Partea I: APOLLO, Ingerul lui Iisus Hristos
Profeţia lui Apollo, pe care Sfanta Ecaterina a povestit-o la cincizeci de oratori înţelepti, a fost cea mai mare recunoastere a lui Iisus Hristos. „ΧΡΙΣΤΟΣ ΕΣΤΙ Ο ΕΜΟΣ ΘΕΟΣ” ( „Hristos este Dumnezeul meu”), spune Apollo, dezvăluind că el şi ceilalti Olimpieni sunt doar slujitori ai lui Hristos! Discursul exact al lui Apollo este înregistrat in următorul manuscris de la Manastirea Sinai, din Egipt; în acest manuscris se menţionează că profeţia lui Apollo a fost recitata de Oracolul din Delphi.
ΧΡΗΣΜΟΣ ΤΟΥ ΑΠΟΛΛΩΝΟΣ ΔΟΘΕΙΣ ΕΝ ΔΕΛΦΟΙΣ ΠΕΡΙ ΤΟΥ ΧΡΙΣΤΟΥ ΚΑΙ ΤΟΥ ΠΑΘΟΥΣ ΑΥΤΟΥ: ΕΙΣ ΜΕ ΒΙΑΖΕΤΑΙ ΟΥΡΑΝΙΟΣ ΦΩΣ. ΚΑΙ Ο ΠΑΘΩΝ ΘΕΟΣ ΕΣΤΙΝ. ΚΑΙ ΟΥ ΘΕΟΤΗΣ ΠΑΘΕΝ ΑΥΤΗ. ΑΜΦΩ ΓΑΡ ΒΡΟΤΟΣ ΟΜΩΣ ΚΑΙ ΑΜΒΡΟΤΟΣ. ΑΥΤΟΣ ΘΕΟΣ ΗΔΗ ΚΑΙ ΑΝΗΡ. ΠΑΝΤΑ ΦΕΡΩΝ ΠΑΡΑ ΠΑΤΡΟΣ, ΕΧΩΝ ΤΕ ΤΗΣ ΜΗΤΡΟΣ ΑΠΑΝΤΑ. ΠΑΤΡΟΣ ΜΕΝ ΕΧΩΝ ΖΩΟΝ, ΑΛΚΗ ΜΗΤΡΟΣ ΔΕ, ΧΘΙΝΗΤΟΙ ΣΤΑΥΡΟΝ. ΤΑΦΟΝ, ΥΒΡΙΝ, ΑΝΙΑΤΟΥ, ΚΑΙ ΑΠΟ ΒΛΕΦΑΡΩΝ ΠΟΤΕ ΧΕΥΑ<ΤΟ> ΔΑΚΡΥΑ ΘΕΡΜΑ. ΠΕΝΤΕ ΔΕ ΧΙΛΙΑΔΑΣ ΕΚ ΠΕΝΤΕ ΠΥΡΡΩΝ ΚΟΡΕΣΑΙ. ΤΟ ΓΑΡ ΘΕΛΕΙΝ, ΑΒΡΟΤΟΣ ΕΛΚΕΙ. ΧΡΙΣΤΟΣ 1 ΕΜΟΣ ΘΕΟΣ ΕΣΤΙΝ. ΕΝ ΞΥΛΩ ΤΑΝΥΣΘΕΙΣ. ΩΣ ΘΑΝΕΝ ΕΚ ΤΑΦΗΣ, ΕΙΣ ΠΟΛΟΝ ΕΛΚΩΝ. ΩΣ ΘΑΝΕΝ ΕΚ ΤΑΦΗΣ, ΕΙΣ ΠΟΛΟΝ ΕΛΚΩΝ.
Profeţia lui Apollo recitata la Delphi cu privire la Hristos şi suferintele Lui: „Unul din cer exercită presiuni asupra-mi, lumina, iar el este suferinţa lui Dumnezeu, fără ca nimic sa deterioreze divinitatea lui, caci el este simultan atât, muritor [cât] şi nemuritor, atât Dumnezeu [cât]şi om, aducând totul de la Tatăl şi având totul de la mamă. [In] Viaţa, chiar daca vine de la Tatăl, având forţa fizică de la o mamă muritoare, (va avea de suferit) cruce, înmormântare, insulte. Din pleoapele sale într-o zi vor curge fierbinti lacrimi. Cinci mii de oameni vor fi alimentati cu cinci pâini, aşa cum numai un Dumnezeu putea să faca. Hristos este Dumnezeul meu, care a fost răstignit pe lemn, el care a murit şi care din mormânt a atras mai multi la cer. ” (Manastirea Sinai, Codex 327, secolul 15, f. 235v)
Profeţia de mai sus a lui Apollo, in afară de Sf. Ecaterina, a fost de asemenea, înregistrata de către Sfântul Atanasie în manuscrisul de mai jos, care, aşa cum s-a menţionat mai sus, a fost furat de la Biblioteca Patriarhiei din Constantinopol, prin ambasadorul britanic Thomas Roe. De asemenea, în acest manuscris este menţionat faptul că profeţia a fost recitata de Oracolul din Delphi.
ΕΤΕΡΟΣ ΧΡΗΣΜΟΣ ΑΠΟΛΛΩΝΟΣ ΕΝ ΔΕΛΦΟΙΣ, ΕΝ Ω ΚΑΙ ΕΡΩΤΗΣΙΣ ΤΙΣ ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΙΑΣΩΝΟΣ, ΟΤΕ ΕΚΤΙΖΕΤΟ Ο ΝΑΟΣ ΤΟΥ ΑΠΟΛΛΩΝΟΣ ΕΙΣ ΤΟ ΠΥΘΙΟΝ ΕΙΣ ΤΟ ΑΡΓΟΣ. «ΕΙΣ ΜΕ ΒΙΑΖΕΤΑΙ ΟΥΡΑΝΙΟΣ ΦΩΣ. ΚΑΙ Ο ΠΑΘΩΝ ΘΕΟΣ ΕΣΤΙΝ ΚΑΙ ΟΥ ΘΕΟΤΗΣ ΕΠΑΘΕΝ. ΑΜΦΩ ΓΑΡ ΒΡΟΤΟΣ ΟΜΩΣ ΚΑΙ ΑΒΡΟΤΟΣ, Ο ΑΥΤΟΣ ΘΕΟΣ Η ΚΑΙ ΑΝΗΡ, ΠΑΝΤΑ ΦΕΡΩΝ ΠΑΡΑ ΠΑΤΡΟΣ, ΕΧΩΝ ΔΕ ΤΗΣ ΜΗΤΡΟΣ ΑΠΑΝΤΑ, ΠΑΤΡΟΣ ΔΕ ΖΩΩΝ ΑΛΚΗΝ, ΜΗΤΡΟΣ ΔΕ ΘΝΗΤΗΣ ΣΤΑΥΡΟΝ, ΤΑΦΟΝ, ΥΒΡΙΝ ΑΛΙΤΗΝ. ΤΟΥ ΚΑΙ ΑΠΟ ΒΛΕΦΑΡΩΝ ΠΟΤΕ ΧΕΥΑΤΟ ΔΑΚΡΥΑ ΘΕΡΜΑ. ΟΣ ΠΕΝΤΕ ΧΙΛΙΑΔΑΣ ΕΚ ΠΕΝΤΕ ΠΥΡΩΝ ΚΟΡΕΣΑΤΟ, ΘΕΛΗΤΗΝ ΑΒΡΟΤΟΣ ΑΛΚΗΝ. ΧΡΙΣΤΟΣ, ΟΜΩΣ ΘΕΟΣ ΕΣΤΙΝ, ΕΝ ΞΥΛΩ ΤΑΝΥΣΘΗ, ΟΣ ΘΑΝΕΝ, ΟΣ ΕΤΑΦΗ, ΕΙΣ ΠΟΛΟΝ ΩΡΤΟ. (Athanasius, Commentarius de templo Athenarum)
În conformitate cu înregistrarea de mai sus a Sfantului Atanasie, profeţia lui Apollo a fost recitata, după o interogare relativă facuta de liderul expeditiei Argonautilor, Iason. În aceeaşi lucrare este, de asemenea, înregistrata o a doua profeţie a lui Apollo, care a fost recitata de cei şapte înţelepţi Eleni care s-au întâlnit la templul Dumnezeului Necunoscut din Atena. De la o întrebare pusă lui Apollo cu privire la cui ii aparţine templul, Apollo prezice venirea Fiului şi a Cuvântului lui Dumnezeu, dar, de asemenea, si numele mamei Lui, Maria.
ΣΥΝΑΧΘΕΝΤΕΣ ΔΕ ΟΙ ΣΟΦΟΙ ΕΙΠΟΝ ΤΩ ΑΠΟΛΛΩΝΙ. ΠΡΟΦΗΤΕΥΣΟΝ ΗΜΑΣ ΛΕΞΑΣ, Ω ΑΠΟΛΛΩΝ, ΤΙΝΟΣ ΜΕΤΑ ΣΕ ΔΟΜΟΣ ΟΥΤΟΣ ΕΣΤΑΙ; ΑΠΟΛΛΩΝ ΑΠΟΚΡΙΝΑΜΕΝΟΣ ΤΟΥΤΟΙΣ ΕΦΗ. «ΟΣΑ ΜΕΝ ΠΡΟΣ ΑΡΕΤΗΝ ΚΑΙ ΚΟΣΜΟΝ ΟΡΩΡΕ ΠΟΙΕΙΝ, ΠΟΙΕΙΤΕ. ΕΓΩ ΔΕ ΕΦΕΤΜΕΥΩ ΤΡΕΙΣ ΕΝΑ ΜΟΥΝΟΝ ΥΨΙΜΕΔΟΝΤΑ ΘΕΟΝ, ΟΥ ΛΟΓΟΣ ΑΦ<ΘΕΓΚΤΟΣ>, ΕΝ ΑΔΑΗ ΚΟΡΗ ΕΓΚΥΜΟΣ ΓΕΝΟΜΕΝΟΣ, ΕΝ ΑΠΑΝΤΙ ΚΟΣΜΩ ΩΣΠΕΡ ΠΥΡΦΟΡΟΝ ΤΟΞΟΝ ΔΙΑΔΡΑΜΩΝ ΑΛΙΕΥΣΕΙ ΤΟΥΣ ΑΝΘΡΩΠΟΥΣ ΩΣΠΕΡ ΙΧΘΥΑΣ ΒΥΘΟΥ ΕΚ ΤΗΣ ΑΠΙΣΤΙΑΣ, ΟΥΣ ΚΑΙ ΖΩΓΡΗΣΑΣ ΠΑΤΡΙ ΠΡΟΣΑΞΕΙ ΔΩΡΟΝ. ΜΑΡΙΑ ΔΕ ΤΟΥΝΟΜΑ ΑΥΤΗΣ». ΚΑΙ ΤΑΥΤΑ ΠΡΟΦΗΤΕΥΣΑΣ ΑΠΟΛΛΩΝ ΕΙΠΕ.
Înţelepţii adunati i-au spus lui Apollo: „prezi-ne noua profet Apollo, după tine cui va aparţine acest templu?” Ca răspuns pentru ei Apollo le-a spus: „Tot ce este referitor la virtute şi decenţă pe care el le-a indus pentru a se manifesta, tu de asemenea vei avea. Anticipez un singur Dumnezeu triadic [Treimea dumnezeiasca] întins la înălţimi[ existent in ceruri], al cărui Cuvant nespus, o dată ce a fost pus într-o fată nevinovată, exact aşa cum -arcul poartă focul, va captiva, în general, întreaga lume exact aşa cum prinzi peştele de pe fundul mării. Pe degeaba[ fara vina], el va fi oferit Tatălui. Maria este numele ei.” Şi aceasta a fost profeţia spusă de Apollo.
(Athanasius, Commentarius de templo Athenarum, codex Thomas Roe 5, ff. 151v, 152r, Oxford, Bodleian Library)
Imaginea de mai sus, în ceea ce priveşte profeţia lui Apollo despre gestaţia Cuvântului lui Dumnezeu de către Fecioara Maria, aşa cum este înregistrata în scris de către Sfântul Atanasie „Commentarius de Templo Athenarum”, într-un manuscris situat în Biblioteca Oxford. Mai jos, aceeasi profeţie a Sfântului Atanasie, într-un manuscris de la Biblioteca Vaticanului.
Apollo profeteste despre un singur Dumnezeu în trei ipostaze si pre-anunţă naşterea Fiului Său de către o Fecioara nevinovata, al cărui nume este Maria.
În profeţia care urmează, Apollo, de asemenea, anunţă că el şi ceilalti olimpieni sunt o mică parte din îngerii lui Dumnezeu!
Această profeţie foarte semnificativa a fost înregistrata de către Firmianus Lactantius în cartea sa Divinae Institutiones. Manuscrisele care conţin profeţia următoare sunt din Plut Codex. 21.3 din secolul 15, al Bibliotecii Laurenziana din Florenţa.
De testimonio appollinis c vii:
APOLLO enim quem preter ceteros diuinum maximeq; fatidicum existimant colophone respondens quod delphis credo emigrauerat amenitate asiae ductus querenti quis eet aut quit eet omnino deus. Respondit xx et uno versibus quorum hoc principiu est: ΑΥΤΟΦΥΗΣ, ΑΔΙΔΑΚΤΟΣ, ΑΜΗΤΩΡ, ΑΣΤΥΦΕΛΙΚΤΟΣ, ΟΥΝΟΜΑ ΜΗΔΕ ΛΟΓΩ ΧΩΡΟΥΜΕΝΟΣ, ΕΝ ΠΥΡΙ ΝΑΙΩΝ, ΤΟΥΤΟ ΘΕΟΣ. ΜΙΚΡΗ ΔΕ ΜΕΡΙΣ ΘΕΟΥ ΑΓΓΕΛΟΙ ΗΜΕΙΣ.
Apollo, într-adevăr, pe care ei il cred divinitatea mai presus de toate celelalte, şi mai ales profetic, oferind răspunsuri lui Colofon – presupun că atras de farmecele Asiei s-a mutat de la Delphi – pentru cel care a întrebat cine era, sau ce fel de Dumnezeu a fost peste tot, a răspuns în douăzeci şi unu versuri, din care acesta este începutul:
„Născut din sine insusi, nestiutor, orfan de mamă, ferm,
un nume care nu a fost pronunţat in vorbirea umana, sălăşuind în foc,
Aşa este Dumnezeu: noi suntem o parte a lui Dumnezeu, îngerii Lui. „
Profeţia lui Apollo de mai sus, înregistrată de Lactantius, este compusă dintr-un total de douăzeci şi unu versete. Dintre aceste versete, Lactantius include numai ultimele trei în cartea sa.
Versiunea completă a acestei profeţii este cuprinsă în două colecţii mari de profeţii. Prima este Antologia Profetică scrisă în secolul al 13-lea de către marele savant bizantin Maximus Planudes. Acest Antologie a fost publicată în 1890 de către E. Cougny în Paris şi face parte dintr-o lucrare mai mare a lui Planudes intitulata „Despre gramatică, despre sintaxa”, care este o colecţie de 2400 epigrame conţinute în 15000 de versuri, de asemenea, cunoscuta sub numele de Anthologia Planoudea.
A doua colectie care conţine întreaga profeţie a lui Apollo este intitulată Ανέκδοτοι χρησμοί των ελληνικών θεών (Profeţii nepublicate ale zeilor eleni) şi a fost publicata în 1889 de profesorul de la Universitatea din Leipzig, Karl Buresh. Să stabilim deci, din aceste două surse, versiunea completă a profeţiei:
ΘΕΟΦΙΛΟΥ ΤΙΝΟΣ ΕΡΩΤΗΣΑΝΤΟΣ ΤΟΝ ΑΠΟΛΛΩΝΑ, ΣΥ ΕΙ ΘΕΟΣ, Η ΑΛΛΟΣ; ΕΧΡΗΣΕΝ ΟΥΤΩΣ. «ΕΣΘ’ ΥΠΕΡ ΟΥΡΑΝΙΟΥ ΚΥΤΕΟΣ ΚΑΘΥΠΕΡΘΕ ΛΕΛΟΓΧΩΣ ΦΛΟΓΜΟΣ ΑΠΕΙΡΕΣΙΟΣ ΚΙΝΟΥΜΕΝΟΣ, ΑΠΛΕΤΟΣ ΑΙΩΝ. ΕΣΤΙ Δ’ ΕΝΙ ΜΑΚΑΡΕΣΣΙΝ ΑΜΗΧΑΝΟΣ, ΕΙ ΜΗ ΕΑΥΤΟΝ ΒΟΥΛΑΣ ΒΟΥΛΕΥΣΗΣΙ ΠΑΤΗΡ ΜΕΓΑΣ, ΩΣ ΕΣΙΔΕΣΘΑΙ.ΕΝΘΑ ΚΕΝ ΟΥΤ’ ΑΙΘΗΡ ΦΕΡΕΙ ΑΣΤΕΡΑΣ ΑΓΛΑΟΦΕΓΓΕΙΣ, ΟΥΤΕ ΣΕΛΗΝΑΙΗ ΛΙΓΥΦΕΓΓΕΤΙΣ ΑΙΩΡΕΙΤΑΙ. ΟΥ ΘΕΟΣ ΑΝΤΙΑΕΙ ΚΑΤ’ ΑΤΑΡΠΙΤΟΝ, ΟΥΔ’ ΕΓΩ ΑΥΤΟΣ ΑΚΤΙΣΙΝ ΣΥΝΕΩΝ ΕΠΙΚΙΔΝΑΜΑΙ, ΑΙΘΕΡΟΔΙΝΗΣ, ΑΛΛΑ ΠΕΛΕΙ ΠΥΡΣΟΙΟ ΘΕΟΥ ΠΕΡΙΜΗΚΕΤΟΣ ΑΥΛΩΝ, ΕΡΠΩΝ ΕΙΛΙΓΔΗΝ, ΡΟΙΖΟΥΜΕΝΟΣ. ΟΥ ΜΕΝ ΕΚΕΙΝΟΥ ΑΨΑΜΕΝΟΣ ΠΥΡΟΣ ΑΙΘΕΡΙΟΥ ΔΑΙΣΕΙΕ ΤΙΣ ΗΤΟΡ. ΟΥ ΓΑΡ ΕΧΕΙ ΔΑΙΕΙΝ, ΑΖΗΧΕΙ Δ’ ΕΝ ΜΕΛΕΔΗΘΜΩ ΑΙΩΝ ΑΙΩΣΙΝ ΕΠΙΜΙΓΝΥΤΑΙ ΕΚ ΘΕΟΥ ΑΥΤΟΥ. ΑΥΤΟΦΥΗΣ, ΑΔΙΔΑΚΤΟΣ, ΑΜΗΤΩΡ, ΑΣΤΥΦΕΛΙΚΤΟΣ, ΟΥΝΟΜΑ ΜΗΔΕ ΛΟΓΩ ΧΩΡΟΥΜΕΝΟΣ, ΕΝ ΠΥΡΙ ΝΑΙΩΝ, ΤΟΥΤΟ ΘΕΟΣ. ΜΙΚΡΗ ΔΕ ΜΕΡΙΣ ΘΕΟΥ ΑΓΓΕΛΟΙ ΗΜΕΙΣ.
Când cineva numit Theophilus l-a întrebat pe Apollo, „Eşti Dumnezeu sau esti altcineva?”, el a răspuns cu profeţia următoare: „situata deasupra cupolei celeste este o flacără infinita, un veac infinit. Inexplicabila intre binecuvântati, daca marele Tată nu decide din proprie voinţă să fie percepută · acolo, probabil, nici cerul nu are stele strălucitoare, nici luna nu pluteste, cu penetranta sa luminozitate. Dumnezeu nu este revelat printr-o anumita cale, nici eu însumi cu amploarea razelor mele nu am participat la aceasta, [este] ca o învolburare a cerului, dar drumul nesfârşit al abordării Dumnezeului purtător de foc se deplasează circular cu un sunet intens. Dimpotriva, dacă careva abordează acest foc în cer, este posibil ca inima lor să ardă. Ca (flacăra divină) nu poate fi distrusa. cu o neîncetata melodie secolul se amesteca cu secolele datorita lui Dumnezeu. „Născut din sine insusi, nestiutor, orfan de mamă, ferm, un nume care nu a fost pronunţat in vorbirea umana, sălăşuind în foc,
Aşa este Dumnezeu: noi suntem o parte a lui Dumnezeu, îngerii Lui.”
a. Buresh Karl, Profeţiile nepublicate ale zeilor eleni, VP 55.
b.Prophetic Anthology (Maximus Planoudes), epigr. 140.
În conformitate cu această profeţie a lui Apollo, Dumnezeu este inexplicabil pentru om, dacă acesta nu decide să fie perceput. El este auto-creat, de nedescris, trăieşte în foc, în timp ce olimpienii sunt o mică parte a Lui; sunt îngerii Sai!
Autenticitatea, si, de asemenea, antichitatea acestei proorocii, în afară de mărturia lui Lactantius însuşi, este de asemenea confirmată de raritatea, vechimea şi dinamica cuvintelor folosite.
În mod specific cuvintele ΜΕΛΕΔΗΘΜΩ, ΛΙΓΥΦΕΓΓΕΤΙΣ, ΔΑΙΣΕΙΕ, ΕΙΛΙΓΔΗΝ, ΡΟΙΖΟΥΜΕΝΟΣ, ΚΥΤΕΟΣ, ΣΥΝΕΩΝ, ΕΠΙΚΙΔΝΑΜΑΙ, ΑΙΘΕΡΟΔΙΝΗΣ, nu sunt întâlnite în nici o alta lucrare a literaturii antice elene sau în oricare alta lucrare literara post- Hristos!
În plus, cuvântul ΑΓΛΑΟΦΕΓΓΕΙΣ este utilizat numai de către Sibile, cuvântul ΕΣΙΔΕΣΘΑΙ este întâlnit doar la Apollonius din Rhodos şi Euripide şi cuvântul ΑΤΑΡΠΙΤΟΣ este utilizat doar de Homer şi Parmenide. Datorita acestei infiltrari lingvistice în profeţie, orice potenţiale falsificari în perioada de după Hristos sunt excluse.
Limba cu multiple faţete şi profundă a lui Apollo este pătrunsă de spiritualitate atât de mult, incat pur şi simplu străluceşte şi numai prin prezenţa sa.
Această profeţie unica a fost recitata pentru prima dată de la oracolul lui Apollo din Claros, pe malul Ioniei. Acest oracol a fost casa a două Sibile care au trăit în perioade diferite de timp şi au fost descendendentele a doi profeti eleni celebri.
Prima a fost Sibila Colophone, de asemenea, numita Lampousa şi a fost o descendenta a profetului Calchas. A doua Sibilă, de asemenea, cea mai batrana, a fost Manto care a fost, de asemenea, numita Sibila Thessaliana. Manto a trăit înainte de războiul troian, a fost fiica profetului orb Tiresias şi conform unei tradiţii ea a fost cea care a fondat oracolul lui Apollo din Claros. Tatal ei orb a fost cel care i-a prevenit pe Ahei asupra expediţiei victorioase împotriva Troiei.
Foarte aproape de Claros este Milet, cel mai important oras din Ionia, precum şi din toata Grecia, înainte de primatul Atenei. În acest oraş, care a fost o colonie antica a cretanilor, a fost fondata prima universitate din lume, renumita scoala Politehnică şi filozofica din Milet, avandu-i ca fondatori pe Thales din Milet, tatăl geometriei si demonstratiei matematice, şi pe studenţii săi Anaximandrus şi Anaximene.
La o distanta mica de sudul Miletului, în oraşul Didyma, a existat templul Geamanului( Didymaean) Apollo, care împreună cu templul lui Artemis din Efes au fost cele două mari temple ale lumii antice Elene.
De la oracolul Geamanului Apollo provin în special trei profetii semnificative, dintre care două au fost înregistrate de către Lactantius la începutul secolului al 4-lea. Aceste trei profeţii sunt, de asemenea, incluse în Antologia profetică a lui Maximus Planudes, menţionata mai sus.
În prima dintre aceste profeţii, Apollo declară nemurirea sufletului uman, ca urmare a Providenţei lui Dumnezeu!
ΨΥΧΗ ΜΕΝ ΜΕΧΡΙΣ ΟΥ ΔΕΣΜΟΙΣ ΠΡΟΣ ΣΩΜΑ ΚΡΑΤΕΙΤΑΙ, ΦΘΑΡΤΑ ΝΟΟΥΣΑ ΠΑΘΗ, ΘΝΗΤΑΙΣ ΑΛΓΗΔΟΣΙΝ ΕΙΚΕΙ. ΗΝΙΚΑ Δ’ ΑΥΤΕ ΛΥΣΙΝ ΒΡΟΤΕΗΝ ΜΕΤΑ ΣΩΜΑ ΜΑΡΑΝΘΕΝΩΚΙΣΤΗΝ ΕΥΡΗΤΑΙ, ΕΣ ΑΙΘΕΡΑ ΠΑΣΑ ΦΟΡΕΙΤΑΙ, ΑΙΕΝ ΑΓΗΡΑΟΣ ΟΥΣΑ, ΜΕΝΕΙ Δ’ ΕΣ ΠΑΜΠΑΝ ΑΤΕΙΡΗΣ. ΠΡΩΤΟΓΟΝΟΣ ΓΑΡ ΤΟΥΤΟ ΘΕΟΥ ΔΙΕΤΑΞΕ ΠΡΟΝΟΙΑ.
Sufletul până atunci ţinut împreună de legaturile corpului, percepand pasiunile deteriorate, face loc suferintei muritoare. Cu toate acestea însă, după dizolvarea corpului, constatand eliberarea, este transferat la ceruri şi acolo există întotdeauna fără imbatranire. In general, rămâne neatins. Providenta primară a lui Dumnezeu a ordonat acest lucru. (Epigrammatum Anthologia, Maximus Planudes, volume 3, epigr. 126)
Templul lui Apollo de la Didyma din Milet. Mai sus, reconstrucţie parţială de către Knackfuss. Poarta monumentala văzuta in fundal a avut o înălţime de 14 metri şi, după cum a subliniat Gruben, „este atât de mare, astfel că, în cadrul pragului de sus al usii s-ar putea potrivi o coloană a Parthenon-ului împreună cu antablamentul său”. Cei doi pilastri ai acestei porti, adica cele două coloane laterale, cântăresc 70 de tone fiecare! Aceste două coloane, continuă Gruben, ” au 14 m în lungime, cântăresc 70 de tone, şi care sunt cei mai mari bolovani încărcati vreodată pe o navă şi transportati, în antichitate! „(Gruben, sanctuare şi temple ale vechilor greci, p. 414). Exact în spatele portii monumentale fost sala oracolului lui Apollo, in care puteau fi introdusi doar preoţii. Oamenii aveau acces numai la portal. Acesta era locul unde primeau profeţiile lui Apollo de la preotul-intrebator, care le recita în picioare la intrarea „portii „sacre”. Ilustrată mai sus, este secţiunea transversală a templului şi mai jos, secţiunea longitudinala proiectata de A. Thomas şi J. Penel (din cartea Milet si Golful Latmique, Paris, 1877). Lungimea templului, inclusiv baza, a fost 118.34 m, lăţimea 60.13 m., înălţimea pilonilor a fost 19.70 m. iar înălţimea totală a ajuns la 34 m.!
Următoarele două profeţii de la Oracolul lui Didymaean Apollo au fost înregistrate de către Lactantius, în lucrările sale De Ira Dei şi respectiv, Divinae Institutiones. Prima dintre aceste profeţii preamăreste pe singurul Rege Dumnezeu şi Creatorul a toate.
ΕΙΔΕ ΘΕΟΝ ΒΑΣΙΛΗΑ ΚΑΙ ΓΕΝΝΗΤΗΡΑ ΠΡΟΠΑΝΤΩΝ,ΟΝ ΤΡΕΜΕΤΑΙ ΚΑΙ ΓΑΙΑ, ΚΑΙ ΟΥΡΑΝΟΣ, ΗΔΕ ΘΑΛΑΣΣΑ, ΤΑΡΤΑΡΕΟΙ ΤΕ ΜΥΧΟΙ, ΚΑΙ ΔΑΙΜΟΝΕΣ ΕΚΦΡΙΤΤΟΥΣΙΝ.
Cunoaşte pe Regele Dumnezeu şi Creatorul a toate, care este temut de catre pământ, şi cer, chiar si de mare, şi [din cauza cui] tremura adâncimile abisului şi demonii.
a.Lactantius, De Ira Dei , ch. a.Lactantius, De Ira Dei, cap. 23 23
b. Epigrammatum Anthologia , Maximus Planudes, vol.. 3, epigr. 128.
În profeţia terţa a oracolului de la Didyma, Apollo pre-anunţă crucificarea lui Isus Hristos de către judecătorii Caldeeni. Manuscrisul de mai jos este un fragment din cartea lui Lactantius, Divinae Institutiones şi vine de la Biblioteca Medicea Laurenziana din Florenţa.
ΘΝΗΤΟΣ ΕΗΝ ΚΑΤΑ ΣΑΡΚΑ, ΣΟΦΟΣ ΤΕΡΑΤΩΔΕΣΙΝ ΕΡΓΟΙΣ, ΥΠΟ ΑΛΛ ‘ΧΑΛΔΑΙΩΝ ΚΡΙΤΩΝ ΟΠΛΟΙΣ ΣΥΝΑΛΩΘΕΙΣ, ΓΟΜΦΟΙΣ ΚΑΙ ΣΚΟΛΟΠΕΣΣΙ ΠΙΚΡΗΝ ΑΝΕΠΛΗΣΕ ΤΕΛΕΥΤΗΝ.
„El a fost muritor in ceea ce priveste trupul Său, fiind înţelept cu lucrari minunate; dar, fiind luat cu armele[cu forta] de catre judecătorii caldeeni, cu cuie şi cruce El a îndurat un crud sfarsit”.
a.Lactantius, Divinae Institutiones , book 1, ch. 7 7
b. Epigrammatum Anthologia , Maximus Planudes, volume 3, epigr. 125
Profeţia mai sus a fost, de asemenea, conservata prin filosoful neoplatonic Porphyrius (232-304 d.Hr.), care a inclus-o în epilogul lucrarii sale De Philosophia ex oraculis.
Porphyrius nu menţionează cine şi-a exprimat divinaţia, el înregistrează, totuşi, că zeii Olimpieni il acceptata pe Iisus Hristos şi să se refera la el prin cuvinte frumoase!
ΤΟΝ ΓΑΡ ΧΡΙΣΤΟΝ ΟΙ ΘΕΟΙ ΕΥΣΕΒΕΣΤΑΤΟΝ ΑΠΕΦΗΝΑΝΤΟ ΚΑΙ ΑΘΑΝΑΤΟΝ ΓΕΓΟΝΟΤΑ, ΕΥΦΗΜΩΣ ΤΕ ΑΥΤΟΥ ΜΝΗΜΟΝΕΥΟΥΣΙ. (Porphyrius, De philosophia ex oraculis , epilogue)
În aceeaşi lucrare, Porphyrius pastreaza inca o profetie, în care Apollo il glorifică pe ” Nedezvaluitul Tată” al creatiei:
ΑΘΑΝΑΤΩΝ ΑΡΡΗΤΕ ΠΑΤΗΡ, ΑΙΩΝΙΕ, ΜΥΣΤΑ, ΚΟΣΜΩΝ ΑΜΦΙΔΡΟΜΩΝ ΕΠΟΧΟΥΜΕΝΕ ΔΕΣΠΟΤΑ ΝΩΤΟΙΣ ΑΙΘΕΡΙΟΙΣ, ΑΛΚΗΣ ΙΝΑ ΣΟΙ ΜΕΝΟΣ ΕΣΤΗΡΙΚΤΑΙ ΠΑΝΤ’ ΕΠΙΔΕΡΚΟΜΕΝΩ ΚΑΙ ΑΚΟΥΟΝΤ’ ΟΥΑΣΙ ΚΑΛΟΙΣ, ΚΛΥΘΙ ΤΕΩΝ ΠΑΙΔΩΝ, ΟΥΣ ΗΡΟΣΑΣ ΑΥΤΟΣ ΕΝ ΩΡΑΙΣ. ΣΗ ΓΑΡ ΥΠΕΡ ΚΟΣΜΟΝ ΤΕ ΚΑΙ ΟΥΡΑΝΟΝ ΑΣΤΕΡΟΕΝΤΑΧΡΥΣΗ ΥΠΕΡΚΕΙΤΑΙ ΠΟΛΛΗ ΑΙΩΝΙΟΣ ΑΛΚΗ, ΗΣ ΥΠΕΡΗΩΡΗΣΑΙ ΟΡΙΝΩΝ ΦΩΤΙ ΣΕΑΥΤΟΝ… (Porphyrius, De philosophia ex oraculis , p.141)
Prin cele trei profetii de mai sus este evident că Apollo, in afara de inspirarea şi ghidarea Sibilelor, a fost un vestitor ceresc al „Nedezvaluitului Tată”, sau Creator ” a toate” şi, de asemenea, un profet al Venirii şi Crucificarii lui Iisus Hristos prin „judecătorii Caldeeni”.
El si restul olimpienilor, asa cum Apollo însuşi mărturiseşte, au fost o mică parte a îngerilor lui Dumnezeu.
Cu toate acestea, în spiritul aceleiaşi recunoasteri, în afara de Apollo, prezidează cel mai mare dintre olimpieni, Zeus, printr-o profeţie recitata de la Oracolul Serapeum din Memphis …
….. …..
REFERINTE:
1. Cuvintele ΧΡΙΣΤΟΣ (Hristos) şi ΘΕΟΣ (Dumnezeu) sunt întâlnite în paleografia bizantină cu abrevierea XΣ şi ΘΣ. Acelaşi lucru se produce cu multe alte cuvinte sau terminaţii, care au fost înlocuite cu abrevieri sau simboluri. Abrevierile pot fi realizate dând prima literă sau primele câteva litere dintr-un cuvânt, ori prin omiterea terminaţiei cuvântului. Această practică a fost instituit de catre cei care copiau manuscrisele, în scopul de a economisi timp şi spaţiu.
2. Datele referitoare la raritatea cuvintelor de mai sus provin de la biblioteca digitală Thesaurus Linguae Graecae Lexicon de Limba greacă) de la Universitatea din California, Irvine. Această bibliotecă digitală a adus o revoluţie în domeniul literaturii Elene, deoarece conţine cele mai multe texte literare scrise în limba greacă de la Homer (sec. al 9-lea î.Hr.) la căderea Bizanţului în anul 1453. Pana acum, 3900 autori, 12000 de lucrări şi 91 milioane de cuvinte din text au fost introduse! Crearea bibliotecii a început în 1972 iniţiata de Marianne MacDonald, iar astăzi şeful programului este lingvista elenă, Maria Pantelia.
3. “Claros: place of Colophone, όπου υπήρχε Apollonian oracle, headed by Manto the daughter of Tiresias”. „Claros: locul lui Colophone, όπου υπήρχε( unde a existat) Oracolul Apollinic, [avand]în frunte pe Manto, fiica lui Tiresias”. ( Scholia in Apollonium Rhodium , 308b, Weidmann)
4. Înainte de 500 î.Hr., Milet a fost cel mai mare oraş grec în est. A fost important în fondarea coloniei elene de la Naukratis în Egipt şi a fondat mai mult de 60 colonii pe malul Mării Negre, inclusiv Abydos, Cyzicus, Sinope (acum Sinop), Olbia, şi Panticapaeum. În plus faţă de comerţ şi de colonizare, oraşul s-a distins prin figurile sale literare şi ştiinţifice-filosofice, printre care Thales, Anaximandru, Anaximene, şi Hecataeus.
Din cartea „Vestitorii lui Iisus Hristos: Apollo & Sibilele ” de Harry Scarlakidis
Mucenicul's Blog 