare dificilă  aprovizionarea magazinelor. Multe supermarketuri sunt goale, în timp ce producătorii reclama ca se afla în imposibilitatea de a-si exporta bunurile lor.

Guvernul Greciei a impus măsuri stricte de austeritate, inclusiv reducerea salariilor funcţionarilor publici „, tunderea pensiilor, cresterea taxelor de consum şi a impozitarii veniturilor. Mai multe alte naţiuni ale UE au, de asemenea, astfel de acţiuni in plan.

În Dublin, un om a blocat porţile parlamentului irlandez cu un camion de ciment pentru a protesta faţă de pretul scump platit de ţară pentru salvarea bancii. El avea scris pe lateralele autocamionului cu litere roşii cuvintele: „Toxic Bank” Anglo şi „Toţi politicienii ar trebui să fie demisi.”

Banca Anglo-Irlandeza, care a fost nationalizata anul trecut pentru a fi salvata de la colaps, datorează aproximativ 72 de miliarde de euro (97 miliarde de dolari) deponenţilor la nivel mondial, lăsându-i pe contribuabilii irlandezi sa se descurce cu o factura mamut intr-un moment când oamenii suferă datorita ratei ridicate a şomajului, maririi taxelor fiscale şi reducerii bugetare grele.

Tot miercuri, aproximativ 400 de protestatari s-au adunat într-o demonstraţie ilegală în Vilnius pentru a cerere autorităţilor din Lituania încetarea măsurilor dure de austeritate, cum ar fi reducerile salariale.

„Toti muncitorii din Europa sunt pe străzi astăzi ca să-şi exprime dezamăgirea asupra politicii mioape a tăierii veniturilor”, a declarat Vytautas Jusys, un inginer de 40 de ani, care si-a pierdut locul de muncă în acest an.

În Slovenia, mii de muncitori din serviciu public si-au continuat greva deschisa, miercuri, pentru a protesta împotriva planului guvernului de a le îngheţa salariile lor de doi ani – sau până când economia creşte din nou la o rată de trei procente.

Sindicatele din Portugalia aşteaptă aproximativ 30.000 de oameni la demonstraţii.