SLOVENIA: Proteste violente în Ljubljana (Poze)

Protestele împotriva restricțiilor impuse datorită coronavirusului au devenit violente ieri în Ljubljana (Slovenia). Poliția autilizat gaze lacrimogene și tunurii cu apă după ce protestatarii au aruncat cu cocktail-uri Molotov în clădirea Parlamentului.

Εικόνα
https://twitter.com/Lukyluke311/status/1438988672225927174/photo/4
Εικόνα
https://twitter.com/Lukyluke311/status/1438988672225927174/photo/3
Εικόνα
https://twitter.com/Lukyluke311/status/1438988672225927174/photo/2
Εικόνα
https://twitter.com/Lukyluke311/status/1438988672225927174/photo/1

NU MOARE ORBAN CÂND VREA CIOLOȘ: Începe RĂZBOIUL cu Bruxellesul: Cehia, Polonia, Slovenia și Slovacia anunță că fac scut în jurul lui Viktor Orban

Premierii Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei şi Sloveniei au strâns vineri rândurile în jurul omologului lor ungar Viktor Orban în confruntarea acestuia cu Bruxellesul şi în privinţa temelor pe care aceste ţări consideră că ar trebui să fie prioritare pentru Uniunea Europeană, relatează agenţia EFE.

”Avem mult noroc că în acest semestru Slovenia prezidează (Consiliul) UE şi că (prim-ministrul) Janez Jansa este în fruntea Consiliului UE”, a spus Viktor Orban la finalul unui summit la care au participat la Ljubljana cele patru state ale grupului de la Vişegrad şi Slovenia, scrie agerpres.ro.

Şeful guvernului de la Budapesta a acuzat instituţiile europene că se ocupă de ”teme greşite” şi Parlamentul European că a transformat tema statului de drept într-un ”jihad” împotriva politicienilor conservatori.

El a răspuns astfel unei întrebări legate de rezoluţia votată în ziua anterioară de Parlamentul European, în care se solicită Comisiei Europene să sancţioneze Ungaria – inclusiv prin activarea mecanismului de suspendare a fondurilor europene în caz de încălcare a statului de drept – pentru noua sa lege de combatere a promovării homosexualităţii în şcoli.

Premierul conservator sloven, Janez Jansa, mare aliat al lui Orban şi având el însuşi fronturi deschise cu Bruxellesul, a apreciat legat de acest subiect că drepturile fundamentale în UE nu ar trebui să însemne doar nediscriminare, ci şi dreptul statelor membre să-şi organizeze învăţământul conform propriei culturi şi credinţe religioase.

Jansa, Orban şi omologii lor din Polonia, Mateusz Morawiecki, Republica Cehă, Andrej Babis, şi Slovacia, Eduard Heger, au căzut de asemenea de acord asupra temelor pe care ar trebui să se concentreze preşedinţia slovenă a Consiliului UE.

Citiți întreaga știre https://www.stiripesurse.ro/incepe-razboiul-cu-bruxellesul-cehia-polonia-slovenia-si-slovacia-anunta-ca-fac-scut-in-jurul-lui_1887839.html

Vă reamintesc că Dacian Cioloș, europarlamentarul român, lider al grupului Renew Europa, a mințit în urmă cu 3 zile despre suspendarea PNRR-ului Ungariei. https://mucenicul.wordpress.com/2021/07/07/__trashed-6/

 

VIDEO Premierul Sloveniei declară RĂZBOI Bruxellesului: ‘Slovenia nu este o colonie, nu este un stat de mâna a doua’ – SCANDAL din cauza Laurei Codruța Kovesi

Slovenia ”nu este un stat membru de mâna a doua” în Uniunea Europeană, a declarat vineri premierul sloven Janez Jansa, în urma unui incident cu Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, petrecut în ziua precedentă la lansarea preşedinţiei slovene a Consiliului UE, relatează AFP.

Situaţie rară la astfel de evenimente, Timmermans a refuzat joi să se alăture fotografiei de grup în care ceilalţi membri ai Comisiei Europene au apărut alături de premierul conservator sloven.

Prin gestul său, vicepreşedintele executivului comunitar (însărcinat cu Pactul Verde european) a dorit să protesteze împotriva ”atacului inacceptabil şi calomnios” al lui Janez Jansa la adresa a doi procurori sloveni care urmau să fie delegaţi în noul Parchet european condus de Laura Codruţa Kovesi, dar care nu au mai ajuns în aceste funcţii din cauza opoziţiei guvernului sloven.

Janez Jansa a pus la îndoială imparţialitatea şi independenţa celor doi procurori, pe care i-a arătat apărând într-o fotografie împreună cu eurodeputaţi socialişti. ”Au existat întrebări concrete despre statul de drept, iar noi le-am răspuns”, a spus vineri la o întâlnire cu jurnalişti străini premierul sloven, care acuză frecvent partizanatul de stânga al presei şi al justiţiei din ţara sa.

Citiți  întregul articol https://www.stiripesurse.ro/video-premierul-sloveniei-declara-razboi-bruxellesului-slovenia-nu-este-o-colonie-nu-este-un-stat_1876699.html

Documentul care ar putea să arunce în aer „butoiul cu pulbere” din Balcani. Tensiuni uriașe lângă România

Documentul care ar putea să arunce în aer „butoiul cu pulbere” din Balcani. Tensiuni uriașe lângă România

Un document a stârnit mare vâlvă în Balcani și la Uniunea Europeană, pentru că vorbește despre o reașezare a granițelor în această parte a lumii.
 

O notă diplomatică neoficială, redactată de Uniunea Europeană a stârnit mare îngrijorare în Balcani. Documentul vorbește despre redesenarea granițelor în această zonă a „Bătrânului Continent”, denumită și „butoiul cu pulbere”. Mai exact, este vorba despre o posibilă redesenare a granițelor de-a lungul liniilor etnice din Balcanii de Vest. Documentul a provocat agitație în Bosnia, iar oficialii de la Sarajevo se tem de o schimbare neașteptată a politicii oficialilor Uniunii Europene, conform Reuters.

Premierul Sloveniei neagă existența documentului care ar arunca Balcanii în aer

Documentul în cauză a fost difuzat pentru prima dată de presa din Slovenia și atribuit primului ministru sloven Janez Jansa, care ar fi trimis-o președintelui Consiliului European, Charles Michel. Ca o propunere cu privire la modul de regândire a regiunii, după ce Slovenia a preluat președinția UE în iulie.

Citiți întregul articol  https://evz.ro/documentul-care-ar-putea-sa-arunce-in-aer-butoiul-cu-pulbere-din-balcani-tensiuni-uriase-langa-romania.html

Pe de altă parte:

Mii de militari ai MApN, luptători ai trupelor speciale din Poliție, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații și sute de rezerviști au fost mobilizați, marți, în cadrul unui exercițiu care va dura până vineri și se va desfășura în județele Ilfov și Călărași. Autoritățile încearcă, astfel, să evalueze nivelul de pregătire în cazul în care ar fi pusă în pericol integritatea teritoriului național.

Prefectura Călărași a anunțat că, în perioada 13-16 aprilie, în județele Călărași și Ilfov are loc un „exercițiu de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, condus de Ministerul Apărării Naționale, în cooperare cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale”.

Mii de militari și polițiști mobilizați, de urgență, lângă București. MApN vrea să afle nivelul de pregătire al trupelor, în cazul unui atac extern!
Mii de soldați au fost mobilizați în județele Ilfov și Călărași/Sursa/Facebook

Citiți întregul articol https://www.gandul.ro/actualitate/mii-de-militari-si-politisti-mobilizati-de-urgenta-langa-bucuresti-mapn-vrea-sa-afle-nivelul-de-pregatire-al-trupelor-in-cazul-unui-atac-extern-19616613?fbclid=IwAR23J3b63Z-_Mw7NbR6CfrE3OooNjAevLfHQGPPqy6kDcws6clIa-I_g6b4

 

Europa inghitita de protestele anti-austeritate

Proteste anti-austeritate au izbucnit în întreaga Europă  miercuri, incepand cu medicii greci şi lucratorii ceferisti care au plecat de la locurile de muncă, cu spaniolii care au oprit trenurile şi autobuzele şi chiar cu blocarea parlamentului irlandez de catre un barbat cu un camion plin de ciment pentru a condamna enorma salvare bancara din această ţară .

Zeci de mii de manifestanţi au mărşăluit pe străzile din Bruxelles, in faţa clădirilor Uniunii Europene în luminoase jachete sindicale roşii, verzi şi albastre, cu scopul de a consolida impactul primei greve a Spaniei din ultimii opt ani.

Greve sau proteste au avut loc miercuri, de asemenea, în Grecia, Portugalia, Irlanda, Slovenia şi Lituania, toate vizand bugetele aspre, cresterea  impozitelor, taierea pensiilor, planurile de austeritate pe care guvernele europene le-au pus în aplicare pentru a-si controla datoriile lor.

Marsul de la Bruxelles a avut loc exact cand Comisia Europeană a propus noi sancţiuni pentru a pedepsi statele membre care si-au  marit deficitele, în special prin finanţarea programelor sociale într-o perioadă de şomaj ridicat. Propunerea, sprijinită de Germania, a intampinat o puternică opoziţie din partea Franţei, care vrea ca politicienii sa decide cu privire la sancţiuni, nu niste reguli rigide singure.

„Este un moment bizar [ales] pentru Comisia Europeană de a propune un regim de pedeapsă,” a declarat pentru Associated Press Television News , John Monks, secretar general al Confederaţiei Europene a Sindicatelor. „Cum va face aceasta [ pedeapsa] situatia mai buna?  O va face mai rea. ”

Sindicatele se tem că lucrătorii vor deveni cele mai mari victime ale unei crize economice declansata de bancheri şi comercianţi, mulţi dintre ei fiind salvati de o  intervenţie guvernamentală masivă.

„Nu este corect ca oamenii cu salarii mici să trebuiasca  să plătească pentru a sprijini ţara. Ar trebui să fie băncile „, a declarat demonstrantul belgian  Evelain Foncis.

Mai multe guverne, care trăiesc deja periculos datorita datoriilor mari, au fost împinse în pragul colapsului financiar şi forţate să impună drept pedeapsa reduceri ale salariilor, pensiilor şi  ale locurilor de muncă – măsuri care au impins la proteste zeci de mii de muncitori în ultimele luni.

„Există un mare pericol dacă muncitorii vor trebui sa plăteasca preţul speculaţiilor nesăbuite, care au avut loc pe pieţele financiare”, a spus domnul Monks. „Chiar trebuie să se reeşaloneze aceste datorii, astfel încât ele sa nu fie o povară uriaşă pentru următorii câţiva ani şi sa nu determine Europa sa plonjeze mai rau în recesiune.”

În Spania, guvernul socialist al premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero se afla sub o presiune puternică din cauza măsurilor nepopulare puse în aplicare pentru a salva cea de-a patra economie ca marime din Europa, de la o scapare ca cea care a salvat Grecia de la faliment.

Reducerile au ajutat la echilibrarea deficitului guvernarii centrale a Spaniei pana la jumătatea lui iulie, dar rata şomajului este de 20 la suta, iar multe companii se lupta pentru a supravietui.

Greva de miercuri a fost prima greva generală din Spania incepand cu 2002 şi a marcat o ruptură în relaţia candva strânsă dintre sindicate şi guvernul socialist.

Demonstrantii au blocat camioanele care livrau produse principalelor pieţe angro din Madrid şi Barcelona. Grevistii au aruncat cu ouă şi le-au strigat ” leprelor”  conducătorilor auto care încearcau să plece dintr-un garaj de autobuze în Madrid. Liniile aeriene au anulat sute de zboruri.

Grecia, care a trebuit să fie salvata în această primăvară de alte 15 ţări care împart moneda euro, doar pentru a preveni un pericol de faliment, de asemenea, a fost forţata să taie adânc în indemnizaţii lucrătorilor „, cu săptămâni de greve şi acţiuni amare ca rezultat.

Soferii greci de autobuze şi trolee au plecat de la locurile de muncă pentru câteva ore în timp ce sistemul de metrou şi tramvai din Atena a fost oprit. Lucrătorii de la calea ferată naţionala , de asemenea, au plecat de  la locurile de muncă, întrerupand legăturile feroviare în întreaga ţară, în timp ce medicii de la spitalele de stat au fost intr-o grevă de 24 de ore.

Grecia deja suferă, de două săptămâni, datorita protestelor şoferilor de camioane, care au facut si fac in continuare dificilă  aprovizionarea magazinelor. Multe supermarketuri sunt goale, în timp ce producătorii reclama ca se afla în imposibilitatea de a-si exporta bunurile lor.

Guvernul Greciei a impus măsuri stricte de austeritate, inclusiv reducerea salariilor funcţionarilor publici „, tunderea pensiilor, cresterea taxelor de consum şi a impozitarii veniturilor. Mai multe alte naţiuni ale UE au, de asemenea, astfel de acţiuni in plan.

În Dublin, un om a blocat porţile parlamentului irlandez cu un camion de ciment pentru a protesta faţă de pretul scump platit de ţară pentru salvarea bancii. El avea scris pe lateralele autocamionului cu litere roşii cuvintele: „Toxic Bank” Anglo şi „Toţi politicienii ar trebui să fie demisi.”

Banca Anglo-Irlandeza, care a fost nationalizata anul trecut pentru a fi salvata de la colaps, datorează aproximativ 72 de miliarde de euro (97 miliarde de dolari) deponenţilor la nivel mondial, lăsându-i pe contribuabilii irlandezi sa se descurce cu o factura mamut intr-un moment când oamenii suferă datorita ratei ridicate a şomajului, maririi taxelor fiscale şi reducerii bugetare grele.

Tot miercuri, aproximativ 400 de protestatari s-au adunat într-o demonstraţie ilegală în Vilnius pentru a cerere autorităţilor din Lituania încetarea măsurilor dure de austeritate, cum ar fi reducerile salariale.

„Toti muncitorii din Europa sunt pe străzi astăzi ca să-şi exprime dezamăgirea asupra politicii mioape a tăierii veniturilor”, a declarat Vytautas Jusys, un inginer de 40 de ani, care si-a pierdut locul de muncă în acest an.

În Slovenia, mii de muncitori din serviciu public si-au continuat greva deschisa, miercuri, pentru a protesta împotriva planului guvernului de a le îngheţa salariile lor de doi ani – sau până când economia creşte din nou la o rată de trei procente.

Sindicatele din Portugalia aşteaptă aproximativ 30.000 de oameni la demonstraţii.