Dreptul de a refuza proceduri sau manopere medicale

Veronica Dobozi
Veronica Dobozi Foto: STOICA & Asociatii
Proclamaţia de la Teheran (1) atrage atenţia asupra caracterului dualist al recentelor descoperiri ştiinţifice şi a avansului tehnologic, în special în biomedicină care, pe de o parte, deschid vaste orizonturi de progres economic, social şi cultural, iar pe de altă parte, pot periclita drepturile şi libertăţile individuale, necesitând o continuă atenţie pentru menţinerea legislației în pas cu progresul ştiinţific.
 
În acest context, dreptul individual de a refuza un tratament sau o manoperă medicală este mai actual ca oricând. Pentru a analiza în ce măsură acest drept se bucură de protecţie, să definim mai întâi conceptele de tratament medical şi manoperă medicală. Vom înţelege astfel prin tratament medical orice intervenţie în sens larg, care este menită să conducă fie la prevenirea, fie la vindecarea unei boli sau a unei stări care afectează sănătatea unei persoane, iar prin manoperă medicală vom înţelege orice intervenţie asupra unui individ, executată de personal medical calificat, în scopul diagnosticării unei boli, sau a stabilirii potenţialităţii existenţei unei boli în viitor sau în general pentru menținerea vieții unei persoane (de exemplu, hrănirea artificială, intubarea, etc.).
 
Se desprinde din definițiile anterior formulate calitatea de pacient a individului despre ale cărui drepturi şi libertăţi ne întreabăm în ce măsură sunt protejate. Drepturile pacientului au apărut după al doilea război mondial, în contextul abuzurilor medicale desfăşurate de către regimul nazist şi au fost pentru prima oară explicate ca atare, deşi într-o formă mai degrabă simbolică, de declaraţiile Tribunalului de la Nürnberg.
 
Totuşi, referinţele sunt strict legate de existenţa unui consimţământ informat, în situaţia supunerii unei persoane unui experiment ştiinţific sau medical. Ulterior, aceste drepturi ale pacienţilor, grefate pe principiile majore de etică dezvoltate de organizaţii internaţionale, au fost preluate în tratate internaţionale şi regionale, precum şi în norme cu caracter de recomandare. În acest fel, obligaţiile medicilor au fost dublate de drepturile corelative ale pacienţilor, punându-se capăt unui partenalism medical asbolut, specific profesiei încă din Evul Mediu.
 
Drepturile pacienților au la bază două drepturi fundamentale: dreptul la îngrijire medicală şi dreptul la auto-determinare. Primul presupune existenţa unei obligaţii corelative din partea statului de a asigura existenţa unui sistem de sănătate, inclusiv din punct de vedere financiar, a regulilor după care acesta funcţionează, precum şi a personalului calificat. Totodată, dreptul la îngrijire medicală presupune accesul egal la serviciile de sănătate, cu alte cuvinte, interzicerea discriminării, după criteriile consemnate în legislaţia internaţională şi europeană de protecţie a drepturilor omului.
 
Unii autori sunt de părere că nu există un drept la sănătate, întrucât aceasta nu este o noţiune obiectivă, iar nefiind o noţiune ale cărei limite să poată fi stabilite în mod obiectiv, nu ar putea constitui, în sine, obiectul unui drept (2), iar alții consideră că nici dreptul la îngrijire medicală nu poate fi considerat un drept al omului (3). Însă majorittaea înclină spre a recunoaște un drept la îngrijirea sănătății (nu la sănătate), ca fiind un drept al omului.
 

ROMÂNIA EDUCATĂ ȘI SĂNĂTOASĂ A ACTUALEI GUVERNĂRI: Cîţu: Nu vreau să mai investim în cercetare, educaţie sau sănătate fără să avem rezultate

Tipul știe că nu este nevoie să investească în aceste domenii că doar nu a cumpărat degeaba 120 de milioane de doze de vaccin. Cine o să mai meargă la spital și la școală, acum când și-au propus să vaccineze și toți copiii. Vor fi mai multe școli decât copii, mai multe spitale decât pacienți, de aia trebuie vaccinat obligatoriu personalul medical, ca să nu rămână nici ăștia prea mulți și să îngroașe rândul șomerilor.

Premierul Florin Cîţu a subliniat, joi, că nu doreşte investiţii fără rezultate în domenii precum cercetare, educaţie sau sănătate, adăugând că a aloca fonduri de la bugetul statului doar „de dragul” finanţării nu reprezintă o soluţie, scrie Agerpres. El a participat la evenimentul „Grand Matinal Digital”, organizat în sistem online de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România.

 „Trebuie introdus un principiu al competitivităţii pentru resurse în toate sectoarele din economie, inclusiv în cercetare. Cei care doresc să facă cercetare trebuie să fie în competiţie între ei pentru resurse, dacă aceste resurse vin de la stat sau din sectorul privat şi doar cei care dau rezultate vor putea să meargă mai departe. A finanţa doar de dragul finanţării de la buget nu cred că este o soluţie, chiar dacă îi spunem, între ghilimele, cercetare. Trebuie să găsim acele centre unde se poate face dezvoltarea prin cercetare şi acolo, repet, în funcţie de rezultate, putem să introducem mai multe resurse. Nu sunt adeptul investirii banului public oriunde, doar pentru că i se spune ca domeniu cercetare şi trebuie să investim în cercetare, fără să avem rezultate”, a declarat Florin Cîţu.

Prim-ministrul a completat că nu doreşte nici investiţii în educaţie şi sănătate fără rezultate.

„Nici în educaţie nu vreau să mai investim fără să avem rezultate, nici în sănătate nu vreau să mai investim fără să avem rezultate. Românii şi noi toţi trebuie să cerem de la guvernanţi ca aceste investiţii din bani publici să se vadă şi în rezultate. Şi asta este, iarăşi, o schimbare de paradigmă”, a explicat Cîţu.

El şi-a manifestat susţinerea pentru sistemul dual de educaţie, pe care l-a calificat drept „foarte bun”, evidenţiind aportul sectorului privat în domeniu.

„Sectorul privat a făcut o treabă foarte bună în ultimii ani şi în discuţiile pe care le-am avut cu ministrul Educaţiei preluăm lecţiile din sectorul privat şi le vom extinde în tot sectorul. Dar şi aici, iarăşi, trebuie să facem această extindere în colaborare cu sectorul privat. Tendinţa este că atunci când preia statul un program să-l facă mult prea mare şi să nu mai avem nevoie de tot ceea ce produce. De aceea, de fiecare dată trebuie să stăm în contact, aşa cum am făcut şi până acum”, a indicat premierul Cîţu.

https://m.hotnews.ro/stire/24932410

 

ÎNCĂ O PALMĂ PENTRU SUSȚINĂTORII LUI NAVALNÎI:VERDICTUL reprezentantului pentru drepturile omului RĂSTOARNĂ acuzațiile: Alexei Navalnîi, deținut în condiții decente

Condiţiile de detenţie ale liderului opoziţiei ruse Alexei Navalnîi respectă legile ruse şi standardele internaţionale, susţine împuternicitul pentru drepturile omului în Federaţia Rusă, Tatiana Moskalkova, informează joi EFE.

„Condiţiile de detenţie şi asistenţă medicală pentru Navalnîi sunt conforme cu legislaţia actuală a Federaţiei Ruse şi cu standardele internaţionale”, a scris Moskalkova într-o scrisoare trimisă secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric.

Scrisoarea, publicată joi pe site-ul Consiliului Europei, este datată 16 aprilie şi constituie un răspuns la o scrisoare trimisă în 29 martie de Marija Pejcinovic Buric, care şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu starea de sănătate a lui Alexei Navalnîi şi condiţiile din penitenciar.

Moskalkova spune că Navalnîi a fost examinat de medici specializaţi, în diferite ocazii de la mijlocul lunii martie până la începutul lunii aprilie, pe 13 aprilie, a primit o vizită a soţiei sale, iar în perioada 11 martie – 10 aprilie avocaţii săi l-au vizitat de 18 ori. După cum scrie Moskalkova, de când se află în detenţie, liderul opoziţiei a comis 14 infracţiuni, pentru care a primit mustrările corespunzătoare.

Politicianul în vârstă de 44 de ani are o dublă hernie de disc şi a slăbit 16 kilograme de când a intrat în închisoare la sfârşitul lunii februarie şi 9 kilograme din 31 martie de când a refuzat să se mai hrănească pentru a cere să fie văzut de medicii săi de încredere, scrie EFE.

Citiți întregul articol https://www.stiripesurse.ro/verdictul-reprezentantului-pentru-drepturile-omului-rastoarna-acuzatiile-alexei-navalnii-detinut-in-conditii-decente_1753218.html

Sănătatea Papei Benedict al XVI-lea în declin grav tocmai acum când se apropie Crăciunul!?

O scădere  de formă a fost remarcată acum când Papa Benedict se pregăteşte pentru istovitorul week-end următor al sărbătorilor Crăciunului, care dă startul celor două săptămâni de apariţii publice intense.

Associated Press

Vatican –Papa Benedict al XVI-lea pare epuizat.Oamenii care recent au petrecut timp cu el spun că l-au gasit mai slab decât l-ar fi văzut vreodată, aparent prea obosit să se angajeze în discuțiile lor. El nu se mai întâlnește în mod individual cu episcopii care-l vizitează. Cu câteva săptămâni în urmă, a început să folosească o platformă în mişcare pentru a-l cruța de coborârea la Biserica San Pietro.Papa Benedict va împlini 85 de ani în noul an, așa că o încetinire a ritmului este doar naturală. De aşteptat chiar. Şi având în vedere vârsta sa şi continuarea programului de lucru riguros, este remarcabil că face atât cât face şi că este într-o stare bună de sănătate, per ansamblu. Chiar în această săptămână care a trecut, el a confirmat că va călători în Mexic şi Cuba in primavara anului viitor.

Dar un declin a fost observat acum când Papa Benedict se pregăteşte pentru istovitorul weekend următor al sărbătorilor de Crăciun, care dă startul la două săptămâni de apariţii publice intense. Şi aceasta ridică întrebări cu privire la viitorul papalităţii, dat fiind faptul că Papa Benedict însuşi a spus că papii ar trebui să demisioneze în cazul în care nu-și mai  pot face treaba.

Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Rev Federico Lombardi a spus că nici o afecţiune nu a determinat decizia de a utiliza platforma cu care se deplasează în Sf. Petru şi, că este pur şi simplu destinată să-l cruțe pe pontif oboseala celor 100-metri (- din curte), de mers pe jos la şi de la altarul principal.

Papa Benedict s-a mobilizat în timpul celor trei zile de excursie la Benin în Africa de Vest, luna trecută, înfruntând temperaturi de 32 grade Celsius (90F) şi umiditate ridicată ca să transmită un mesaj puternic cu privire la viitorul Bisericii Catolice din Africa.

Ştergându-și sudoarea de pe frunte, i-a sărutat pe copii care l-au întâmpinat, a ținut un discurs dur cu privire la necesitatea ca liderii politici din Africa să-și limpezească situația şi a vizitat unul dintre seminariile cele mai importante de pe continent.

Înapoiat la domiciliu, cu toate acestea, se pare că corvoada de zi cu zi de a fi papă – audiențele cu şefii de stat aflați în vizită, lecţii publice săptămânale de catehism, sesiunile cu episcopii vizitatori – și-a luat tributul. O scânteie s-a stins. El nu mai are spontaneitate de mai înainte și în unele zile pare epuizat.

Luaţi de exemplu vizita sa recentă la Assisi, când a călătorit cu trenul, cu zeci de lideri religioşi din întreaga lume pentru un pelerinaj al păcii, de o zi. Pentru oricare participant a fost o zi grea, lungă; pentru papă, care îmbătrânește, a fost chiar mai mult.

„Într-adevăr, am fost frapat de ceea ce mi s-a părut ca fiind declinul în puterea și sănătatea lui Benedict în ultima jumătate de an”, a declarat rabinul David Rosen, care a avut un loc de cinste alături de papă la evenimentul de la Assisi, în calitate de şef al relaţiilor interconfesionale al Comitetului Evreiesc American.

„El pare mai plăpând si mai slab … fapt ce a făcut efortul depus de el la sărbătoarea de la  Assisi, cu un grad extraordinar de atenţie personală față de participanţi (în special a doua zi la Roma), cu atât mai remarcabil”, a declarat Rosen într-un e-mail.

Că Papa Benedict este obosit ar fi un diagnostic perfect normal pentru un om de 84 de ani, chiar si pentru cineva care nu are boli cunoscute şi cu o minte încă agilă. El a recunoscut care a suferit un accident vascular cerebral hemoragic în 1991, care i-a afectat temporar vederea. Şi fratele său mai mare, care are un stimulator cardiac pentru un bătaile neregulate ale inimii, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la inima lui Benedict.

Dar Papa Benedict nu este un om obişnuit de 84 de ani, atât în ​​ceea ce el este chemat să facă şi cât și în implicaţiile care ar surveni dacă el ar trebui să se oprească din activitate.

Papii au voie să demisioneze; legea bisericii specifică numai că demisia trebuie să fie „în mod liber şi corect manifestată.”

Cu toate acestea, doar o mână de papi au făcut acest lucru. Ultimul a fost Papa Grigore al XII-lea, care a demisionat în 1415 într-o încercare de a încheia Marea Schismă de Vest, survenită printre reclamanţii la competiția papală.

Exista un motiv bun pentru care alșii nu i-au urmat exemplul: Ar putea existenţa a doi papi – chiar şi atunci când cineva a demisionat – duce la diviziuni şi instabilitate în biserică? Ar putea un precedent al unei noi demisii conduce la presiuni asupra papiilor viitoare ca ei să plece din funcție la cel mai mic indiciu de invaliditate?

Cu toate acestea, Benedict însuşi a ridicat în discuție posibilitatea de a demisiona în cazul în care el ar fi pur şi simplu, prea batrân sau prea bolnav pentru a continua mai departe, atunci când a fost intervievat pentru cartea „Lumina lumii”, care a fost lansată în noiembrie 2010.

„Dacă un Papă îşi dă seama în mod clar că nu mai este fizic, psihic şi spiritual capabil în manipularea îndatoririlor sale, atunci el are dreptul, şi în unele circumstanţe, de asemenea, obligaţia de a demisiona”, a spus Benedict.

Fostul Cardinal Joseph Ratzinger a văzut în intimitate cum Papa Ioan Paul al II-lea , cu care a lucrat îndeaproape timp de aproape un sfert de secol, a suferit până la sfarșitul istovitoarei sale papalităţi. După moartea lui Ioan Paul la vârsta de 84 de ani, a fost dezvăluit faptul că el a scris o scrisoare de demisie, care ar fi trebuit să fie invocată în cazul în care el era bolnav sau incapabil de a-și continua mai departe îndatoririle.

Şi ar trebui să se reamintească faptul că, în momentul când Benedict a fost ales Papă, la vârsta de 78 – deja cea mai bătrân Papă ales în aproape 300 de ani – el și-a planificat să se pensioneze și ca și câine de pază al șefului ortodoxiei al Vaticanului să-şi petreacă ultimii ani de viaţă scriind în ”pacea şi liniştea ” Bavariei natale.

Fratele său mai mare, Mons Georg Ratzinger, încă trăieşte acolo. Ratzinger, care va împlini 88 de ani luna următoare, este aproape orb. Papa Benedict a spus că fratele său l-a ajutat să accepte îmbătrânirea cu curaj.

Papa Benedict a spus în „Lumina lumii” că ştie că propria lui putere s-a diminuat – scările sunt grele pentru el şi ajutoarele sale care trebuie să-i susțină regulat coatele când urcă sau coboară. Dar, în acelaşi timp, Papa Benedict a insistat că nu a avut intenţia de a demisiona pentru a evita să se ocupă de problemele bisericii, cum ar fi scandalul de abuz sexual.

„Se poate demisiona într-un moment liniştit sau atunci când pur şi simplu cineva nu mai poate merge mai departe. Dar nu trebuie să fugi de pericol şi să spui că altcineva ar trebui să o facă”, a spus el.

Ca urmare, o demisie papală pare puţin probabilă prea curând.

Şi Papa Benedict își menţine o ordine de zi agitată. Călătoria planificată în primăvara anului viitor în Cuba şi Mexic va cădea cu puțin timp înainte ca el să facă 85 de ani pe 16 aprilie. El a mai spus că doreşti să și-o țină la Rio de Janeiro în 2013, pentru că acolo se șine următoare Zi Mondială a Tineretului.

Cândva, în Noul An, el va prezida probabil peste un consistoriu în care va numi noii Cardinali care îl vor alege pe succesorul său. Şi el are o mulţime de afaceri neterminate apropiate inimii lui: readucerea tradiţionaliştilor separatiști sub aripa Romei, soarta abuzurilor sexuale- stigmatul bisericii irlandeze, tensiunile cu China.

Şi el prezintă în continuare, în public, o figură robustă, având în vedere vârsta sa, mersul pe jos vioi, vorbind în mod clar şi subliniind punctele cheie. Dar angajamentele sale publice au fost ajustate din urmă; el a avut mult mai puţine discursuri în Benin decât în ​​timpul vizitei sale din septembrie în Germania natală sau în Regatul Unit toamna trecută.

Şi în spatele uşilor închise, în timpul audienţelor fără strălucirea camerelor TV sau a mulţimi de credincioşi incurajandu-l, el a început să-și arate vârsta, spun cunoscuţii.

Rev Joseph Fessio, editorul american şi student odinioară al lui Benedict al XVI-lea, îl vede pe Papă foarte des, inclusiv în timpul verii, când Papa Benedict își adună foştii săi studenţi la teologie pentru un seminar academic informal la așezământul papal de vară de la Castel Gandolfo.

Fessio și-a amintit o zi din 2010, pe care nu o poate uita: „La sesiunea din dimineaţa de sâmbătă, Papa arăta mai în vârstă şi mai slab decât l-am văzut vreodată înainte. De fapt am și remarcat față de cineva că e prima oară când  l-am văzut arătându-și vârsta pe care de fapt o are. El vorbea în tonuri mai moi decât vocea lui care în mod normal este moale. Capul lui era aplecat. Era palid.. Arăta fragil.. ”

Dar, după masa de prânz şi o perioadă de aparent repaus, Papa Benedict a revenit pentru sesiunea de după-amiază. „A fost o transformare completă. El era plin de viaţă, viguros, atent şi cu buna dispoziție obişnuită”, a spus Fessio.

În mod evident, la vârsta lui, Benedict are zile bune şi rele, chiar bune și rele jumătăți de zi.

Cu toate acestea, el nu a fost bolnav  niciodată. De fapt ca Papă, el a avut doar un singur incident cunoscut, semnificativ din punct de vedere medical: și- a rupt incheietura mâinii drepte atunci când s-a împiedicat de piciorul patului şi a căzut, în timp ce era în vacanţă în Alpi, în 2009.

Lombardi spune că Papa este conştient de limitele puterii sale şi de aceea călătoria recentă la Benin a fost o vizită cu o singură oprire.

„Cred ca este un exemplu de mare disponibilitate şi înţelepciune din partea Sfântului Părinte să continue să facă aceste călătorii, chiar şi cele care sunt dificile sau la depărtare”, a spus Lombardi. El a spus ca papa „își apreciază just puterile sale şi posibilitatea de a călători cu bine.”

” La vârsta de 84 de ani cred ca voi fi îngropat de mulţi ani”, a adăugat el.

Dar el a refuzat să dea orice fel de actualizări medicale despre Papă.

„Eu nu sunt doctor. Nu dau buletine medicale.”, a spus Lombardi. A făcut o pauză, apoi a adăugat liniştit: „În această etapă. În acest moment..”

Comentariul meu: Potrivit unora, se spune că Sf. Malachia că a proorocit fiecare papă până la sfârşitul timpului. Conform interpretării acceptate asupra profeției sale faimoase ar mai fi doar un papă după Benedict, apoi timpul va lua sfârșit şi Roma va fi distrusă de un incendiu teribil. Sănătatea în scădere a lui Benedict a aprins noi temeri cum că profeţia lui Malachy ar putea fi pe cale să se împlinească. În presă au început să apară tot mai des știri că Papa este bolnav (are artrită sau reumatism articular) și că se gândește să demisioneze. Nimic neobișnuit în afară de faptul că deși Ioan Paul al II-lea a fost mult mai bolnav ca el nu s-a vorbit niciodată despre sănătatea lui atât de des, iar despre demisie nici nu a fost vorba. De ce se întâmplă asta tocmai acum? Probabil  pentru că a sosit timpul ca Petrus Romanus să-și facă apariția. Este prima dată când aud că Papa ar avea probleme cu inima. Kim Jong-il nu a avut și totuși, oficial, a murit din cauza unui atac de cord. Moartea subită a lui Benedict, mai ales că ACUM știm că are probleme cardiace, ereditare după cum se vede, nu ar crea nici o suspiciune, nu? Mă tem că 2012 vaa fi un an plin de surprize, din toate punctele de vedere, și cu evenimente majore care se vor succeda cu o viteză egală cu cea a luminii, dacă nu chiar mai mare. Se pare că timpul nu mai are răbdare cu noi și că Necazul cel Mare, bate la poartă. Întrebarea este dacă suntem pregătiți să-i facem față sau nu.

Citiți și : https://mucenicul.wordpress.com/2010/04/14/papa-benedict-al-xvi-lea-indemnat-sa-demisioneze/; https://mucenicul.wordpress.com/2010/11/22/urmatorul-papa-va-fi-italian/

Să ne rugăm pentru IPS Bartolomeu Anania care a fost adus în ţară, starea de sănătate a domniei sale fiind critică

ÎPS Bartolomeu a fost adus în ţară. Medicii austrieci opresc tratamentul din cauza gravităţii cazului / FOTO: calindragan.wordpress.com Imaginea 1/1

Un avion sanitar l-a adus, luni-noapte, în ţară pe Înalt Preasfinţitul Bartolomeu Anania. Mitropolitul a fost externat luni seară din clinica AKH din Viena şi a revenit la Cluj-Napoca.

Agitaţie mare luni-noapte pe Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca. Un grup de preoţi a aşteptat sosirea aeronavei ce îl avea la bord pe mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Aproape de ora 1.00, avionul sanitar de la clinica AKH din Viena a aterizat la Cluj-Napoca.

Starea de sănătate a Înaltului este destul de critică. A venit intubat. Starea a fost înrăutăţită însăşi de vârsta pe care o are, de suferinţele prin care a trecut”, a declarat episcopul vicar, Vasile Someşeanul.

Medicii austrieci au decis, în urma mai multor controale, că starea de sănătate a mitropolitului nu permite o intervenţie chirugicală pe cord.

O ambulanţă SMURD l-a transportat pe Bartolomeu Anania la secţia de Terapie Intensiva a Clinicii Chirurgie I din Cluj-Napoca. „Este o situaţie destul de dificilă în sensul că i-au făcut un diagnostic complet, că Înaltul are o afecţiune pulmonară şi cardiacă foarte grave. Că la vârsta asta şi datorită timpului îndelungat în care a evoluat boala, nu mai poate suferi niciun fel de intervenţie”, a completat şeful Clinicii de Urologie şi Transplant Renal din Cluj, Mihai Lucan.

Urmează să fie ţinut sub supraveghere până când, eventual, va putea ajunge acasă pentru că şi-a dorit să treacă din lumea aceasta, din locuinţa sa„, a precizat episcopul vicar, Vasile Someşeanul.

Bartolomeu Anania va împlini, pe 18 martie, 90 de ani.

Video aici

Totul despre cardul de sanatate

Cardul national de sanatate, document eliberat contra cost, va include pe cip date privind bolile cu risc vital, grupa sanguina si Rh-ul, statusul asiguratului – sanatos sau bolnav cronic – cat si cel privind donarea de organe, potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta al MS, transmite MEDIAFAX.

Potrivit proiectului, cardul national cuprinde informatii minime, precum datele de identitate, codul numeric personal, cod asigurat, data expirarii cardului, numarul de identificare si acronimul casei de asigurari de sanatate care emite cardul, numarul de identificare a cardului.

Totodata, cardul contine date care vor fi stocate pe cip. Astfel, cip-ul va contine diagnostice medicale cu risc vital, grupa sanguina si Rh, inregistrarea numarului de solicitari de servicii medicale prin codul furnizorului, dovada achitarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, status asigurat: sanatos sau bolnav cronic, status donor organe, precum si alerte speciale: tratamente speciale, proteze, dar si informatii despre medicul de familie: nume, prenume, date contact sau despre coasigurati.

Cheltuielile necesare producerii cardului national de asigurari sociale de sanatate se suporta atat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, cat si de asigurat. Asiguratul suporta contravaloarea cardului national de asigurari sociale de sanatate si costurile aferente distributiei acestuia, arata documentul MS.

„Componenta informatica a cardului national de asigurari sociale de sanatate este o functionalitate intrinseca a sistemului informatic unic integrat. Cardul se elibereaza si se administreaza folosind servicii de operare si management al unei unitati specializate in acest scop si numai prin intermediul sistemului informatic unic integrat al asigurarilor sociale de sanatate”, potrivit proiectului.

Furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate au obligatia sa acorde asistenta medicala titularilor de card national de sanatate, care prezinta acest document la data acordarii respectivelor servicii.

Cardul national de sanatate se emite individual pentru fiecare asigurat cu varsta peste 14 ani. Asiguratii cu varsta de pana la 14 ani beneficiaza de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale decontate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate in baza documentelor care atesta calitatea de asigurat.

Persoanele asigurate au obligatia prezentarii cardului national de asigurari sociale de sanatate in scopul acordarii serviciilor medicale de catre furnizorii aflati in contract cu casele de asigurari de sanatate. Neprezentarea cardului conduce la neacordarea acestor servicii, cu exceptia serviciilor.

Producerea cardului national de asigurari sociale de sanatate se realizeaza de catre Imprimeria Nationala S.A, iar personalizarea documentului de catre Centrul National Unic de Personalizare a Pasapoartelor Electronice din cadrul Directiei Generate de Pasapoarte, structura componenta a Ministerului Administratiei si Internelor.

Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate vor elabora in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, norme metodologice care vor fi aprobate prin hotarare a Guvernului, arata proiectul MS.