Stoltenberg: Șapte state NATO vor trimite trupe în România, în timp ce militari români vor fi detașați în Polonia

Cel putin sapte state NATO vor contribui cu trupe si echipamente la efectivele Aliantei Nord-Atlantice din Romania, in timp ce militari romani vor fi trimisi in Polonia, anunta secretarul general Jens Stoltenberg, citat de Mediafax.
–––––
UPDATE Ministrul Apararii interimar din Spania, Pedro Morenes, a declarat joi, la Bruxelles, ca NATO i-a cerut o „contribuie la batalionele din Letonia si Romania”.Acesta a afirmat ca „urmatorul Guvern va fi cel care va lua decizia”, facand aluzie la investitura Executivului din aceasta sambata.Morenes a precizat ca se ia in calcul o contributie intre 100 si 130 de militari pentru batalionul din Letonia, insa contributia pentru Romania este in faza „preliminara”.
––
„Am discutat despre progresele in demersul de consolidare a prezentei NATO in regiunea Marii Negre, in cadrul unei brigazi multinationale terestre comandata de Romania. De asemenea, lucram la masuri de tip aerian si maritim. Sunt bucuros sa confirm ca numeroase natiuni au exprimat vointa de a contribui la prezenta in regiunea Marii Negre, la nivel terestru, maritim si aerian. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia si Statele Unite. Alti aliati analizeaza modalitati de a contribui”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, dupa reuniunea ministrilor Apararii desfasurata la Bruxelles.

Conform unui comunicat al Ministerului britanic al Apararii difuzat in contextul reuniunii NATO de la Bruxelles, „Marea Britanie va trimite avioane militare multirol Eurofighter Typhoon pentru misiuni de patrulare aeriana pe flancul sud-estic al NATO, in scopul garantarii securitatii aliatilor din zona Marii Negre”. „Avioanele vor fi detasate de la unitatea Coningsby, apartinand Fortelor Aeriene Regale, la Baza aeriana Mihail Kogalniceanu, Romania, cel mult patru luni, in anul 2017″, precizeaza institutia.

Romania si Marea Britanie se vor alatura batalionului comandat de SUA din Polonia, a precizat Stoltenberg. La randul sau, ministrul britanic al Apararii, Michael Fallon, a anuntat ca Marea Britanie va contribui cu 800 de militari la un batalion NATO din Estonia.

Masurile adoptate miercuri si joi sunt rezultatul deciziei luate in iulie de Alianta Nord-Atlantica in sensul consolidarii a prezentei militare in Europa de Est, prin desfasurarea a mii de militari in Romania, Polonia si in tarile baltice.

Miercuri, in cadrul reuniunii ministrilor Apararii din tarile membre NATO, Statele Unite s-au angajat sa trimita trupe suplimentare, tancuri si sisteme de artilerie in Polonia. Germania, Canada si alte tari NATO au promis ca vor contribui la batalioanele NATO din Europa de Est.

In paralel, doua nave militare ruse echipate cu rachete de croaziera au fost trimise in Marea Baltica, in largul Suediei si Danemarcei.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat, conform site-ului agentiei Reuters, ca cei 4.000 de militari suplimentari din tarile baltice si Polonia sunt o reactie moderata la decizia Rusiei de a mentine circa 330.000 de militari in apropierea Moscovei, pe flancul vestic al Rusiei si relativ in apropierea frontierelor Aliantei Nord-Atlantice. „Doar luna aceasta, Rusia a montat sisteme de rachete Iskander, care pot transporta focoase nucleare, in enclava Kaliningrad; in plus, Moscova a suspendat acordul cu Statele Unite privind procesarea plutoniului de uz militar”, a afirmat Stoltenberg, acuzand din nou Rusia de sustinerea insurgentilor separatisti din estul Ucrainei.

Planul NATO este de a crea patru grupuri de lupta cu efective totale de 4.000 de militari, sustinuti de o forta de reactie rapida formata din 40.000 de persoane.

Cele patru batalioane NATO vor fi comandate de SUA, Germania, Marea Britanie si Canada, fiind stationate in Polonia, Lituania, Estonia si Letonia. Canada s-a angajat sa trimita 450 de militari in Letonia, iar Italia va contribui cu 140 de militari. Intre 400 si 600 de militari germani vor ajunge in Lituania, alaturi de personal din Olanda, Norvegia, Belgia, Croatia si Luxemburg. „Aceste contributii vor fi o demonstratie clara a relatiilor transatlantice stranse„, a argumentat Jens Stoltenberg.

Alianta Nord-Atlantica a aprobat in iulie planul de consolidare a prezentei militare in Europa de Est, prin desfasurarea a mii de militari in Polonia si in tarile baltice. O structura multinationala NATO ar urma sa fie stationata in Romania. In plus, Alianta a preluat controlul asupra sistemului antiracheta, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice in largul Spaniei, un radar in Turcia si elementele de interceptare din Romania.

Rusia a avertizat in mai multe randuri ca este „extrem de preocupata” de instalarea sistemelor antibalistice NATO in Romania si Polonia, afirmand ca sunt interzise prin Tratatul privind Fortele nucleare intermediare (INF) si avertizand ca va lua masuri pentru a se apara.

 Asta fiindcă americanii sunt pacifiști convinși. Îmi place că în România trimit doar avioane, în timp ce românii merg drept carne de tun în Polonia. Schimbul este echitabil. Pupăm mâna Unchiului Sam care nu dă nici un scuipat pe noi. Păcat de ea țară că a fost blestemată să aibă niște conducători netrebnici și un popor nevolnic.

Exclusiv: Refugiații ocolesc Serbia: Noua rută ROMÂNIA!!!! Iată noua hartă care se distribuie imigranților în Turcia

nova-ruta-migranti-1443177374-748363De data aceasta prin România, Ucraina, Polonia către Germania

Un traseu este din Turcia prin Grecia, Bulgaria și România, precum și partea de vest a Ucrainei, iar apoi prin Polonia în Germania. Pentru prima dată apare un traseu prin Grecia, Albania și Marea Adriatică către sudul Italiei

Un nou val de imigranți din Turcia va inunda în curând Europa, deoarece s-au primit în aceste zile, în taberele din Turcia, instrucțiunile despre noul traseu pentru a ajunge în Germania și în țările scandinave.

Traseul curent prin Serbia și-ar putea pierde în curând relevanța, pentru că se deschide o nouă rută prin Turcia, Grecia, Bulgaria și România, precum și partea de vest a Ucrainei și de acolo prin Polonia în Germania, arată exclusiv Kurir.

Aceasta este o informație primită de serviciile de securitate din regiune și Kurir a publicat o hartă exclusiv nouă, în limba arabă, care este deja împărțită migranților care se află în Turcia.

Este interesant faptul că Ucraina, care deja cu mai mult de un an în urmă se află într-un război civil, pentru prima dată este menționată ca nouă rută prin care vor trece migranții din cauza gardului în creștere, pe care maghiarii l-au pus deja la granița cu Croația și Slovenia.

Pentru prima dată, după cum puteți vedea pe această hartă, ei a început să dea o altă direcție migranților în Europa de Vest și aceasta este prin Grecia, Albania și Marea Adriatică în sudul Italiei.

Reamintim, că un număr mare de imigranți în Italia, a venit prin Marea Mediterană, iar acum noi valuri, în bărci și nave, vor veni prin Albania, care este una dintre cele mai scurte rute de migranți până în prezent.

– În conformitate cu această hartă, care a început să fie împărțită la mijlocul lunii septembrie, Serbia este ocolită, dar aceasta nu înseamnă neapărat că ei vor opri complet circulația prin Macedonia și țara noastră (Serbia-n.m.), dar este de așteptat un aflux mult mai mic de solicitanți de azil în această direcție.mapa-evrope-foto-youtube-ps-1443174171-748281

 

AFP: Europa de Est îşi reafirmă interesul pentru energia nucleară, în pofida accidentului din Japonia

Ţările foste comuniste din Europa de Est îşi reafirmă în mod hotărât interesul pentru energia atomică, în pofida accidentului nuclear major de la centrala japoneză Fukushima, delimitându-se astfel de vecinii lor occidentali.

La peste 20 de ani de la căderea comunismului, spectrul Cernobîlului nu îngrijorează în mod vizibil aceste ţări a căror industrie nucleară rămâne în mare parte bazată pe tehnologie sovietică.

La Praga, Bratislava, Ljubljana şi Varsovia, liderii politici se pronunţă în favoarea energiei nucleare, mergând până la a denunţa o „isterie” (antinucleară), potrivit declaraţiilor premierului ceh Petr Necas.

Ofensiva lor contrastează cu atitudinea Germaniei, unde cancelarul Angela Merkel a anunţat marţi închiderea imediată, pentru trei luni, a şapte reactoare nucleare vechi.

„Nu reuşesc să îmi imaginez oprirea centralelor noastre nucleare”, a declarat Necas miercuri. În opinia lui, închiderea centralelor Dukovany (sud-est) şi Temelin (sud-vest) va determina „probleme economice similare unei catastrofe”.

Mai ales Temelin, dotată cu două reactoare de concepţie sovietică VVER, generează nemulţumirea militanţilor împotriva energiei nucleare din Austria şi Germania.

Praga rămâne totuşi surdă la apelurile de a renunţa sau de a-şi restricţiona energia nucleară, care nu sunt decât „populism oportunist” în opinia preşedintelui Vaclav Klaus.

La rândul său, preşedintele sloven Danilo Türk a declarat miercuri la Praga că nu este momentul „propice pentru decizii politice şi panică”.

Ca şi Temelin, centrala nucleară slovenă Krsko este prost văzută de ecologiştii austrieci.

Premierul polonez Donald Tusk a lansat, la rândul său, un apel la „bun simţ în pofida emoţiilor, compasiunii şi caracterului dramatic al evenimentelor” din Japonia.

Polonia, care nu are nicio centrală nucleară dar intenţionează să construiască două înainte de 2030, este hotărâtă să continue acest program, a declarat Helena Trojanowska, responsabilă de energia nucleară în cadrul Guvernului.

„Programul nuclear al Poloniei se bazează pe tehnologii mai moderne, pe cele mai înalte criterii de securitate”, a declarat ea la Bruxelles.

„Nimic nu se schimbă în Slovacia în privinţa energiei nucleare”, a declarat la rândul său Rado Bato, purtător de cuvânt al premierului slovac Iveta Radicova.

Slovacia are două centrale nucleare, Jaslovske Bohunice şi Mochovce (vest), care asigură circa 55 la sută din producţia de electricitate a ţării.

Deschiderea a două tranşe suplimentare la Mochovce este prevăzută în 2012-2013, în timp ce alte două reactoare au fost oprite în 2006 şi 2008 la Jaslovske Bohunice, în conformitate cu angajamentele asumate de această ţară înaintea aderării sale la UE, în 2004.

În Lituania, două reactoare de tip Cernobîl moştenite din epoca sovietică au fost oprite la Ignalina în 2004 şi 2009, conform cerinţelor UE.

Mai conciliant în raport cu alţi lideri din regiune, premierul lituanian Andrius Kubilius cere examinarea „tuturor soluţiilor” pentru a asigura necesităţile energetice ale ţării.

Lituania vrea să construiască o nouă centrală nucleară, pentru a o înlocui pe cea de la Ignalina.

În urma accidentului nuclear din Japonia, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a anunţat marţi organizarea, pe viitor, a unor „teste de rezistenţă” pentru toate cele 143 de reactoare de pe teritoriul european.

Comentariul meu: In acest articol nu este mentionata si Romania, desi ea si-a manifestat intentia de a continua construirea reactoarelor 3 si 4 la centrala de la Cernavoda, in ciuda faptului ca deja are probleme cu primele doua reactoare. Desigur, in opinia mea, acestea nu sunt doleantele tarilor fost comuniste, ci ale grupurilor de interese care le conduc din umbra. Cititi si :

https://mucenicul.wordpress.com/2011/03/15/teribilism-sau-tembelism-tipic-romanesc/

https://mucenicul.wordpress.com/2011/03/17/cernavoda-in-top-5-al-riscurilor-de-dezastre-nucleare/

Polonezii construiesc cea mai înaltă statuie a lui Iisus Hristos din lume

Cea mai înaltă statuie a lui Iisus Hristos din lume, mai mare şi decât cea din Rio de Janeiro, de 39,6 metri, este aproape gata. Noua statuie se află în vestul Poloniei.

Creaţia din Swiebodzin, un orăşel cu 40.000 de locuitori, va avea înălţimea de 58 de metri şi anvergura braţelor de 24 de metri. Aceasta va fi inaugurată la data de 21 noiembrie. Statuia a fost ideea parohului bisericii din localitate, care a cumpărat terenul pe care să fie construit Hristos, apoi a strâns fonduri şi, ajutat de sponsori, a reuşit să realizeze ce şi-a propus.

Iisus din Polonia-foto epa

După ce va fi terminat proiectul, statuia va putea fi vizibilă de pe autostrada A2, care leagă Varşovia de Berlin. Iisus Hristos din Swiebodzin va fi alb în întregime şi va purta o coroană aurită, scrie Agerpres

„Dictatura“ Germaniei deranjează Europa

" Nanny" Merkel si "bebe" Rompuy

Reuniunea de două zile a liderilor europeni este dominată de divergenţele dintre motorul franco-german şi celelalte ţări membre. Comisarul pentru Justiţie Viviane Reding consideră drept „iresponsabilă“ ideea rediscutării tratatelor europene.

„Nu mi-a plăcut ceea ce s-a întâmplat la Deauville”, a declarat Viviane Reding, care este şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Poziţia ei nu este una singura, mulţi lideri europeni fiind deranjaţi de discuţiile şi soluţiile avansate de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, la „troica” ce a avut loc săptămâna trecută în Franţa, unde a fost prezent şi liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev. Mai precis, Merkel a renunţat la ideea sancţionării automate a statelor ce încalcă regulile zonei euro, în schimbul sprijinirii de către Franţa a înfiinţării unui mecanism permanent împotriva deficitului bugetar.

„Ar fi trebuit să fie o discuţie a celor 27, nu un dictat al celor două ţări. Vă amintiţi ce s-a întâmplat cu Tratatul de la Lisabona? Ne-au trebuit 10 ani pentru a-l aproba. Ar fi iresponsabil să deschidem o cutie a Pandorei”, a declarat Reding, adăugând, într-un interviu pentru „Die Welt”, că Parisul şi Berlinul „au insultat” celelalte ţări membre prin încercarea de a impune decizii. „Termenii pe care acest comisar european îi foloseşte pentru a denigra propunerile franco-germane sunt inacceptabili şi amintesc de limbajul insultător, pe care nu-l voi uita, folosit împotriva Franţei” în timpul disputelor privind rromii, a replicat secretarul francez de stat Pierre Lellouche. Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a precizat că „înţelegerea de la Deauville” le-a lăsat „un gust amar” celorlalte state, care au impresia că li se spune ce trebuie să facă.

Italia, Belgia şi unele state est-europene nu văd nici ele cu ochi buni planul franco-german, cele din urmă respingând în special ideea blocării fondurilor. Singurii care până la începerea summitului s-au pronunţat în favoarea modificării Tratatului de la Lisabona au fost polonezii, care au respins însă unele propuneri ale cancelarului german, precum cea a suspendării dreptului de vot în Consiliul de Miniştri. „Aceste propuneri mi se par exotice şi nerealiste”, a declarat ieri premierul polonez, Donald Tusk.

Liderul grupului liberal european (ALDE), Guy Verhofstadt, a avut o poziţie şi mai dură şi a explicat că Parlamentul European este hotărât să-şi folosească noile puteri date de tratatul de la Lisabona pentru a nu lăsa „guvernanţa economică europeană ” să fie „diluată” de Germania şi Franţa.

Nimic fără Germania

„Merkel se izolează în UE”, titra ieri presa germană, notând că şeful Guvernului de la Berlin a ţinut să precizeze că din 2013 Germania nu va mai sprijini mecanismul de stabilizare financiară, stabilit în primăvară. Acest mecanism permite statelor care se află în dificultate să solicite asistenţă financiară – de până la 60 de miliarde de euro -, pentru a se evita situaţia provocată de problemele Greciei. Mecanismul va expira însă în trei ani, iar cancelarul german vrea unul permanent în care băncile să joace un rol mai mare.

Nici opoziţia nu a fost prea încântată de discuţiile de la Deauville, Merkel explicând miercuri în Bundestag de ce a fost nevoie să facă o serie de concesii francezilor. „Un acord franco-german nu reprezintă totul în Europa. Dar la fel de adevărat este că fără un acord franco-german nu se mişcă prea multe în UE”, a declarat Merkel, în timp ce Verzii au calificat-o drept „novice” în probleme europene şi au acuzat-o că printr-un „discurs diletant” a adus mai multe deservicii unităţii europene.

Cameron, înfrânt

Înainte de summit, telefoanele din mai multe cancelarii europene au sunat febril. Premierul David Cameron a încercat să-i convingă pe principalii lideri să nu accepte varianta de buget a Parlamentului European pe 2011 – 143 de miliarde de euro. Aceasta nu a fost prea bine primită în rândul opiniei publice, dar şi a guvernelor europene nevoite să reducă drastic cheltuielile. PE a propus o creştere de 5,9%, în timp ce Consiliul European recomandase o majorare de doar 2,9%.

Cameron le-a cerut colegilor să pledeze pentru o creştere „cât mai mică”. În cele din urmă, premierul britanic a trebuit să-şi recunoască înfrângerea. Chiar dacă bugetul nu figurează pe agenda summitului, el va fi adus în discuţie şi cel mai probabil se va ajunge la un compromis între cele două variante avansate.

SUA „pierd” Europa?

Un alt punct de pe agenda discuţiilor va fi securitatea europeană, percepută diferit în capitalele continentului. „Va pierde SUA Europa în favoarea Rusiei?” se întreba ieri „The New York Times”, punctând modul în care noul concept de securitate va fi modificat de apropierea tot mai mare a europenilor de Rusia. Deocamdată, Washingtonul nu reacţionează în niciun fel. Nu a făcut-o nici măcar atunci când Dmitri Medvedev i-a promis lui Sarkozy că îl va ajuta la G20 să reducă influenţa dolarului pe pieţele valutare mondiale.

Economia Greciei nu-şi revine

Ministrul grec al Finanţelor, Giorgios Papakonstantinou, a anunţat că în 2011 economia ţării sale se va contracta cu trei procente. Nici alte ţări din sudul Europei nu o duc mai bine. În Portugalia, negocierile privind bugetul de austeritate au eşuat, în timp ce Irlanda anunţă noi măsuri dure.

„Un acord franco-german nu reprezintă totul în Europa. Dar la fel de adevărat este că fără un acord franco-german nu se mişcă prea multe în Uniunea Europeană.”
Angela Merkel cancelarul Germaniei

„Ar fi trebuit să fie o discuţie a celor 27, nu un dictat al celor două ţări. Vă amintiţi ce s-a întâmplat cu Tratatul de la Lisabona? Ne-au trebuit 10 ani pentru a-l aproba. Ar fi iresponsabil să deschidem o cutie a Pandorei.”
Viviane Reding comisar pentru Justiţie

România şi Polonia, aliate la Bruxelles


Traian Băsescu, în momentul sosirii la Bruxelles Foto: afp

Preşedintele Traian Băsescu va reprezenta România la Consiliul European de Toamnă în cadrul căruia se va discuta despre consolidarea guvernării economice şi va fi dezbătut raportul grupului operativ de lucru, condus de liderul Consiliului European, Herman Van Rompuy, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei. Cu prilejul vizitei preşedintelui polonez, Bronislaw Komorowksi în România, Traian Băsescu declarase că cele două ţări vor încerca să-i convingă pe liderii europeni să scoată deficitul fondului de pensii din deficitul bugetului de stat.

„Sperăm că la nivelul Consiliului European şi la nivelul Parlamentului European să se înţeleagă acest lucru. Voi fi foarte deschis: şi state membre vechi ale UE au deficite uriaşe ale fondurilor de pensii. Cred că vom reuşi să coagulăm o majoritate critică, în aşa fel încât subiectul să fie foarte serios abordat la nivelul Consiliului European”, declara marţi preşedintele Traian Băsescu. În acest demers, România şi Polonia beneficiază de ajutorul altor şapte ţări, printre care Suedia, Slovacia şi Cehia.

România caută un compromis bugetar

Ca şi alte ţări, România va pleda pentru un compromis între bugetul pe 2011 agreat de Parlamentul European (cu 6% mai mare decât în 2009) şi cel avansat de Consiliul European, mai mare cu doar 2,9%. În anul 2009, Uniunea Europeană a încheiat cu un excedent bugetar de 1,9%, astfel că sumele cu care cele 27 de ţări membre au contribuit la bugetul comunitar au fost diminuate cu 2,25 de miliarde de euro în total, faţă de 2008. România a plătit cu 24,8 milioane de euro mai puţin faţă de 2009, adică în jur de 1,4 miliarde de euro.

Discuţiile pe această temă vor fi însă aprige, amplificate şi de faptul că momentan nimeni nu prea ştie câţi bani vor fi alocaţi Serviciului European pentru Acţiune Externă. Mai ales că Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a cerut suplimentarea staffului cu 118 posturi, ceea ce ar duce la creşterea cheltuielilor EEAS cu 34,4 milioane de euro anual. Chiar dacă nu are un buget, Ashton a ales deja un sediu pentru diplomaţia europeană, în clădirea Axa din Rondul Robert Schuman. Dezvoltatorul imobiliar care deţine clădirea a acceptat ca UE să nu plătească nicio chirie pentru primul 2011. Chiria anuală va fi de 12 milioane de euro.

 

Romania, al doilea cel mai sarac stat din UE si peste 20 de ani

România va rămâne al doilea cel mai sărac stat din Uniunea Europeană şi în următoarele decenii, în condiţiile în care scăderea economică este mai puternică şi durează mai mult decât se estima iniţial, informeaza Money.ro, care citeaza Institutul de Studii Internaţionale din Viena.

Înainte de criza globală, România era printre cele mai bine-văzute economii est-europene, cu perspective optimiste pe termen lung. Acum, însă, situaţia s-a schimbat nu doar pentru România, ci şi pentru toate ţările din regiune. Din cauza crizei, statele central şi est europene ar putea pierde un deceniu din procesul de convergenţă a veniturilor spre media zonei euro.

Aprecierea aparţine specialiştilor de la Institutul de Studii Economice din Viena, unul dintre cele mai cunoscute think-tank-uri din regiune. România nu face excepţie şi este, de altfel, una dintre ţările aflate încă în recesiune, alături de Bulgaria, statele baltice şi Croaţia. Astfel, produsul intern brut pe cap de locuitor va scădea, anul acesta, în România, la 45% din media Uniunii Europene, valoare ajustată la puterea de cumpărare. În general, indicatorul este utilizat de economişti şi pentru a măsura nivelul de trai dintr-o ţară.

Practic, acest lucru înseamnă că România este al doilea cel mai sărac stat din Uniunea Europeană, depăşită doar de Bulgaria la acest capitol. Iar situaţia nu se va schimba nici în următoarele decenii. Economiştii think-tank-ului vienez cred că produsul intern brut pe cap de locuitor va creşte gradual în România în următorii ani, până la o valoare de 61% din media Uniunii Europene în 2030. Chiar şi aşa, românii vor rămâne al doilea cel mai sărac stat din blocul comunitar, depăşindu-i doar pe bulgari. Spre exemplu, în Polonia, indicatorul va fi la 73% din media Uniunii în 2030, în Ungaria, 72%, iar în Cehia, 97%.

Polonia saluta rachetele Patriot si soldatii americani sositi impreuna cu ele

Morag, Polonia – ministrul polonez al apărării a salutat sosirea unei baterii de rachete americane Patriot în Polonia. El spune că prezenţa soldaţilor americani si echipamentele consolidează securitatea ţării sale şi relaţia sa cu Statele Unite.

Racheta Patriot

Ministrul apărării, Bogdan Klich le-a cerut, de asemenea, soldaţilor americani să respecte legile Poloniei şi pe cele vamale în timpul misiunii de formare de doi ani. El a vorbit la o ceremonie de bun venit, miercuri, la baza din Morag, care se afla 37 mile (60 km) de granita cu Rusia.

Devreme miercuri, Ministerul de Externe al Rusiei a criticat sosirea bateriei Patriot, declarând că „o astfel de activitate militara nu ajuta la consolidarea securităţii noastre generale, de a dezvolta o relaţie de încredere şi predictibilitate în regiune.”

Declaraţia Rusă a fost efectuată de către agenţia de ştiri Itar-Tass.

Intr-o stire ruseasca apare declaratia completa care suna asa:

„Am afirmat în mod repetat că nu înţeleg logica şi sensul cooperarii dintre Statele Unite şi Polonia în acest domeniu. Am luat notă cu regret că întrebările noastre către părţile poloneze şi SUA au rămas fără răspuns, la fel şi argumentele noastre în favoarea mutarii temporare a regiunii de implementare cât mai departe posibil de frontierele ruse „, a spus un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. O baterie de rachete Patriot din SUA insotita de un echipaj format din 100-150 de soldaţi americani, va fi staţionata în apropierea oraşului Morag, la numai 60 kilometri de frontiera Rusiei.”

Ce-mi place cel mai mult e ca echipajul se „antreneaza” in Polonia timp de doi ani, adica pana in 2012. Normal, ca dupa n-o sa mai fie nevoie, nu? Mai in gluma, mai in serios, se pare ca se pregateste sigur ceva iar americanii vor sa aiba rachetele la indemana atat pentru Iran dar si pentru aliatii acestora. Pregatirile pentru Iran sunt aproape gata si acum incep, prin invaluire, cele pentru Rusia si China. Polonia si Coreea de Sud au fost (in)armate, sa vedem cine mai urmeaza.

Ca sa intelegeti mai bine ce vreau sa spun, cititi si : https://mucenicul.wordpress.com/2010/01/10/planul-illuminati-pentru-romania-bulgaria-si-fosta-iugoslavie/