ABERAȚIA ZILEI: După vaci a venit și rândul câinilor.Probabil urmează pisicile. În curând vor rămâne doar șobolanii care guvernează planeta

Un câine ar polua mai mult decât un autoturism de tip SUV. Aceasta este concluzia trasă de mai mulți cercetători în urma unui studiu care analizează impactul poluării provocate de animale, potrivit Realitatea Plus.

Oamenii de știință au analizat cantitatea de dioxid de carbon degajată de un câine pe parcursul unei vieți, iar concluzia este șocantă: un patruped poluează mai mult decât un autovehicul de teren.

Într-un studiu publicat în 2017, cercetătorul Gregory Okin, profesor la Universitatea California din Los Angeles, estima că cei 160 de milioane de câini și pisici din SUA sunt responsabili pentru 25 până la 30% din impactul asupra mediului al consumului de carne din Statele Unite. Adică 64 de milioane de tone de CO2, respectiv condusul a circa 13 milioane de mașini timp de un an.

Citiți întregul articol la https://www.realitatea.net/stiri/actual/un-caine-polueaza-mai-mult-decat-o-masina-solutia-propusa-de-cercetatori_60584e35e333405bef680e2d

Unda de poluare din Ungaria a ajuns în Dunăre!

Fluxul toxic provocat de noroiul roşu deversat în urma unui accident industrial în Ungaria a atins joi dimineaţa Dunărea, ameninţând ecosistemul marelui fluviu, cu un nivel de alcalinitate ce depăşeşte uşor valorile normale, a anunţat un oficial din cadrul Administraţiei apelor.

Potrivit unui oficial din cadrul Administraţiei apelor, eşantioanele prelevate la confluenţa râului Raba cu Dunărea arată „un nivel de alcalinitate uşor superior valorii normale, între 8,96 la sută şi 9,07 la sută”, în timp ce valoarea normală este de 8 la sută.

Fluxul toxic provenit de la noroiul roşu deversat dintr-un rezervor al unei uzine de alumină din oraşul Ajka (situat la 160 de kilometri vest de Budapesta) a trecut din Raba în Dunăre la scurt timp după ora 06.30 GMT (09.30 ora României), la Gyor.

Catastrofa ecologică produsă luni în Ungaria ameninţă tot ecosistemul celui de-al doilea fluviu din Europa ca lungime, după Volga, în special flora şi fauna.

Acest accident fără precedent în Ungaria a provocat deja moartea a patru persoane, între care o fetiţă în vârstă de 14 luni, peste 120 de răniţi şi trei dispăruţi.

Pe de alta parte insa autaritatile ungare au dat asigurari ca Dunarea nu va fi contaminata cu noroi toxic rosu:

Contaminarea generată de deversarea de noroi toxic în vestul Ungariei nu va atinge Dunărea, a dat asigurări un oficial din cadrul companiei privind apele din acest sector, Emil Jenak, miercuri seară.

„În cazul în care calculele noastre sunt bune, când noroiul va ajunge în Dunăre, contaminarea va scădea la un nivel acceptabil”, a declarat pentru AFP Jenak.

Ţările riverane Dunării, în special Serbia, Croaţia şi România prelevează periodic eşantioane pentru a controla calitatea apelor fluviului, îngrijorate de o contaminare la scară largă.

Echipele de salvare ungare deversează ipsos în râul Marcal, în care s-a scurs noroiul toxic. Acest curs de apă se varsă în Raba, un afluent direct al Dunării.

„Graţie adăugării de ipsos şi ciclului naturale de curăţire a apei, când apele râului Raba vor ajunge în Dunăre, nivelul PH-ului (nivelul de aciditate al apei care permite detectarea anumitor poluanţi, n.red.) va scădea la valoarea de 8”, nivelul său normal, a precizat Jenak. PH-ul apelor râului Marcal, unde majoritatea peştilor au murit, este în prezent de 10,2, a adăugat el.

Apele contaminate urmau să ajungă din Marcal în Raba în jurul orei 19.00 GMT (21.00 ora României), potrivit estimărilor.

Un rezervor al uzinei de alumină din Ajka s-a rupt din motive necunoscute şi 1,1 milioane de metri cubi de noroi roşu toxic s-au deversat luni în şapte sate din apropiere, provocând moartea a patru persoane şi rănirea altor 120. Trei persoane sunt în continuare date dispărute.

Accidentul a luat amploarea unei catastrofe ecologice, ameninţând fauna şi flora Dunării.

Fondul mondial pentru natură (WWF) a amintit miercuri, într-un comunicat, ravagiile cauzate de deversarea într-un râu a apelor poluate cu cianuri provenind de la o mină de aur din România, în 2000. Toate animalele acvative, cu excepţia vertebratelor, au murit într-un râu situat în aval.

Pentru a încerca să atenueze impactul catastrofei, autorităţile ungare folosesc echipamente electronice pentru a speria peştii şi a-i îndepărta de apele contaminate.”

Ce inteleg autaritatile maghiare printr-un nivel acceptabil de toxicitate?  Probabil ca acelasi lucru pe care l-a inteles si Obama atunci cand le-a spus celor din Golf ca pot manca peste chiar daca acesta era plin de petrol. Probabil ca apa va fi numai buna pentru vopsit ouale de Paste.

 

Cimitir eco şi cu GPS în Australia

Cimitirul eco

Chiar şi după moarte, australienii din Sydney pot închide liniştiţi ochii, nu vor polua planeta. Un cimitir catolic, prietenos cu mediul a fost amenajat la periferia metropolei, la Kemps Creek, scrie cotidianul francez Le Monde.

E numai iarbă verde, iar pasajul biblic „din pământ suntem în pământ ne întoarcem” se potriveşte întocmai. Din această vară cei care sunt îngropaţi aici nu mai au piatră funerară şi nici placă comemorativă, ca să respecte mediul.

Nu e primul cimitir eco din Australia, însă la Kemps Creek s-a mers un pic cam departe. Persoanele decedate sunt înhumate cu haine biodegradbile, trupul neînsufleţint nu trebuie dat cu produse chimice, iar sicriul e musai din pin sau nuiele netratate chimic şi tot biodegradabile.

Slujba este singura care rămâne neschimbată.

Cu GPS-ul printre morminte

Cum nu sunt plăci cu numele răposaţilor, a fost nevoie de un sistem cu GPS ca să depistezi un loc de veci. Există un emiţător, iar rudele care vin la morminte se conectează la GPS care le duce fix la locul pe care şi-l doresc.

Cimitirul eco are o capacitate de 320 de morminte amplasate la un metru unul faţă de celălalt.

În cimitirul verde au fost îngropate deja trei persoane. Sunt oameni care toată viaţa lor au fost atenţi şi au protejat mediul înconjurător.

Nu întâmplător locul de veci din Kemps Creek poartă numele Sfântului Francis de Assisi, iubitor al mediului.

S-ar putea ca noul concept să nu prindă prea mult, cum australienii ţin la tradiţii şi nici nu vor să audă de GPS. În cimitirul Rookwood Necropolis din Sydney sunt îngropaţi peste un milion de oameni. Locul este împărţit pe confesiuni, anglicani, catolici, evrei şi musulmani.

Sursa: Evenimentul Zilei

Doamne, cum au unii grija ca nimic sa nu mai aminteasca de ceea ce se numea fiinta umana candva.