Bancherii americani dau un calendar precis al falimentului Greciei

DOCUMENTE ce ridica intrebari ciudate pentru Washington, FMI şi BERLIN

Un document scris în care apar date exacte şi acţiuni detaliate  privind planificarea falimentului grecilor se află în posesia a doi principali șefi de pe Wall Street, care se ocupă de tranzacționări valutare, încă din a doua săptămână a lunii ianuarie. The Slog are însă surse separate, dar coroborative, care afirmă existenţa documentului, precum şi faptul că la nivelul personalului superior al bancii  – cel puţin la acea vreme – exista convingerea că planul reprezenta „un calendar, nu o urgenţă”. Planul dă ca dată exactă ziua de 23 martie pentru anunţarea falimentului după încheierea activitățiii.

Bancherilor de pe Wall Street li s-a dat o documentaţie detaliată privind stabilirea unui calendar pentru falimentul grec, inclusiv date exacte şi ”ordine” tehnice cu privire la ultima utilizare a euro ca monedă acolo. Dezvăluirea a ajuns la Slogger’s Roost lunea trecută, moment din care s-a încercat obţinere confirmării acestor dezvăluiri. Aceasta a ajuns în primele ore ale zilei de joi. Una dintre bănci ( care a confirmat dezvaluirea-n.m) este Barclays Capital (Barcap), condusă de controversatul Bob Diamond. Altele (bănci, surse) trebuie să rămână anonime pentru moment, în scopul de a proteja sursele.

Documentul afirmă că Grecia va fi declarată oficial în stare de faliment de către toate agenţiile de rating, după încheierea activităţii, vineri, 23 martie. În week-end toate conturile bancare elene vor fi îngheţate, cu măsuri detaliate de urgenţă, pentru a împiedica zborul  capitalului. Este inclusă în hârtii și o listă de excepţii foarte limitate de la ordinul de „neretragere a banilor”. Toate băncile mari sunt instruite să nu să se ocupe de schimb al monedei euro la deschiderea activitățiilor financiare, în Grecia, luni, 25 martie. Toate pieţele financiare din Grecia se vor închide pentru „cel puţin” o zi.

Și totuşi, a fost în imposibil să se stabilească sursa primară a acestor documente. Dar unul dintre interlocutorii The Slog a recunoscut: „le-am sugerat prietenilor de afaceri greci și clienților să vândă repede tot (stocul-n.m), să vândă sau să lease-back [ formă specială de leasing care constă în vânzarea unei instalații (bun) către o societate care are obligația de a o închiria celui care i-a vândut-o ] proprietățile pe care le-au, să-și golească conturile bancare şi să schimbe totul într-o o monedă tare.”

Nu am nici o îndoială că o astfel de planificare și analiză critică care duce la falimentul  Atenei poate fi uşor ”aranjată” să pară o planificare în caz de urgenţă. Dar acest lucru nu este impresia pe care sursele Slog au lăsat-o: şi existenţa sa este obligată să ridice în continuare suspiciuni în rândul media despre intenţiile reale ale ”UE de Nord”, Washington şi Troika – în special FMI. Cu atât mai mult cu cât existența așa-zisului document susține şi / sau coincide îndeaproape cu:

1. Washington-ul merge pe mai departe neclintit pe finanţările din partea FMI

2. Intervenţia FMI în discuţiile datoriei Atenei

3. Zvonurile persistente legate de planurile lui Wolfgang Schäuble

4. Dovezile anterioare arătate de către Slog privind  coordonarea Americano-germană

5.Seria de tactici de amânare din partea înalţilor oficiali UE, precum şi a Troikăi, începând cu mijlocul lunii ianuarie.

Revizuind cronologia Maratonului datoriilor greceşti, se vede clar că in spatele acestuia se află un destul de evident sabotaj persistent al celor de la Berlin, Bruxelles și FMI:

1. Este a doua saptamana din ianuarie 2012, iar acordul obligatarului este la câţiva paşi mici, de a fi semnat și parafat de către avocați. Intră în scenă Schauble și spune că  ” tunsoarea” nu este nici pe departe suficient de scurtă. Liderul deținătorilor de obligațiuni Charles Dalloran se retrage.

2. Intervine Troica în discuţiile dintre Atena și obligatari, și totul se transforma în haos, apoi se împotmolesc..

3. FinMinCom se întâlneşte la Bruxelles şi mai multe zgomote de încurajare sunt făcute cu privire la progresul spre o înțelegere „după week-end”. Apare Merkel cu cererea de concediere a guvernului elen şi de înlocuire a lui cu un comisar UE. Acest lucru produce mai mult de patru zile de întârziere generală, după care Nicolas Sarkozy declară că cererea germană nu a fost niciodată o cerere în adevăratul sens al cuvântului.

4. Lucas Papademos se implică personal şi încheie un acord cu Dalloran. Apoi, el obține sprijinul tuturor liderilor de partid pentru afacere. Suntem aproape de final. Dar apare, din nou, Schauble şi Bruxelles-ul și spun nu, economia ta e într-o stare mai rea decât ne-am gândit noi că este – avem nevoie de o ”tunsoare” mai strânsă şi mai multe economii.

5. Troica este cea care acum vorbește direct cu deținătorii de obligațiuni, Atena stând pe banca de rezervă. Creditorii dau înapoi. Ei sunt de acord cu o rată de procentaj mai mică pentru noile emisiuni de obligaţiuni şi o tăiere de 70%. Venizelos în acelaşi timp se concentrează pe găsirea de economii suplimentare. Papademos intervine din nou cu liderii şi creditori. Suntem acum doar la ore distanță de un acord final. Mario Draghi spune nu, tăierea este prea mare pentru BCE şi insuficientă pentru oricine altcineva.

6. Draghi cedeaza un pic, iar deţinătorii de obligaţiuni spun că „încearcă să fie flexibili”. Suntem la doi paşi mici distanţă de o înțelegere. Reapare Schauble mormăind despre 325 de milioane de euro de care Grecia ar mai avea nevoie pentru menținerea datoriei țării  în limite rezonabile, adică de … o miime din totalul datoriei greceşti.

6. Spiritele se încing din nou la Atena. Liderii greci încep să mormăie despre a face ceea ce trebuie să facă, obținerea unui acord semnat și apoi alegeri. Berlin-ul şi FinMinCom cer ca toţi liderii greci de partid să semneze un document prin care li se ordonă să rămână în afacere, indiferent de rezultatele alegerilor. Aceștia pierd încă două zile …. dar deţinătorii de obligaţiuni sunt încă dornici să semneze.

7. Bundensbank lasă să se scurgă informaţii către ziarul german Handelsblatt despre faptul că grecii nu vor putea să satisfacă cerințele obligatarului, şi, astfel, falimentul tehnic este acum o certitudine. Povestea își are originile în biroul „ anti-salvare” al ”șoimului”  Jens Weidmann.

8. Deutsche Mittelstands Nachtrichen scoate o nouă poveste susţinând o altă gaură de  2.5 miliarde de euro, găsită în propunerile bugetare greceşti. Povestea este destructurată de către Slog şi alţii şi se dovedeşte a fi o aberație. Dar reuniunea FinMincom de la Bruxelles este amânată şi înlocuită cu o video-conferinţă.

9. Merkel spune că nu are incredere în liderul partidului Noua Democraţie, Antonis Samaras. Liderii atenieni trebuie să semneze acum un alt angajament, după ce 325 de milioane de euro suplimentare au fost  stabilite ca necesare şi  impuse. Au semnat toți. (miercuri dimineata – ieri – 15 februarie).

10. Ieri după-amiază (miercuri), video-conferința miniştrilor de finanţe din UE începe cu discuția despre reducerea pierderilor sale. O propunere fermă este depusă – de Berlin, se pare – săse  împartă următoarea tranşă de salvare în felii mai mici. Următoarea reuniune a Com este stabilită peste şase zile.

11. Schauble descrie datoria greacă ca fiind „o groapă fără fund”. Merkel i se alătură în luptă sugerând ca salvare să fie pusă în ațteptare până după alegerile din aprilie. Acest lucru în mod clar n-are nici un sens, deoarece începând cu 16 martie Grecia se va afla în faliment tehnic ne mai având bani. Iar Schauble a adăugat că într-adevăr, Grecia ar trebui să-și amâne alegerile şi ….. „să instaleze un guvern tehnocrat similar cu cel al Italiei.”

12. Wen Jiabao apreciază cât de frumoasă este Europa pentru vizite, dar Van Rompuy şi Barroso vor veni de departe previzibil, cu mâinile goale.

13. Joi dimineața toată lumea se întreabă în ce stadiu ne aflâm. Venizelos acuză „forţele care încearcă să împingă Grecia din zona euro”. Purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert numeşte această acuză drept „falsă”, şi adaugă, „eu pot spune destul de clar, în numele guvernului federal, că Germania nu a luat nici o astfel de decizie.” Nimeni nu a spus asta, frumosule. Berlinul doarme narcotizat de gândul că Angela Merkel este  „categoric împotriva falimentului”. O majoritate a liderilor de opinie de piaţă şi a deținătorilor de obligatiuni cred că UE joacă la cacealma, scrie FT. Iar o sursă franceză spunea la The Slog ieri mai devreme  că el crede că Germania ” vorbește de pe poziţia de putere. Nu este nici o îndoială în minţile noastre [în Elysees], că Berlinul are planuri alternative la îndemână ”

Nici nu a început bine ziua de lucru în UE şi, deja, principalii jucatori ai ei sunt ocupați cu  instalarea de obstacole suplimentare. Șeful Radio Luxemburg, Jean-Claude Juncker a spus: „Consideraţii suplimentare sunt necesare în ceea ce priveşte mecanismele specifice pentru a consolida supravegherea punerii în aplicare a programului şi pentru a se asigura că se acordă prioritate plătirii datoriei.” O intenţie vagă ca ar putea dura pentru totdeauna pentru a fi îndeplinită … sau până în martie 23.

Un înalt oficial german, citat de Reuters a adăugat: „Întrebările care rămân sunt foarte importante pentru Germania şi alte state membre cu privire la sustenabilitatea programului.”

În cele din urmă, nici chiar germanii nu pot vedea în viitor: acest lucru se obţine cu timpul …. și numai în cazul în care ai fost o bună bucată din timp în rândul din față. Profilul recent al Angelei Merkel făcut de Slog, a demonstrat fără dubii că Fuhrerița de la Berlin este mai mult decât capabilă de a fi necinstită.

În ultimele trei săptămâni, mai mulţi oficiali UE au alimentat ideea – iarăși și iarăși – că falimentul grec nu mai este o sperietoare așa cum se credea …. sau  mai precis, ne-au spus că a fost o sperietoare. „Acesta ar fi condus la o criză a creditelor şi ne-ar fi lovit  imediat pe noi toţi”, a declarat un oficial senior din zona euro. „Acum, cotele [unui astfel de impact catastrofal] sunt ceva de genul 10-20%. Este încă posibil, dar nu mai este o certitudine”.

În primul rând Draghi pompează bani în sistemul bancar, pe urmă axa Troica / Berlin dărâmă încet totul. Acum, fapte incomode vin la lumină cu privire la existenţa „unui plan”, care ar proteja America – distrugând contagiunea greacă – şi de a ajuta zona euro prin concentrarea numerarului disponibil pentru a salva jucatori mai mari ca: Italia, Spania şi Franţa.

Azi dimineață la știri nu se mai vorbea despre ținerea alegerilor în aprilie, ci în mai sau iunie. Venizelos căuta în continuare bani în timp ce politicienii cu jumătate de normă la tv își împrăștiau, iarăși și iarăși minciunile, cu ajutorul moderatorilor. Mâine? Numai Dumnezeu știe ce vom mai afla pe la ”știri”. Îi sfătuiesc pe toți cei ce au bani la băncile grecești din România să-i retragă și dacă sunt euro să-i schimbe, chiar și în lei. Grecia nu mai este o țară suverană, este un zombi.

 

De ce toata lumea il acuza pe Basescu de lasitate in privinta Libiei dar despre Merkel nu sufla nimeni un cuvant?

Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a apărat duminică decizia Germaniei de a nu participa la intervenţia militară din Libia. Ca unul dintre cele mai mari state NATO, Germania ar fi primit solicitări să contribuie cu trupe pentru misiiune, dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei ONU, a spus el, potrivit dpa citat de NewsIn. Germania s-a abţinut de la vot.

Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a declarat că ţara sa respectă rezoluţia ONU, notând că trupele americane pot folosi bazele din Germania, dar Berlinul nu va trimite forţe în Libia.

Guido Westerwelle a negat că Germania a fost singură în această decizie. Alte state din Europa şi comunitatea internaţională au înţeles decizia, a subliniat el, citând Polonia.

Westerwelle i-a cerut lui Gaddafi să oprească atacurile şi să se retragă.

Ministrul a anunţat că Germania va acorda 5 milioane de euro ajutor umanitar pentru oamenii de la graniţele Libiei.

Cancelarul german Angela Merkel a confirmat sâmbătă faptul că Germania nu va participa la acţiunea militară din Libia. Germania a făcut front comun cu Rusia, China, India şi Brazilia şi nu a votat joi rezoluţia ONU cu privire la Libia. În schimb, Merkel s-a oferit să trimită avioane de recunoaştere AWACS în Afganistan pentru a înlocui trupele americane aflate aici, care ar putea desfăşura astfel aceeaşi operaţiune în Libia.

Comentariul meu: Toate ziarele si opozitia au sarit sa-l critice si sa-l acuze pe Basescu de lasitate. Nu-i iau apararea lui Basescu dar poate este singura data cand, de la sine gandire sau sfatuit de altii, a reactionat asa cum trebuia, lasandu-i pe pupincuristii americanilor si ai sleahtei care ii conduce, cu buzele umflate. Bineinteles ca acestia nu au pierdut momentul de a-l critica cu spume la gura, asa cum le sta bine unor caini turbati care se vor la conducerea viitoare a statului sau, in cazul ziaristilor, care vor sa se puna bine de pe acum cu viitorii casapi ai acestei tari. De ce nimeni nu a acuzat-o pe Merkel de lasitate? De ce nu se bate toba ca si alte state memebre UE au refuzat interventia? Pentru ca noi suntem romani si nu ne dezicem de caracterul murdar pe care il avem, acela de a linge blide in speranta ca poate cuiva i se face mila si ne arunca si un os de ros. ” Marele ziarist” CTP s-a dovedit a fi si el un lingator de blide alaturi de „micul” ( si la propriu si la figurat) Ponta si compania lui de sunet. Tataia Ilici nu s-a lasat mai prejos si a adaugat ca interventia trebuia sa aiba loc mai devreme. Ce sa-i faci tataie daca astia nu ” are” mineri! Trebuia sa le trimiti mata cateva garnituri ca si-asa someaza astia prin Valea Jiului.

De ce sunt de acord cu decizia lui Basescu? Pentru ca acolo are loc o confruntare interna intre stat si popor. Nu este treaba nici a romanilor si nici a altcuiva cum isi rezolva ei problemele interne. De cate ori s-a intervenit intr-un alt stat, mai ales european sau occidental, cand guvernul s-a razboit cu poporul. Cine i-a desemnat pe americani paznicii (ne)linistii lumii, mai ales in lumea araba sau mai bine-zis in lumea petrolului. Desi n-o simpatizez, presedinta Partidului Comunist din Grecia (K.K.E) a spus un mare adevar care suna cam asa: pana acum ati facut afaceri si petreceri, v-ati vizitat si v-ati pupat cu Gaddafi, stiind ca este un dictator, si, dintr-o data, v-ati dat seama ca el dauneaza grav poporului libian si trebuie indepartat. Este cel mai mare fariseism de care poate da dovada lumea occidentala si asa-zis civilizata. Pentru a gadila orgoliul lui Obama care trebuia, ca un castigator al Nobelului pentru Pace, sa aiba si el propriul lui razboi si pentru a-i salva fundul lui Sarkozy, care stie ca va pierde alegerile de anul viitor, Romania trebuia sa se duca, taras, pe burta, cu Basescu in frunte, sa-l omoare pe Gaddafi, dupa parerea unora. Obama a spus ca vrea sa protejeze poporul libian impotriva agresiunii oamenilor lui Gaddafi (cred ca de aceea au bombardat trei spitale libiene). Eu ma intreb: impotriva lui Obama si a aliatilor sai, cine apara poporul libian?

Gluma zilei: O-sam(ă) (de) ben Laden(i) amenintă Franta

Liderul retelei al-Qaida, Osama ben Laden, a avertizat ca pozitiile adoptate de presedintele francez, Nicolas Sarkozy, „vor costa scump” Franta, intr-o inregistrare audio difuzata vineri de postul arab de televiziune Al Jazeera, transmite MEDIAFAX.

De asemenea, Osama ben Laden a conditionat eliberarea ostaticilor francezi din Afganistan de retragerea Frantei din aceasta tara.

„Va repetam acelasi mesaj: eliberarea ostaticilor vostri din mainile fratilor nostri este legata de retragerea soldatilor vostri din tara noastra”, a afirmat autorul mesajului, identificat drept Osama ben Laden de postul de televiziune din Qatar Al Jazeera.

Adresandu-se poporului francez, el a adaugat: „Refuzul presedintelui vostru de a se retrage din Afganistan este rezultatul imitarii Americii, iar acest refuz este o unda verde pentru uciderea prizonierilor vostri (…), dar noi nu vom face acest lucru la momentul care ii convine lui”.

Aceasta pozitie a lui Sarkozy „il va costa si va va costa scump pe diferite fronturi, in interiorul si exteriorul Frantei”, a continuat ben Laden.

Doi jurnalisti francezi si cei trei insotitori afgani ai lor au fost luati ostatici la 30 decembrie 2009, la aproximativ 60 de kilometri est de Kabul, in provincia muntoasa instabila Kapisa.

Comentariul meu: De cate ori l-au clonat pe asta? Mai nou numai vocea i-o dau ca deh, e criza si casetele  video „e” scumpe rau! Hai ca ma duc sa-mi ascund capul sub perna ca ma tem sa nu aud ca l-a amenintat si pe Base!

Ce dezvaluiri fac noile documente publicate de WikiLeaks si reactiile la nivel mondial fata de aceste dezvaluiri

Documentele diplomatice dezvăluite de WikiLeaks, multe datând din ultimii trei ani, oferă o imagine fără precedent asupra activităţii ambasadelor americane din întreaga lume, puncte de vedere asupra liderilor străini sau evaluări ale ameninţărilor teroriste, comentează New York Times.

Conform ediţiei online a ziarului american, cele mai recente dintre documente datează de la sfârşitul lunii februarie a acestui an, dezvăluind opiniile administraţiei preşedintelui Barack Obama în legătură cu crizele şi conflictele din întreaga lume.

Documentele ilustrează traficul diplomatic dintre Departamentul de Stat şi circa 270 de ambasade şi consulate din întreaga lume, afirmă New York Times, care prezintă câteva exemple de subiecte pe care intenţionează să le dezvolte în zilele următoare.

PAKISTAN. Începând din 2007, Statele Unite au depus eforturi secrete pentru a elimina uraniul puternic îmbogăţit dintr-un reactor de cercetare pakistanez, temându-se că acesta ar putea fi folosit în scopuri ilegale. În mai 2009, ambasadorul Anne W. Patterson a anunţat că Pakistanul refuză să programeze o vizită a unor experţi americani, deoarece, „dacă presa locală ar afla despre înlăturarea combustibilului, cu siguranţă ar considera că Statele Unite iau armele nucleare ale Pakistanului”.

GUANTANAMO. Pentru a-şi convinge partenerii să accepte foşti deţinuţi de la Guantanamo, Statele Unite au exercitat presiuni diplomatice asupra acestora. Sloveniei i s-a cerut să accepte un fost deţinut dacă preşedintele vrea să obţină o întâlnire cu Obama, în timp ce autorităţilor din Kiribati li s-au oferit fonduri în valoare de milioane de dolari pentru a prelua foşti deţinuţi. În privinţa Belgiei, diplomaţii americani au afirmat că acceptarea mai multor deţinuţi ar reprezenta „o modalitate ieftină pentru Belgia de a-şi spori importanţa în Europa”.

AFGANISTAN. Când vicepreşedintele afgan a vizitat Emiratele Arabe Unite în 2009, autorităţile locale au descoperit în bagajele acestuia 52 de milioane de dolari. Conform unui document al ambasadei SUA la Kabul, oficialului afgan i s-a permis în cele din urmă să păstreze banii, fără a dezvălui originea sau destinaţia sumei.

CHINA. Un contact din China a anunţat ambasada SUA la Beijing, în ianuarie, că Biroul Politic al partidului comunist chinez a ordonat intruziunea în sistemele informatice ale companiei Google, ca parte a unei campanii coordonate efectuate de agenţi ai guvernului, experţi din mediul privat şi hackeri recrutaţi de guvern.

Documentele se referă şi la relaţia apropiată dintre premierul italian, Silvio Berlusconi, şi premierul rus, Vladimir Putin, dar şi la faptul că, în Rusia, acesta este subminat uneori de birocraţia greoaie care îi ignoră deciziile. Alte subiecte abordate sunt încercările de a împiedica livrările de arme siriene către mişcarea libaneză Hezbollah sau tentativele de a împiedica arestarea, în Germania, a unor agenţi CIA implicaţi în răpirea unui cetăţean german.

Documentele arată şi că, la aproape zece ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, relaţiile SUA cu restul

Casa Alba a condamnat ferm publicarea a sute de mii de mesaje confidentiale si Hillary Clinton a vorbit chiar despre „un atac la adresa comunitatii internationale”.

250.000 de mesaje confidentiale, care contin descrieri nu tocmai magulitoare la adresa liderilor lumii, sunt acum la vederea oricarui curios. Analistii estimeaza ca aceasta este una dintre cele mai mari scurgeri de informatii secrete din istorie, iar americanii au inrosit telefoanele, cerandu-si scuze de la cei mentionati in mesaje.

Purtatorul de cuvant de la Casa Alba a mers si mai departe, gasindu-i deja vinovati pe angajatii WikiLeaks.

Un numar total de 1.022 de documente publicate incepand de duminica de Wikileaks.org contin referiri la Romania, dintre care 830 provin de la ambasada SUA la Bucuresti, potrivit site-ului de informatii, transmite MEDIAFAX.

Din documentele provenite de la ambasada Statelor Unite la Bucuresti, 38 sunt clasate drept secrete („secret”), in timp ce 368 sunt publice („unclassified”), iar 424 sunt confidentiale („confidential”).

Site-ul Wikileaks a inceput duminica sa publice 251.287 de documente trimise de diplomati americani la Washington, continand schimburi de informatii confidentiale sau secrete intre 274 de ambasade, consulate sau misiuni diplomatice din intreaga lume si Departamentul de Stat american. Telegramele vizeaza perioada 28 decembrie 1966 – 28 februarie 2010.

Dintre acestea, doar 15.652 de telegrame sunt clasate ca „secrete”.

Tara la care s-au facut cele mai multe referiri este Irakul (15.365), cele mai multe telegrame au fost trimise de la Ankara, capitala Turciei (7.918), iar de la biroul Secretarului de Stat au fost trimise 8.017 de documente, potrivit site-ului de informatii.

Regele Abdullah al Arabiei Saudite i-a indemnat pe americani sa „reteze capul sarpelui”, adica sa atace Iranul pentru a distruge programul nuclear al Teheranului. Mahmud Ahmadinejad a reactionat imediat, declarand ca totul nu este decat o strategie pusa la cale de americani, „un act satanic” menit sa semene discordie intre Iran si vecinii sai.

Casa Alba a ordonat revizuirea procedurilor de securitate, in speranta ca va evita noi dezvaluiri.

Pana una alta, viitoarea tinta a site-ului WikiLeaks este o importanta banca americana, ale carei documente secrete vor dezvalui existenta unui „ecosistem al coruptiei”.

Corespondenţa diplomatică pe care site-ul Wikileaks a început duminică să o publice provine din sistemul de comunicaţii folosit de Departamentul american al Apărării şi cel de Stat, relatează săptămânalul german Der Spiegel.

O parte a documentelor provine din sistemul SIPRNet (Secret Internet Protocol Router Network), la care au acces aproximativ 2,5 milioane de funcţionari americani, pe calculatoare ale căror proceduri de acces sunt modificate la fiecare circa 150 de zile, precizează săptămânalul german, una dintre cele cinci surse media din lume care au avut primele acces la aceste documente.

Documentele strict secrete („top secret”) nu trec prin reţeaua SIPRNet, dar şi ele sunt accesibile unui număr de 850.000 de americani, adaugă revista.

Dezvăluirile Wikileaks vizează 251.287 de documente trimise de diplomaţi americani la Washington şi 8.000 de directive ale administraţiei americane către ambasade.

Doar 6 la sută din documentele publicate, adică 15.652 de scrisori, sunt clasate ca „secrete”, dintre care 4.330 „nu trebuie comunicate străinilor”. Aproximativ 40 la sută sunt „confidenţiale” şi majoritatea nu conţin nicio menţiune restrictivă.

Cu excepţia unui document din 1966, majoritatea au fost trimise între 2004 şi sfârşitul lunii februarie 2010, dată la care, dintr-un motiv necunoscut, sursa Wikileaks a încetat să mai transmită.

Săptămânalul german se arată foarte prudent în legătură cu folosirea lor, pentru că afirmă că nu ştie „în ce circumstanţe informatorul site-ului Wikileaks le-a putut copia”, nici dacă aceste documente reprezintă toată producţia sau dacă este vorba despre „o selecţie de documente operate potrivit unor criterii pe care nu le cunoaştem”.

În acelaşi timp, absenţa unor documente strict secrete („top secret”) poate fi explicată fie prin faptul că informatorul nu are acces la acestea, fie pentru că nu a dorit să facă acest lucru, pentru a nu i se afla identitatea, de exemplu.

Dacă scrisorile diplomatice pot fi înţelese de oricine, pentru că în general nu au fost redactate pentru a fi trimise urgent, măsura în care ele sunt conforme cu realitatea rămâne incertă. „Autorii nu ezită să raporteze cea mai neînsemnată bârfă sau zvon” în aceste scrisori, redactate în ideea că acestea nu vor fi date publicităţii decât după 25 de ani, scrie săptămânalul.

Iranul a obţinut 19 rachete nord-coreene de concepţie rusească şi tehnologie avansată, care sunt mult mai puternice decât orice a admis public Washingtonul că ar avea Teheranul şi care ar putea atinge capitale din Europa Occidentală, potrivit documentelor publicate de WikiLeaks.

Informaţia, publicată de New York Times în ediţia electronică, se bazează pe o telegramă datând din 24 februarie 2010 şi detaliază o întâlnire între oficiali ruşi de rang înalt şi o delegaţie americană condusă de Vann H. Van Diepen, din cadrul diviziei de neproliferare din Departamentul de Stat.

Aceste rachete ar permite pentru prima dată Iranului să atace capitale din Europa Occidentală sau Moscova, iar oficialii americani au avertizat că propulsia lor avansată ar putea ajuta Iranul să obţină mai rapid rachete balistice intercontinentale.

Telegrama sugerează, de asemenea, o cooperare militară profundă – probabil şi nucleară – între Coreea de Nord şi Iran decât se ştia până atunci. La cererea administraţiei Obama, The New York Times a fost de acord să nu publice textul acesteia.

Versiunea nord-coreeană a acestui tip de rachetă, cunoscut ca BM-25, ar putea fi echipată cu focos nuclear. Mulţi experţi susţin că Iranul mai are mult până la obţinerea unui focos nuclear, în special unul suficient de mic pentru a putea fi ataşat vârfului unei rachete, dar consideră că acesta a depus eforturi în acest sens.

În prezent raza de acţiune maximă a rachetelor balistice iraniene cunoscute este de 1.900 de kilometri, potrivit experţilor, ceea ce înseamnă că poate atinge Orientul Mijlociu, inclusiv Israelul, precum şi Turcia şi porţiuni din Europa de Est. Oamenii de ştiinţă susţin că BM-25 are o rază de acţiune mai mare şi este şi mai grea, având mai mult combustibil şi putând atinge o rază de acţiune de 3.200 de kilometri. În cazul în care ar fi lansată din Iran, o astfel de rachetă ar atinge Europa Occidentală, inclusiv Berlinul.

Documentele susţin nu numai că Iranul a obţinut rachete BM-25, ci a văzut şi tehnologia avansată necesară pentru a proiecta şi construi o nouă clasă de proiectile mai puternice.

Serviciile de informaţii canadiene au contactat în 2008 Ministerul iranian pentru Informaţii şi Securitate, la cererea acestuia din urmă, care şi-a propus „ajutorul” în Afganistan în privinţa unor eventuale atentate, arată luni un document difuzat de WikiLeaks.

Acest document, dat publicităţii de New York Times, se referă la o întâlnire la Ottawa, la 2 iulie 2008, între şeful serviciului candian de informaţii CSIS, Jim Judd, şi un consilier al Departamentului de Stat, Eliot Cohen.

El a dezvăluit un episod inedit, relaţiile dintre Ottawa şi Teheran fiind foarte reci de mai mulţi ani.

Judd i-a spus interlocutorului său că serviciul este „foarte, foarte preocupat” de Iran.

CSIS a vorbit recent cu Ministerul pentru Informaţii şi Securitate, după ce această agenţie a cerut un canal de comunicare cu Canada„, a declarat el.

„Iranienii au acceptat să «ajute» (Canada) în problemele afgane, inclusiv furnizând informaţii despre potenţiale atentate„, continuă telegrama diplomatică trimisă de ambasada americană la Ottawa.

Totuşi, a mărturisit Judd, „nu am înţeles ce voiau cu adevărat” deoarece este clar că „iranienii vor să sugrume ISAF …lent”.

Un document american datând din 2009, dezvăluit de site-ul WikiLeaks şi publicat luni de cotidianul britanic The Telegraph, susţine că Ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, suferă de cancer în fază terminală.

Potrivit acestui document care ar fi fost trimis în august 2009 de consulatul Statelor Unite la Istanbul, un om de afaceri, a cărui identitate şi naţionalitate nu sunt precizate şi care ar fi avut legături cu fostul preşedinte iranian Akbar Hashemi Rafsandjani, a declarat că Ali Khamenei suferă de o formă rară de leucemie.

„Khamenei va muri probabil în câteva luni”, afirmă documentul citat de Telegraph.

În perioada respectivă, Rafsandjani tocmai îşi lansase campania împotriva realegerii preşedintelui iranian Mahmoud Ahmadinejad.

După ce a fost informat despre starea de sănătate a Ghidului suprem, „Rafsandjani a încetat campania împotriva lui Khamenei în Adunarea Experţilor (unul dintre centrele de putere ale sistemului politic iranian) şi a decis să lase natura să îşi continue cursul”, adaugă documentul.

„După decesul Ghidului suprem, Rafsandjani va încerca să mobilizeze Adunarea Experţilor pentru a fi numit în locul acestuia”, potrivit documentului dezvăluit de WikiLeaks.

„Dacă reuşeşte (…), el îl va invita apoi pe Ahmadinejad să demisioneze şi va convoca noi alegeri”.

Khamenei, susţinătorul unei linii dure, mai ales faţă de Statele Unite, a avut întotdeauna influenţă decisivă asupra afacerilor statului iranian.

Diplomaţia este talentul de a spune lucruri în mod elegant în public, fără a ofensa, dar telegramele secrete americane publicate de WikiLeaks duminică dezvăluie că angajaţii Departamentului de Stat au emis adeseori opinii nemiloase.

Printre miile de documente publicate de WikiLeaks se află portrete puţin flatante ale liderilor aliaţi sau nu ai Statelor Unite.

Preşedintele francez NICOLAS SARKOZY:

„Suspicios şi autoritar”, potrivit ambasadei americane, care subliniază modul dur pe care îl adoptă preşedintele francez cu colaboratorii săi.

Premierul italian SILVIO BERLUSCONI:

Un diplomat american de rang înalt l-a descris drept „iresponsabil, vanitos şi ineficient în calitate de lider european moderat”. O altă telegramă îl descrie drept „slab din punct de vedere fizic şi politic” şi afirmă că obiceiurile sale de a face petreceri până dimineaţa îl împiedică să se recupereze.

Cancelarul german ANGELA MERKEL:

„Îi este teamă de riscuri şi rareori dă dovadă de imaginaţie”, se arată într-o altă telegramă, în timp ce ministrul său de Externe, GUIDO WESTERWELLE, homosexual declarat, este calificat drept o „personalitate exuberantă” dar cu puţine competenţe în diplomaţie.

Preşedintele afgan HAMID KARZAI:

Un document îl califică drept „extrem de influenţabil” şi înclinat să se lase convins de teorii ale complotului.

Liderul libian MUAMMAR KADHAFI:

O telegramă arată că „depinde aproape obsesiv de un nucleu dur de oameni de încredere” şi că nu ştie să călătorească fără o infirmieră ucraineană bine dotată fizic. Liderului îi este teamă să survoleze apele şi să urce în clădiri cu etaj.

Preşedintele rus DMITRI MEDVEDEV:

„Este Robin al lui Batman jucat de Putin”, potrivit ambasadei Statelor Unite la Moscova, care face aluzie la tânărul camarad al eroului de benzi desenate, pentru a sublinia că de fapt premierul Vladimir Putin este cel care deţine puterea în Rusia. Preşedintele rus este calificat, de asemenea, drept şters şi „ezitant”.

Premierul rus VLADIMIR PUTIN:

Este considerat „masculul dominant” („alpha-male”).

Premierul turc TAYYIP ERDOGAN:

Este considerat izolat şi prost informat. Se îndoieşte de toţi şi „este înconjurat de un cerc de consilieri care îl flatează dar îl dispreţuiesc”. Erdogan îşi ia aproape toate informaţiile din ziarele islamiste şi analizele ministerelor sale nu îl interesează, scriu diplomaţii americani la Ankara.

Ministrul turc de Externe, AHMET DAVUTOGL:

Este calificat drept „excepţional de periculos” de un informator al diplomaţilor americani care avertizează asupra influenţei islamiste a acestuia asupra lui Erdogan.

Cancelarul german, Angela Merkel, evită riscurile, apreciază diplomaţi americani în documentele confidenţiale dezvăluite de WikiLeaks şi publicate duminică de săptămânalul Der Spiegel.

Se teme de riscuri şi rareori se arată creativă„, se arată într-un document transmis de ambasada americană la Berlin în data de 24 martie 2009, care adaugă că Merkel este considerată „tenace atunci când se află în dificultate” şi este „metodică, raţională şi pragmatică„.

Diplomaţii americani au însă o atitudine dură faţă de ministrul german de Externe, vicecancelarul Guido Westerwelle, liderul liberalilor din FDP. Conform Der Spiegel, acesta este considerat incompetent şi antiamerican, iar personalitatea sa „exuberantă” îl transformă într-o persoană imprevizibilă.

Liderul CSU, aripa bavareză a partidului CDU, Horst Seehofer, este criticat pentru lacune grave. „Nu are mare lucru de spus în ceea ce priveşte politica internaţională şi pare să ignore fapte de bază”, afirmă diplomaţii americani, adăugând că acesta s-a declarat surprins să afle că jumătate dintre cei 40.000 de militari încă staţionaţi în Germania se află în Bavaria, landul pe care îl conduce din 2008.

Ministrul Apărării, Karl-Theodor zu Guttenberg, personalitate în plină ascensiune a CSU, este unul dintre puţinii politicieni agreaţi de diplomaţii americani. „Este un prieten apropiat şi declarat al Statelor Unite”, care aduce „un pic de strălucire în guvernul german”. El le-a dezvăluit diplomaţilor americani că Westerwelle „a fost un obstacol mai mare decât opoziţia în calea sporirii efectivelor germane în Afganistan” şi s-a plâns şi de Merkel, pe care o consideră „incapabilă să aplice propria politică economică”.

Diplomaţi germani au afirmat că secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a discutat vineri cu omologul său german, pentru a-şi exprima „regretul înaintea publicării documentelor interne americane”.

Casa Albă a ordonat o revizuire a procedurilor de securitate pentru a evita noi dezvăluiri de documente sensibile, în urma publicării conţinutului a zeci de mii de telegrame diplomatice la iniţiativa site-ului WikiLeaks.

Orice eşec de a proteja informaţiile clasificate (…) este inacceptabil şi nu va fi tolerat” , a afirmat directorul biroului pentru buget al Casei Albe, Jacob Lew, într-o directivă transmisă şefilor de servicii şi administraţii, postată luni pe site-ul preşedinţiei americane.

Lew, unul dintre colaboratorii cei mai apropiaţi ai preşedintelui Barack Obama, a dat ordin „serviciilor şi administraţiilor care gestionează informaţii clasificate să formeze o echipă pentru a evalua securitatea” acestora.

„Este responsabilitatea oricărei persoane care are acces la informaţii clasificate să protejeze aceste date capitale pentru securitatea ţării noastre„, a subliniat Lew. „Orice dezvăluire neautorizată de date clasificate constituie o încălcare a legii şi compromite securitatea ţării”, a adăugat el.

Casa Albă a condamnat duminică „în termenii cei mai fermi” publicarea „iresponsabilă şi periculoasă” a unor noi documente diplomatice americane, afirmând că iniţiativa site-ului WikiLeaks ar putea aduce riscuri mortale pentru unele persoane.

Această reacţie a venit la câteva minute după publicarea, pe paginile de Internet ale unor instituţii de presă, a conţinutului unor telegrame diplomatice, dintre care aproximativ 250.000 le-au fost comunicate de WikiLeaks.

Dezvăluirea de catre site-ul Wikileaks a celor aproximativ 250.000 de note diplomatice americane a generat luni reacţii de condamnare din partea Guvernelor din întreaga lume, Casa Albă calificând această acţiune drept o „crimă gravă”.

Wikileaks şi cei care publică aceste informaţii „sunt criminali”, a afirmat Robert Gibbs, purtător de cuvânt al preşedinţiei americane, considerând că aceste scurgeri de informaţii constituie „grave încălcări ale legii şi o ameninţare gravă pentru cei care conduc şi contribuie la politica noastră externă”.

La rândul său, secretarul de Stat american, Hillary Clinton, s-a referit la un „atac împotriva comunităţii internaţionale„.

Ea a discutat anterior cu omologul său turc Ahmet Davutoglu, pe care un informator al diplomaţilor americani de la Ankara l-a calificat în unele telegrame diplomatice drept „excepţional de periculos”. În cursul întâlnirii, cei doi „au discutat despre problema Wikileaks şi ministrul Afacerilor Externe a apreciat comentariile directe şi deschise ale secretarului” de Stat, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley.

Davutoglu, alături de Clinton, a afirmat că ţara sa menţine „un parteneriat strategic” cu Washingtonul.

Documentele, obţinute de Wikileaks şi comunicate mai multor surse media importante, prezintă, în formă neprelucrată, culisele diplomaţiei americane.

Luni, partenerii Washingtonului au preluat retorica folosită de Statele Unite, condamnând metodele site-ului de Internet.

Franţa a denunţat o divulgare „deliberată şi iresponsabilă” de informaţii confidenţiale.

În Italia, ministrul Afacerilor Externe, Franco Frattini, a afirmat că acesta ar putea fi considerat un „11 septembrie al diplomaţiei mondiale”.

Mahmoud Ahmadinejad, preşedintele iranian pus pe acelaşi plan cu Adolf Hitler în unele note americane, a afirmat că aceste documente sunt „fără valoare”, considerând că publicarea documentelor „face parte dintr-o campanie de război al informaţiilor” împotriva Teheranului, orchestrată de Statele Unite.

Dar liderii vizaţi de aceste note s-au grăbit să dea asigurări că aceste „bârfe”, potrivit lui Guido Westerwelle, ministrul german al Afacerilor Externe, nu aduc atingere relaţiilor lor cu Washingtonul. Iar un purtător de cuvânt al premierului britanic David Cameron a dat asigurări că ţara sa va continua să „lucreze strâns cu Statele Unite”.

Afganistanul nu consideră că relaţiile sale cu Statele Unite vor avea de suferit, în pofida unor documente care îl descriu pe preşedintele Hamid Karzai drept „slab” şi pe fratele său Ahmed Wali ca fiind implicat în afaceri de trafic de droguri şi corupţie.

În Orientul Mijlociu, un înalt oficial israelian apreciază că publicarea acestor informaţii nu afectează imaginea Israelului şi că ele confirmă poziţia oficială a acestei ţări în favoarea unei mai mari fermităţi faţă de Teheran.

În Statele Unite, riposta se articulează în jurul a două axe: procedurile judiciare şi prevenirea unor noi scurgeri de informaţii.

Secretarul Justiţiei, Eric Holder, a amintit că o „anchetă penală este în curs de desfăşurare”. „(…) Nu suntem deocamdată în măsură să furnizăm rezultate, dar ancheta este în curs”, a adăugat el.

Casa Albă a anunţat că a ordonat o trecere în revistă a procedurilor de securitate, pentru a evita noi dezvăluiri.

Dar Sarah Palin, figură importantă a ultraconservatorilor americani, a apreciat pe pagina sa de Facebook că publicarea acestor informaţii „ridică serioase semne de întrebare legate de incompetenţa administraţiei Obama în gestionarea acestui enorm fiasco”. Pe de altă parte, ea l-a calificat pe Julian Assange, fondatorul Wikileaks, drept „un agent antiamerican care are sânge pe mâini”.

În America Latină, preşedintele venezuelean Hugo Chavez i-a cerut lui Clinton să demisioneze, apreciind că „imperiul (american) a fost dezvăluit”.

Aliatul său, Ecuadorul, s-a declarat dispus să îl primească pe Julian Assange, care este urmărit de justiţia americană.

„Dictatura“ Germaniei deranjează Europa

" Nanny" Merkel si "bebe" Rompuy

Reuniunea de două zile a liderilor europeni este dominată de divergenţele dintre motorul franco-german şi celelalte ţări membre. Comisarul pentru Justiţie Viviane Reding consideră drept „iresponsabilă“ ideea rediscutării tratatelor europene.

„Nu mi-a plăcut ceea ce s-a întâmplat la Deauville”, a declarat Viviane Reding, care este şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Poziţia ei nu este una singura, mulţi lideri europeni fiind deranjaţi de discuţiile şi soluţiile avansate de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, la „troica” ce a avut loc săptămâna trecută în Franţa, unde a fost prezent şi liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev. Mai precis, Merkel a renunţat la ideea sancţionării automate a statelor ce încalcă regulile zonei euro, în schimbul sprijinirii de către Franţa a înfiinţării unui mecanism permanent împotriva deficitului bugetar.

„Ar fi trebuit să fie o discuţie a celor 27, nu un dictat al celor două ţări. Vă amintiţi ce s-a întâmplat cu Tratatul de la Lisabona? Ne-au trebuit 10 ani pentru a-l aproba. Ar fi iresponsabil să deschidem o cutie a Pandorei”, a declarat Reding, adăugând, într-un interviu pentru „Die Welt”, că Parisul şi Berlinul „au insultat” celelalte ţări membre prin încercarea de a impune decizii. „Termenii pe care acest comisar european îi foloseşte pentru a denigra propunerile franco-germane sunt inacceptabili şi amintesc de limbajul insultător, pe care nu-l voi uita, folosit împotriva Franţei” în timpul disputelor privind rromii, a replicat secretarul francez de stat Pierre Lellouche. Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a precizat că „înţelegerea de la Deauville” le-a lăsat „un gust amar” celorlalte state, care au impresia că li se spune ce trebuie să facă.

Italia, Belgia şi unele state est-europene nu văd nici ele cu ochi buni planul franco-german, cele din urmă respingând în special ideea blocării fondurilor. Singurii care până la începerea summitului s-au pronunţat în favoarea modificării Tratatului de la Lisabona au fost polonezii, care au respins însă unele propuneri ale cancelarului german, precum cea a suspendării dreptului de vot în Consiliul de Miniştri. „Aceste propuneri mi se par exotice şi nerealiste”, a declarat ieri premierul polonez, Donald Tusk.

Liderul grupului liberal european (ALDE), Guy Verhofstadt, a avut o poziţie şi mai dură şi a explicat că Parlamentul European este hotărât să-şi folosească noile puteri date de tratatul de la Lisabona pentru a nu lăsa „guvernanţa economică europeană ” să fie „diluată” de Germania şi Franţa.

Nimic fără Germania

„Merkel se izolează în UE”, titra ieri presa germană, notând că şeful Guvernului de la Berlin a ţinut să precizeze că din 2013 Germania nu va mai sprijini mecanismul de stabilizare financiară, stabilit în primăvară. Acest mecanism permite statelor care se află în dificultate să solicite asistenţă financiară – de până la 60 de miliarde de euro -, pentru a se evita situaţia provocată de problemele Greciei. Mecanismul va expira însă în trei ani, iar cancelarul german vrea unul permanent în care băncile să joace un rol mai mare.

Nici opoziţia nu a fost prea încântată de discuţiile de la Deauville, Merkel explicând miercuri în Bundestag de ce a fost nevoie să facă o serie de concesii francezilor. „Un acord franco-german nu reprezintă totul în Europa. Dar la fel de adevărat este că fără un acord franco-german nu se mişcă prea multe în UE”, a declarat Merkel, în timp ce Verzii au calificat-o drept „novice” în probleme europene şi au acuzat-o că printr-un „discurs diletant” a adus mai multe deservicii unităţii europene.

Cameron, înfrânt

Înainte de summit, telefoanele din mai multe cancelarii europene au sunat febril. Premierul David Cameron a încercat să-i convingă pe principalii lideri să nu accepte varianta de buget a Parlamentului European pe 2011 – 143 de miliarde de euro. Aceasta nu a fost prea bine primită în rândul opiniei publice, dar şi a guvernelor europene nevoite să reducă drastic cheltuielile. PE a propus o creştere de 5,9%, în timp ce Consiliul European recomandase o majorare de doar 2,9%.

Cameron le-a cerut colegilor să pledeze pentru o creştere „cât mai mică”. În cele din urmă, premierul britanic a trebuit să-şi recunoască înfrângerea. Chiar dacă bugetul nu figurează pe agenda summitului, el va fi adus în discuţie şi cel mai probabil se va ajunge la un compromis între cele două variante avansate.

SUA „pierd” Europa?

Un alt punct de pe agenda discuţiilor va fi securitatea europeană, percepută diferit în capitalele continentului. „Va pierde SUA Europa în favoarea Rusiei?” se întreba ieri „The New York Times”, punctând modul în care noul concept de securitate va fi modificat de apropierea tot mai mare a europenilor de Rusia. Deocamdată, Washingtonul nu reacţionează în niciun fel. Nu a făcut-o nici măcar atunci când Dmitri Medvedev i-a promis lui Sarkozy că îl va ajuta la G20 să reducă influenţa dolarului pe pieţele valutare mondiale.

Economia Greciei nu-şi revine

Ministrul grec al Finanţelor, Giorgios Papakonstantinou, a anunţat că în 2011 economia ţării sale se va contracta cu trei procente. Nici alte ţări din sudul Europei nu o duc mai bine. În Portugalia, negocierile privind bugetul de austeritate au eşuat, în timp ce Irlanda anunţă noi măsuri dure.

„Un acord franco-german nu reprezintă totul în Europa. Dar la fel de adevărat este că fără un acord franco-german nu se mişcă prea multe în Uniunea Europeană.”
Angela Merkel cancelarul Germaniei

„Ar fi trebuit să fie o discuţie a celor 27, nu un dictat al celor două ţări. Vă amintiţi ce s-a întâmplat cu Tratatul de la Lisabona? Ne-au trebuit 10 ani pentru a-l aproba. Ar fi iresponsabil să deschidem o cutie a Pandorei.”
Viviane Reding comisar pentru Justiţie

România şi Polonia, aliate la Bruxelles


Traian Băsescu, în momentul sosirii la Bruxelles Foto: afp

Preşedintele Traian Băsescu va reprezenta România la Consiliul European de Toamnă în cadrul căruia se va discuta despre consolidarea guvernării economice şi va fi dezbătut raportul grupului operativ de lucru, condus de liderul Consiliului European, Herman Van Rompuy, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei. Cu prilejul vizitei preşedintelui polonez, Bronislaw Komorowksi în România, Traian Băsescu declarase că cele două ţări vor încerca să-i convingă pe liderii europeni să scoată deficitul fondului de pensii din deficitul bugetului de stat.

„Sperăm că la nivelul Consiliului European şi la nivelul Parlamentului European să se înţeleagă acest lucru. Voi fi foarte deschis: şi state membre vechi ale UE au deficite uriaşe ale fondurilor de pensii. Cred că vom reuşi să coagulăm o majoritate critică, în aşa fel încât subiectul să fie foarte serios abordat la nivelul Consiliului European”, declara marţi preşedintele Traian Băsescu. În acest demers, România şi Polonia beneficiază de ajutorul altor şapte ţări, printre care Suedia, Slovacia şi Cehia.

România caută un compromis bugetar

Ca şi alte ţări, România va pleda pentru un compromis între bugetul pe 2011 agreat de Parlamentul European (cu 6% mai mare decât în 2009) şi cel avansat de Consiliul European, mai mare cu doar 2,9%. În anul 2009, Uniunea Europeană a încheiat cu un excedent bugetar de 1,9%, astfel că sumele cu care cele 27 de ţări membre au contribuit la bugetul comunitar au fost diminuate cu 2,25 de miliarde de euro în total, faţă de 2008. România a plătit cu 24,8 milioane de euro mai puţin faţă de 2009, adică în jur de 1,4 miliarde de euro.

Discuţiile pe această temă vor fi însă aprige, amplificate şi de faptul că momentan nimeni nu prea ştie câţi bani vor fi alocaţi Serviciului European pentru Acţiune Externă. Mai ales că Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a cerut suplimentarea staffului cu 118 posturi, ceea ce ar duce la creşterea cheltuielilor EEAS cu 34,4 milioane de euro anual. Chiar dacă nu are un buget, Ashton a ales deja un sediu pentru diplomaţia europeană, în clădirea Axa din Rondul Robert Schuman. Dezvoltatorul imobiliar care deţine clădirea a acceptat ca UE să nu plătească nicio chirie pentru primul 2011. Chiria anuală va fi de 12 milioane de euro.

 

O lume nebuna, nebuna, nebuna….: Ghicitoarele obligate sa dea factura si sa plateasca TVA iar daca previziunile nu se adeveresc, vor face inchisoare

In lipsa de prea multe idei economice unii politicieni ai puterii s-au gandit ca ar putea face bani si din … vrajitorie. Astfel, vrăjitoarele ar putea fi obligate să dea factură şi chitanţă, iar dacă previziunile nu se adeveresc, vor face închisoare. Acestea sunt câteva din prevederile unui proiect de lege iniţiat de mai mulţi parlamentari. Comisia juridică a Senatului a respins documentul, însă va fi dezbătut în plen, informeaza Antena 3. Totusi, politicienii romani ar trebui sa tina cont si de posibilele consecinte nefaste ce s-ar putea abate asupra lor. Presa internationala a relatat pe larg, marti, despre actiunile malefice ale vrajitoarele de etnie roma indreptate impotriva preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy.

Mai mulţi senatori PDL le-au pus gând rău vrăjitoarelor. Ei vor ca ghicitoarele să aibă casă de marcat şi să plătească TVA. Astfel, se vor aduce bani mai mulţi la buget, sustin iniţiatorii proiectului de lege. Proiectul se pare insa ca nu este agreat nici de putere, nici de opoziţie.

Dacă această iniţiativă ar fi adoptată, ghicitoarele ar fi obligate să se înscrie în organizaţii profesionale şi să aibă autorizaţii de liberă practică.Pe de altă parte, proiectul interzice vrăjitoarelor să deţină cabinete sau să îşi facă publicitate în apropierea bisericilor, a şcolilor dar şi a altor instituţii publice

Sarkozy blestemat de vrajitoare

Pe de alta parta, politicienii ar trebui sa se gandeasca de doua ori daca vor vota aceasta lege prin care sa le supere pe vrajitoare, deoarece ar putea sa aiba de suferit. De acest lucru s-a convins se pare si preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. Problemele acestuia se pare au fost provocate de blestemul romilor, susţine o clarvăzătoare bulgară, Zorniţa, care avertizează că acesta va începe în curând „să facă paşi greşiţi”, scrie blogul cotidianului Le Monde, citat de Mediafax.

„Blestemul pe care ţiganii l-au aruncat asupra lui îi va afecta sănătatea lui şi apropiaţilor lui, dar şi cariera politică. Nu va obţine niciodată un al doilea mandat, cu excepţia situaţiei în care se va găsi un antidot puternic”, a explicat Zorniţa.

La randul sau, cotidianul bulgar Standart, merge mai departe cu speculaţiile despre „fericirea pierdută” a lui Sarkozy, adăugând că soţia sa, Carla Bruni, l-ar fi „expediat” deja. „S-a terminat cu dragostea şi norocul la Elysée, victime ale blestemului ţigănesc” titrează cotidianul.

Întrebându-se „cum au putut romii să îndeplinească o operaţiune în care opoziţia franceză, ajutată de protestele militanţilor pentru drepturile omului, a eşuat”, Le Monde găseşte şi un răspuns, tot în declaraţiile clarvăzătoarei bulgare: „O singură fotografie este suficientă pentru ca ţiganii noştri bătrâni să îi strice viaţa”.

Pentru a-l blestema pe Sarkozy, romii bulgari şi români au folosit „artileria grea”, susţin specialiştii. Înainte de a fi expulzaţi din Franţa, aceştia au sacrificat animale – cocoşi, iezi, câini comunitari – aruncând blesteme asupra familiei lui Sarkozy şi a unor miniştri din Guvernul său.

Magie si Flacara Violeta la Cotroceni

Subiectul influentelor paranormale a fost intens mediatizat atat in presa nationala dar si in cea internationala, imediat dupa castigarea alegerilor prezidentiale de catre Traian Basescu. Atunci, Viorel Hrebenciuc, seful de campanie al lui Geoana a declansat o adevarata isterie sustinand ca Basescu a fost ajutat sa castige algerile de catre parapsihologi bine antrenati in tehnici de manipulare a maselor, care au invocat flacara violeta. Subiectul a creat multa valva iar la final misterul nu a fost elucidat.

„Grecia fiind fortata sa cumpere arme”

Daniel Cohn-Bendit

Un lider parlamentar european a acuzat Franţa şi Germania ca forţeaza Grecia sa cumpere arme de milioane de euro în schimbul banilor dati ca ajutor. 

Franţa şi Germania, desi cer public Greciei să facă reduceri dure ale cheltuielilor publice, hărţuiesc guvernul grec sa ratifice milioane de euro în tranzacţii de arme, a pretins parlamentarul franco-german Daniel Cohn-Bendit,vineri. 

Acuzaţia a atras o puternica negare din partea guvernului francez. 

Cohn-Bendit a spus că s-a întâlnit săptămâna trecută la Atena cu Papandreou, un prieten vechi de-al său, şi i-a acuzat pe cancelarul german Angela Merkel şi pe preşedintele francez Nicolas Sarkozy de santajarea liderului grec.

Cohn-Bendit a acuzat Franţa şi Germania de punere a contribuţiilor lor la pachetul de salvare condus de FMI pentru datoria economiei elene conditionand Atena sa respecte afacerea masiva cu armament semnata de predecesorul lui Papandreou. 

„Dl Fillon si dl Sarkozy i-au spus domnului Papandreou:” Vom avansa banii pentru a vă ajuta, dar tu vei continua să plătesti contractele cu arme pe care le avem cu tine „, a spus Cohn-Bendit. 

Vineri, liderii zonei euro au aprobat un pachet de ajutorare a Greciei in valoare de 110 miliarde de euro la un summit de urgenţă tinut la Bruxelles. 

Reuniunea a avut loc într-un efort restabilire a încrederii în euro, dupa ce criza greaca a naucit pieţele financiare în toată lumea.”

Avand in vedere ca acuzatia pleaca de la un evreu (Cohn-Bendit) catre un alt evreu(Sarkozy) in sprijinul unui al treilea evreu(Papandreou) din punctul meu de vedere nu este decat un joc jidovesc pentru a-l scoate basma curata pe Papandreou si pentru a linisti spiritele in Grecia.  Povestea contractelor cu armament de miliarde de euro ” semnate” de dl. Karamanlis este praf in ochi aruncat lumii pentru a acoperi furturile masive de bani, de care Papandreou nu este strain. Chiar daca Karamanlis ar fi semnat asa ceva, capulul acestei afaceri a fost fostul ministru al afacerilor externe Dora Bakoyannis, prezenta la intalnirea Bilderberg din 2009( vezi lista aici) si cea care a decis schimbarea Gen. Grapsas, pe motiv ca ” nu-i plac ochii lui”. Nu degeaba intalnirea s-a tinut in Grecia si nu degeaba au fost prezenti la ea, pe langa ” stimabila” doamna, guvernatorul Bancii Nationale a Greciei si ministrul de finante. Rezultatul reuniunii s-a vazut la alegerile din toamna trecuta si mai ales anul acesta, odata cu izbucnirea „crizei” economice elene. Doamna Bakoyannis este o veche prietena a familiei Bush, cu care a petrecut numeroase concedii atat in America cat si in Grecia. Ea a urmat Scoala germana din Atena, apoi pe cea din Paris si a absolvit  Facultatea de Stiinte Politice si comunicare a Universitatii Ludwig Maximilian din Munchen. Nu degeaba joi seara a fost exclusa din Partidul Noua Democratie. Sfidand linia de partid ea a votat proiectul de austeritate propus de guvern in parlament. Initial a fost exclusa din grupul parlamentar al ND, dar ulterior, comitetul de etica al partidului a dispus expulzarea ei si din partid datorita declaratiei date dupa excluderea din grupul parlamentar. Iata ce a declarat, dupa ce si-a motivat votul spunand ca in viata unei persoane vine un moment in care trebuie sa alegi intre calea convenabila a tacerii, compromisului si oportunismului, si calea dificila a responsabilitatii:

Ţara noastră este astăzi la un pas de falimentul economic şi zdruncinată de tulburări sociale de proporţii fără precedent. Treizeci de ani de corupţie, cheltuieli risipitoare, iresponsabilitate şi etatism ne-au adus unde suntem astazi. Greşelile grave, inerţia şi omiterile din partea guvernului precedent dar, de asemenea, întârzierea nejustificata şi superficialitatea actualului guvern au agravat şi mai mult problemele. În acest moment poporul grec este chemat să facă sacrificii, dintre care multe sunt abuzive şi care, probabil, nu ar fi fost atât de extrem de profunde, dacă noi toţi nu am fi favorizat circumstanţele „. Felicitari doamna Bakoyannis, fara sa vreti ati recunoscut ca ati participat, din plin, la acest dezastru, dat fiind ca activitatea dumneavoastra politica, care include numai posturi de decizie si responsabilitate, numara nu mai putin de 33 de anisori. Ma-ntreb ce sacrificii personale ati facut, cu ocazia acestei crize, caci n-am auzit sa fi adus bani de acasa pentru a contribui la astuparea, chiar si a unui por al acestei asa-zise crize, la care ati contribuit din greu? Tupeul nu v-a lipsit niciodata iar pentru a va satisface ambitiile politice ati calcat peste cadavre, inclusiv al raposatului dumneavoastra sot. D-na Bakoyannis, nu Grecia este tara dumneavoastra ci Germania, asa cum America este a lui Papandreou. In afara de faptul ca vorbiti limba acestei tari si ca aveti nenumarate proprietati aici, nimic nu va mai leaga de acest popor. Domnul Papandreou nici macar limba nu o stapaneste bine, exprimandu-se mai coerent in limba engleza decat in greaca. Si inca un lucru: cum de nimeni nu mai aminteste de scandalul Siemens, in care s-au deturnat bani cu nemiluita? 
Adevarata este zicala ca” corb la corb nu-si scoate ochii”!