Iranul ”cu siguranță” va inchide Strâmtoarea Ormuz

Tensiunile din Golf ar putea ajunge la punctul de explozie după ce un înalt oficial iranian a declarat că Iranul „cu siguranța” va închide strâmtoarea Ormuz în cazul în care un embargo UE asupra petrolului va perturba exportul de ţiţei.

Mohammad Kossari, şef adjunct al afacerilor externe, din cadrul parlamentului şi membru al Comitetului Naţional de securitate, a emis avertizarea drept răspuns la o decizie a Uniunii Europene, de luni, de a impune un embargou al petrolului asupra Iranului datorită  pretinsului program de arme nucleare al țării.

„Presiunea sancţiunilor este concepută pentru a încerca şi a ne asigura că Iranul ia în serios cererea noastră de a veni la masă ( tratativelor),”  a spus șeful pentru politică externă al UE, Catherine Ashton.

Cu toate acestea, împreună cu decizia Washingtonului de a desfăşura un al doilea portavion de atac în Golf, încercarea UE de a pres Iranul din punct de vedere economic ar putea creşte foarte mult riscul unui război suprem în regiune.

Strâmtoarea Hormuz este legătura vitală dintre Golful Persic şi Golful Oman.

De asemenea, este unul dintre cele mai strategice locuri din lume, atunci când vine vorba de tranzitul petrolier.

La o producţie mondială de petrol estimată la circa 88 de milioane de barili pe zi în 2011, Administrația de Informații asupra Energiei a Statelor Unite estimează că aproximativ 17 milioane de barili din cele 88 trec prin strâmtoare.

Dacă sancţiunile economice presează  Iranul suficient  cât acesta să se răzbune prin închiderea strâmtorii, aproape 20 la sută din comerţul cu petrol la nivel mondial ar putea fi afectat, rezultând o crestere masivă a costurilor energiei la nivel mondial.

Cu peste o jumătate de milion de forţe regulate şi un personal suplimentar de 120,000 de soldați în Garda Revoluţionară de elită a țării, analiştii cred că consecinţele unui război condus de SUA împotriva Iranului ar face ca recentele incursiuni militare susținute de Occident în Orientul Mijlociu să pară neînsemnate.

Până în prezent, decizia SUA de a menţine două grupuri de portavioane în regiune a fost descrisă de către Iran ca fiind „o activitate de rutină” .

Dar marea acumulare de personal militar a SUA în regiune, care a fost consolidată atunci când Pentagonul a trimis un supliment de 15000 de trupe la naţiunea vecină din Kuweit, a fost doar cel mai recent pas într-o încercare evidentă a Washington-ului de a își întări capacităţile sale militare în regiune.

Cu toate acestea începând cu anul 1988, când Statele Unite au reuşit să distrugă circa 25 de procente din cea mai mare capacitatea navală a Iranului, în timpul operaţiunii Praying Mantis, Iranul și-a petrecut ultimele două decenii pregătindu-și forţele navale ale Gărzii Revoluţionare pentru a exploata vulnerabilităţile forțelor convenționale afișate de Statele Unite.

Potrivit comandantului Gărzii Revoluţionare, Generalul de Brigadă Jafaari, „inamicul este mult mai avansat tehnologic decât suntem noi, dar noi am folosit ceea ce se numeşte metode de luptă asimetrice … iar forţele noastre sunt acum bine pregatite pentru el”, a spus el, citat de Global Lagare .

În fond, cea mai recentă rundă de politică pe marginea prăpăstiei dintre Iran şi Occident poate obliga Iranul la masa negocierilor în privința programului său de îmbogăţire a uraniului.

Cu toate acestea, strategia UE de evitare a „haosului în Orientul Mijlociu”, prin strângerea laţului economic în jurul Iranului ar putea duce la o adevărată conflagraţie pe care aparent ea încearcă să o evite.

 

Forţele Navale chineze îndemnate să se pregătească de confruntări armate

Preşedintele chinez, Hu Jintao, a îndemnat marţi Forţele Navale să fie pregătite de confruntări armate şi să continue modernizarea pentru a garanta securitatea naţională a Chinei, informează agenţia de presă China Nouă.

Preşedintele Hu a îndemnat Forţele Navale să „accelereze modernizarea” şi să „înceapă pregătiri intensive pentru confruntarea militară”, pentru a ” garanta securitatea naţională şi pacea mondială”, raportează agenţia oficială, în timp ce ambiţiile maritime ale Chinei stârnesc preocuparea Statelor Unite.
Comentariul meu: Dacă cineva chiar crede că SUA ar fi procupată de acest fapt atunci se înșeală amarnic. Vă reamintesc că Obama și-a delegat puterile prezidențiale în data de 29 septembrie 2009, domnului Gary F. Locke, Secretarul Comerțului, care este, întâmplător, chinez. https://mucenicul.wordpress.com/2009/10/31/obama-si-a-delegat-functiile-de-presedinte/
Cine crede că există vreun  președinte, fie al unei mari puteri fie al unei țări așa zisă democratică, căruia să-i pese de soarta țării respective și a poporului său, se înșeală și mai amarnic. Singurul lucru care contează la momentul actual în lume pentru ei toți este instaurarea unei Noi Ordini Mondiale și a unui Unic Guvern Mondial. Criza economică, revoltele din țările arabe, embargourile asupra Siriei și Iranului și pregătirile pentru un așa-zis atac asupra ultimelor două, nu sunt decât niște trepte intermediare ale unei scheme îndelung și minuțios elaborate pentru a face posibil acest deziderat. Partea tristă pentru noi a acestui scenariu este că toți au fost de acord fără a ne întreba și pe noi. În concluzie, nu vă mai amăgiți că vor câștiga unii sau alții. În această luptă va exista un singur învingător, Guvernul Mondial, care nu va fi nici american, nici chinez, nici rus, ș.a.m.d. și un singur învins, noi toți, care nu vom fi nici albi, nici negri, nici, galbeni, nici roșii, nici americani, nici chinezi, nici germani, nici români,etc., ci doar o turmă de sclavi,  identificați după un număr de înmatriculare, celebrul ID, CNP, etc.

NATO a fost creată de criminalii de război naziști pentru a ridica cel de-al Patrulea Reich

NATO este o mişcare politică care încearcă să reînvie nazismul. Această organizaţie neo-nazistă și-a organizat reprezentanțe în multe ţări, precum şi reţele internaţionale.

Pe 24 martie 1999, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a lansat un război de agresiune, ilegal şi neprovocat, împotriva Republicii Federale Iugoslavia. NATO nu a avut nici o autorizaţie din partea Consiliului de Securitate al ONU să efectueze această agresiune.

Nu numai că agresiunea încalcă Carta ONU, dar, de asemenea,și convenţiile internaţionale referitoare la mai multe reguli de război. În mod deliberat NATO a vizat țintele civile, și nici măcar spitalele nu au fost cruţate de atacurile criminale NATO. De fapt, NATO a reuşit să distrugă mai multe spitale decât tancurile armatei iugoslave.

La data de 07 octombrie 2001 NATO a lansat un alt război de agresiune, ilegal şi neprovocat, împotriva statului suveran Afganistan. Afganistanul nu a atacat nici o ţară, nici pe 11 septembrie 2001, nici înainte de această dată şi nici după acea dată. Afganistanul a fost un stat cu o apărare slabă, care a fost şi continuă să fie o victimă a crimelor de război comise de către Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

La 25 martie 2011 NATO a început un alt război neprovocat, de data aceasta împotriva Libiei. Libia nu a atacat nici o ţară NATO, şi nu a lansat nici un fel de ameninţări la adresa vreunei ţări. Guvernul libian a făcut doar ceea ce ar face orice ţară, de a înăbuși o rebeliune armată care a fost iniţiată de mercenari străini plătiți. De ce a NATO a atacat Libia? Gadaffi era pe punctul de a crea un sistem bancar nou în Africa, care avea de gând să scoată FMI-ul, Banca Mondială şi alți mari bancheri albi din afacerile din Africa. din acel moment nu ar mai fi existat multele împrumuturi de ruinare utilizatede Occident pentru a paraliza economiile africane în mod intenţionat prin plătirea unor dobânzi uriașe. În schimb Banca de Investiţii Africană, cu un capital de 42 miliarde de dolari, planificase să ofere împrumuturi majore cu rate la  dobânzi mici sau chiar zero pentru fiecare naţiune africană. Libia finanţase deja proiecte majore de infrastructură în Africa, care au început să creeze legături într-economiile africane şi să rupă dependenţa perpetuă de ţările vestice pentru importuri. Înainte ca NATO să lanseze războiul de agresiune împotriva Libiei ea a furat cele 42 miliarde dolari care erau alocate pentru  poporul african, prin Banca de Investiţii din Africa.

Crimele comise de NATO împotriva Iugoslaviei, Afganistan şi Libia sunt aceleaşi crime pe care predecesorii NATO le-au comis în al doilea război mondial.Documente istorice europene și americane dezvaluie o legătură insidioasă între nazism şi NATO. Ele dezvăluie că NATO a fost creată de criminalii de război naziști.

Unica misiune a NATO este înfiinţarea celui de-al Patrulea Reich. Si ei, la fel ca predecesorii lor, utilizează războiul (invazia apoi ocupaţia) pentru a stabili cel de-al Patrulea Reich, războaie în care de bunăvoie şi în mod intenţionat comit atrocităţi inimaginabile împotriva civililor. Războaie, care sunt declarate de către dreptul internaţional drept agresiuni nejustificate. În procesul de instituire a celui de-al patrulea Reich liderii lor comit crime împotriva păcii, crime împotriva umanităţii şi crime de război. Astazi ei recrutează guvernele din țări precum Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franţa, Italia şi guvernele din fostele ţări ocupate de naziști pentru a construi acest imperiu nazist numit al Patrulea Reich.

În termeni neo-naziști, al Patrulea Reich este definit ca promotorul supremaţiei ariene, anti-semitismului, biotopului, militarismului agresiv şi totalitarismului. Mai mult, neo-naziştii cred că această creştere va deschide calea pentru stabilirea Imperiului de Vest, un imperiu pan-Arian al lumii care cuprinde terenuri ocupate de popoare cu descendență preponderent europeană (Europa, Rusia, anglo-America, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud , America de Sud), şi alte ţări având în mod semnificativ populație albă din America Latină. Cadrul pentru al Patrulea Reich a început odată cu formarea  Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) şi războaiele celui de-al Patrulea Reich au început imediat după reunificarea Germaniei.

În cartea sa, The Rise of the Fourth Reich: The Secret Societies That Threaten To Take Over America ( Apariția celui de-al Patrulea Reich: societăţile secrete care amenință să preia America), Jim Marrs susţine că unii membri supravieţuitori ai celui de-al treilea Reich German, împreună cu simpatizanţii din Statele Unite şi din altă parte, aflându-se la  adăpost sigur prin intermediul unor organizaţii cum ar fi ODESA şi Die Spinne, au lucrat în spatele scenei, începând cu sfârşitul celui de-al doilea război mondial, să adopte cel puţin unele dintre principiile nazismului (de exemplu: militarismul, fascismul, cucerirea, spionajul la scară largă asupra cetăţenilor, utilizarea corporaţiilor şi a propagandei pentru a controla interesele naţionale şi ideile) în cultura, guvern şi în întreaga lume de afaceri. El citează influenţa pe care naziştii au introdus-o in Statele Unite, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, așa cum oamenii de știință naziști au fost introduși în Operațiunea Paperclip  pentru a ajuta la avansarea aerospațială a SUA, precum şi achiziţionarea şi crearea de conglomerate, de către nazişti şi decătre simpatizanţii lor, după război, atât în ​​Europa cât şi în SUA – dintre care cea mai mare este Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

America a devenit soldatul celui de-al Patrulea Reich nazist la 11 septembrie 2001.

Atunci când Turnurile World Trade s-au prăbuşit, cei mai multi americani pur şi simplu au refuzat să creadă sugestiile cum că atacurile au fost organizate de către grupuri care lucrau pentru guvernul SUA în sine. Americanii s-au temut să dovedescă faptul că, deși au apărut rapoarte de ştiri, guvernul american și-a anunţat planurile pentru invazia din Afganistan cu luni înainte chiar ca atacurile de la 11 septembrie 2001 să fi avut loc. Guvernul Statelor Unite a facut planuri şi, și-a anunţat intenţia la Organizaţia Mondială, la începutul anului 2001. Momentul atacurilor asupra Turnurilor Mondiale ale Comerţului se potrivea în întregime ca o mănușă. Atacurile şi revărsarea furiei poporului american au adus un suport incontestabil pentru războiul deja planificat. NATO s-a folosit de un alt eveniment, ca cel asupra  clădirii Reichstag-ului, pentru a înființa cel de-al Patrulea Reich.

Chiar şi după ce le-au fost prezentate dovezile, americanii din ziua de azi cred că talibanii şi poporul afgan sunt inamicul Statelor Unite. Faptul că nici un cetăţean afgan, oficial politic sau personal militar nu au luat parte nici la planificarea atacurilor de la 11 septembrie 2001 și nici la executarea atacurilor este încă de neînţeles. Mulți din Statele Unite cred că Afganistanul a atacat SUA pe 11 septembrie 2001, chiar şi după ce guvernul Statelor Unite a publicat numele şi naţionalităţile celor care au deturnat avioanele şi pe cel al creierului atacului. Majoritatea au fost cetăţeni arabi. bin Laden era, de asemenea, un resortisant saudit. Nu au existat teroriști talibani sau vreun cetăţean afgan. Zero. Nici unul.

Chiar şi cu toate dovezile care disculpă (pentru a-l elibera de vină) Afganistanul de orice crimă împotriva Statelor Unite, Guvernul Statelor Unite și-a acordat singur competenţe extraordinare temporare, în special competenţele interzise conform dreptului constituţional, dar puterile guvernamentale au afirmat că au nevoie pentru a putea avea de a face cu ” terorişti „. Poporul american, prea naiv şi în mod fanatic prea centrat pe sine pentru a vedea că a fost înșelat în mod grosolan de către guvernul său, a fost de acord cu minciunile guvernului şi contradicţiile flagrante. Deoarece americanii sunt prea naivi şi prea auto-centrați aceste competenţe ilegale temporare sunt acum în America nu mai puțin  temporare decât erau în Germania atunci când ideologul nazist, Adolf Hitler a ars clădirea Reichstag-ului (clădirea Parlamentului Imperiului German) şi i-a acuzat pe ” teroriştii ” pe care ei îi numeau comunişti. Distrugerea clădirii i-a dat lui Hitler scuza pentru ca naziştii să poată suspenda majoritatea drepturilor prevăzute de Constituţia Germaniei din 1919, într-un efort al lui Hitler de a spori securitatea de stat în întreaga Germanie. 68 de ani mai târziu istoria s-a repetat și în cazul când guvernul Statelor Unite a atacat Statele Unite, pe 11 septembrie 2001, în vederea acordării unor puteri extraordinare care au suspendat ilegal Constituţia Statelor Unite şi Lista Drepturilor (o suspensie ilegală, care continuă până astăzi) . Ei au dat vina atacurilor asupra „teroriştilor”, dar de data aceasta aceștia au fost numiți Al Qaeda.

Guvernul SUA ştie că conduce o naţiune de laşi. Guvernul american a trebuit să cheltuiască  trilioane  de dolari, pentru a ridica al Patrulea Reich, pe războaie în care lașii să poată lupta. Guvernul SUA a decorat cu însemnele regalității trupele pentru a le face mândre de ele însele, ținându-le în continuare în capcana imaginii de sine.

Ştiind că este nevoie de curaj pentru a ucide inamicul faţă în faţă, guvernul Statelor Unite a cheltuit sume mari de bani pe arme minune, avioane, submarine, artilerie cu bătaie ultra-lungă, rachete de croazieră, drone fără pilot şi rachete ghidate – arme care ucid la  distanţă, astfel încât cei care săvârșesc uciderea să nu trebuiască să facă faţă realității celor săvârșite.

Ştiaţi că Hitler a fost Omul Anului în Time Magazine din 1938? Stalin a fost Omul Anului în revista TIME a anului 1939 şi 1942. George W. Bush a fost Omul Anului în Time Magazine în 2000 şi în 2004. Toți acești bărbaţi, şi mulți alții, de asemenea, sărbătoriți de către mass-media, au fost monştri de neimaginat. Toți trei au săvârşit acte de tradare împotriva propriilor lor ţări şi popoar, le-au luat drepturile şi au comis atrocităţi împotriva statelor străine. Lecţiia învățată din aceste fapte este că nu este uşor să identifici un tiran la fața cului atunci când trăiești alături de el, dar mai ales când este unul pe care presa îl sprijină și îl promovează.

Tirani ies în evidență numai atunci când te uiți înapoi, după ce devine cunoscut ceea ce au făcut. Poporul german nu s-a ridicat lîmpotriva lui Hitler pentru că mass-media lor i-a trădat, la fel cum mass-media americană trădează cu plăcere poporul american, voluntar, şi chiar cu mândrie, abandonându-și rolul său tradiţional de câine de pază împotriva abuzurilor guvernului.

Este însăşi natura puterii cea care atrage genul de oameni pe care nu ar trebui să îi aibă. Statele Unite ale Americii este un premiu care atrage bărbaţii şi femeile care doresc să facă absolut orice pentru a câştiga puterea, şi, prin urmare, de asemenea, sunt dispuşi să nu facă absolut nimic cu acea putere odată ce o au. Dacă cineva se gândește suficient de mult, va realiza că toți tiranii, din trecut şi mai ales din prezent, au TREBUIT să utilizeze înşelăciunea asupra populaţiei lor pentru a iniţia un război.

Nici un cetăţean al unei naţiuni moderne industrializate nu-și va trimite copiii pentru a muri într-un razboi doar pentru a prelua  resursele și activele altei națiuni, dar resursele și activele sunt obiectul tuturor războaielor care s-au purtat. O naţiune care doreşte să iniţieze un război de cucerire trebuie să creeze iluzia unui atac sau  a unei ameninţări ca să-l poată începe şi trebuie să ofere întotdeauna populaţiei lor de laşi  o scuză care niciodată să nu atragă atenția asupra iluziei artizanale.

Este naiv, să nu mai vorbim de faptul că este de-a dreptul rasist, să se presupună că tiranii apar doar în alte ţări şi că, într-un fel Statele Unite sunt pur şi simplu imune doar pentru că sunt americani. Statele Unite nu a scăpat din ghearele unei dictaturi. Oamenii Statelor Unite ale Americii, ca și germanii din anii 1930, nu au avut curajul moral să se ridice şi să arate minciunile guvernului.

Numai în cazul excepțional în care americanii sunt dispuşi să se ridice împotriva guvernului lor tiranic, generaţiilor viitoare vor putea să se uite în urmă la poporul american cu aceeaşi hotărâre și asprime cu care-i privim noii pe germanii din 1930.

Ca sursă principală de drept internaţional, hotărârea Tribunalului Nürnberg, în cazul din 1945-1946, al celor mai mari criminali de război nazişti este simplu şi clar. Liderii noștri invoca adesea şi laudă hotărârea, dar, evident, nu au citit-o. Curtea Internaţională a declarat:

” A iniţia un război de agresiune, prin urmare, nu este doar o crimă internaţională, este suprema crimă internaţională diferind doar de alte crime de război, în sensul că conţine în sine răul acumulat în ansamblu.”

La Nuremberg, Statele Unite şi Marea Britanie au presat ca liderii naziști să fie urmăriți penal pentru planificarea şi iniţierea războiului agresiv. Curtea Supremă de Justiţie, (prin) Robert Jackson, şeful personalului urmăririi penale americane, a afirmat că” lansarea unui război de agresiune este o crimă şi că nici o situaţie politică sau economică nu-l poate justifica.” De asemenea, el a declarat că „în cazul în care anumite acte de încălcare a tratatelor sunt crime, acestea sunt crime și dacă le face Statele Unite și dacă le face Germania, iar noi nu suntem pregătiți să stabilim o regulă de conduită penală împotriva altor, pe care noi nu am fi dispuși să o invocăm împotriva noastră.

Carta Naţiunilor Unite  vede agresiunea în mod similar. Articolele 2 (4) şi (7) interzic intervenţiile în competenţa internă a oricărei ţări şi ameninţare cu forţa sau folosirea forţei de către un stat împotriva altuia. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în Rezoluţia 2131, „Declaraţia cu privire la Inadmisibilitate unei intervenţii”, a întărit părerea că o intervenţie militară puternică, în orice ţară este o agresiune şi o crimă fără justificare.

Punând o etichetă „NATO” pe politica şi conduita agresivă nu va conferi acestui comportament nici o sfinţenie. Acest lucru este pur şi simplu o pervertire a AlianţeiNord-Atlantice, care se presupune ca s-a format ca o alianţă defensivă în temeiul Cartei ONU. Tratatul Atlanticului de Nord a promis semnatarilor să se abţină de la ameninţarea sau utilizarea forţei în orice mod incompatibil cu scopurile Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi în mod explicit a recunoscut „responsabilitatea principală a Consiliului de Securitate (al Organizaţiei Naţiunilor Unite), pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. „Evident, ocolind aprobarea ONU pentru atacarea şi ocuparea fostei Iugoslavii, apoi  a Afganistanului şi acum a Libiei, SUA şi NATO au încălcat această obligaţie de bază.

Dintr-un alt punct de vedere al dreptului internaţional, conducerea actuală a atacurilor militare armate agresive de către Statele Unite şi NATO constituie o crimă de război continuă. Contrar credintelor planificatorilor lor de război, bombardamentul aerian fără restricţii este interzisă în conformitate cu dreptul internaţional. Bombardarea „infrastructurii” apei unei ţări, a centralelor electrice, podurilor, fabricilor, televiziunilor şi locaţiilor radio nu sunt restrânse pentru a legitima obiective militare. Atacurile SUA şi NATO, au cauzat, de asemenea, o pierdere excesivă de vieţi şi prejudicii civililor, care încalcă un alt standard. Ei au ucis acum sute, dacă nu mii, de civili nevinovaţi şi lipsiţi de apărare.

Comentariul meu: Eu aș adăuga și războiul din Irak. De asemenea, să nu uităm că cei care au inventat nazismul și fascismul dar și comunismul, adică toate tipurile de extremism  precum și ” teroriștii”, au fost sioniștii evrei mânați de dorința înființării unui stat israelian, plan care până la urmă le-a reușit de minune. Dacă planul lor ar fi fost numai acesta, de inființare a unui stat (ilegal) israelian, atunci ar fi trebui ca sioniștii să se liniștească după ce au obținut ce au dorit, dar planul era și este unul mult mai măreț. Crearea statului Israel a  fost doar o etapă din acest plan măreț, al cărui unic țel este dominarea întregii lumi și conducerea ei de către o rasă (elită) superioară. Ceea ce ne-a arătat Hitler a fost doar o mostră, față de ceea ce va urma. ”Nebunia” manifestată de Hitler nu a fost ceva legat strict de persoana lui, un ” defect” al naturii. Acest gen de ”nebunie” caracterizează un grup de oameni, dacă pot fi numiți așa pentru că din punctul meu de vedere ei nu au nimic uman în ei, care  se consideră aleșii lui Dumnezeu, un dumnezeu care n-are nici o legătură cu Cel pe care îl știm noi și care n-are nimic dumnezeiesc în el. Nici cruzimea lui Stalin nu este ceva strict personal. Este doar o altă trăsătură ce caracterizează această rasă superioară. Obama le are pe amândouă. Acești oameni nu fac parte din acea rasă, sunt doar unelete de care elitele s-au folosit, și se folosesc încă,  pentru a-și îndeplini câte o etapă a planului. Ceea ce trebuie să învățăm din tot ce s-a întâmplat în trecut și din ceea ce se întâmplă în zilele noastre este că cei care aparțin acestei rase superioare însumează toate aceste caracteristici într-o singură persoană, adică sunt nebuni, cruzi, manipulatori, răi, etc. exact ca și dumnezeul lor, Lucifer. La fel ca și el, aceștia se folosesc de oameni care să facă lucrurile murdare pentru ei după care se descotorosesc de ei fără nici o remușcare sau milă. În afară de rasa și țelul lor, nimic nu are valoare. Asta trebuie să invățăm și să înțelegem: că nu le putem schimba planurile dar putem măcar să le înțelegem și să nu le facem jocul.

Presedintele Coreei de Sud se simte responsabil si isi cere scuze- discursul integral prezentat ieri (29.11.2010) in fata poporului sau o amenintare voalata la adresa Nordului?

SEOUL, 29 noiembrie (Yonhap) –  mai jos este textul integral a cuvantarii preşedintelui Lee Myung-bak  catre naţiunea sa, luni.

Cetateni coreeni,
Astăzi, stau aici profund conştient de faptul că sunt responsabil pentru că nu am fost în măsură să protejez viaţa şi bunurile oamenilor. Am înţeles foarte bine că ati fost foarte dezamăgiti de modul în care am răspuns la bombardarea Yeonpyeongdo (Insula Yeonpyeong ) de către Coreea de Nord.

Simt o enormă frustrare şi regret faţă de faptul că s-au pierdut vieţi inocente iar casele şi mijloacele de trai ale insularilor au fost devastate.

Mă rog pentru odihna sufletelor celor din onducere, Sergentul Seo Jung-woo şi a subordonatului sau, caporalul Moon Kwang-wook, precum şi ale celor două victime din rândul civililor, dl. Kim Chi-baek şi dl Bae Bok-chul. De asemenea, exprim încă o dată condoleanţele mele sincere pentru familiile lor. Sper că cei care au fost răniţi se vor recupera repede. Promit să vin urgent cu măsuri cuprinzătoare pentru a-i ajuta pe locuitorii insulei Yeonpyeong.

Camarazi cetăţeni,
De data aceasta provocare Coreei de Nord a fost complet diferită şi fără precedent în natură. De la sfârşitul războiului din Coreea, Nordul a comis numeroase provocări, dar niciodată înainte nu a lansat un atac direct pe teritoriul nostru. Culmea, aceasta a bombardat fără discriminare insula unde aproximativ 1.400 de locuitori vieţuiesc paşnic.

Un atac militar împotriva civililor este strict interzis chiar şi în timp de război, este o crimă împotriva umanităţii.

Doar la câţiva metri distanţă de locul unde au aterizat bombele, există o şcoală în care se tineau cursuri. Sunt revoltat de cruzimea regimului nord-coreean, care este de-a dreptul indiferent faţă de vieţile copiilor mici. Ţări din întreaga lume ni se alătură în denunţarea Coreei de Nord.
Am tolerat până acum provocările Nordului de nenumarate ori. La 21 ianuarie 1968, un comando nord-coreean s-a infiltrat în Seul cu intenţia de a-l ucide pe preşedinte. Explozia unei bombe în Rangoon, Birmania, pusa de agenţi din Coreea de Nord, a ucis multi oficiali guvernamentali sud-coreeni de rang înalt care-l însoţeau pe Preşedinte. Nordul a încercat deja de două ori şi nu a reuşit să-l omoare pe şeful de stat al Coreei de Sud. Agenţii nord-coreeni au aruncat în aer un avion civil în 1987, luând viaţa a 115 pasageri.

Coreea de Sud a îndurat toate aceste provocări continue pentru că noi am întreţinut o speranţă uşoară ca Nordul si-ar  putea schimba conduita într-o zi şi ca un angajament ferm pentru pace ar putea exista în Peninsula Coreeană. În ultimii 20 de ani, prin urmare, Coreea de Sud s-a străduit să rezolve problema nucleară din Coreea de Nord prin dialog şi colaborare, în acelaşi timp furnizand si o mărinimoasa asistenţă umanitară.

Pe de altă parte, Coreea de Nord  a răspuns cu o serie de acte provocatoare, inclusiv dezvoltarea unui program nuclear, scufundarea corvetei marinei militare Cheonan printr-o explozie şi bombardarea Yeonpyeongdo.

In cele din urma, am ajuns sa înţelegem că nu mai are sens să speram că Nordul si-ar putea abandona programul său nuclear sau politica sa de a se impinge pe marginea prăpăstiei de unul singur. Oamenii din Coreea de Sud înţeleg acum în mod neechivoc că rezistenta prelungita şi toleranţa nu vor da naştere la nimic altceva decat la provocări si mai serioase.

Cei care până acum au sprijinit regimul nord-coreean ar putea vedea acum adevaratele sale culori.
Suntem conştienţi de lecţia istorica cum că o pace ruşinoasă realizata prin intimidare ar aduce un rău mult mai mare în cele din urmă. Doar curajul care sfidează retragerea din fata oricarei ameninţari sau provocari va aduce pacea autentica. În cazul în care Nordul comite provocări suplimentare de orice natura împotriva Sudului, ne vom asigura că plăteşte negreşit un preţ scump .

Am încredere în curajul şi potenţialul cetăţenilor din Coreea. Suntem un popor mare care, începând cu acest an, a construit cea de a saptea mare putere din lume la export in ciuda ameninţării neîncetate a Nordului şi a beligeranţei. În situaţia actuală de criză naţională, poporul coreean a demonstrat patriotism şi calm.

Mulţi bărbaţi tineri şi femei, au mers la priveghiul tinerilor soldaţi care au fost ucişi în acţiune. Cetăţenii s-au oferit voluntar pentru a colecta donaţii şi au pornit in aceasta actiune a lor cu curaj. Republica Coreea va fi în siguranţă şi teafara datorita voua.

A existat o scindare în opinia publică cu privire la torpilarea navei Cheonan. Spre deosebire de acel moment, oamenii noştri au devenit toti ca unul de data aceasta. Pe fondul unei astfel de unitati şi determinari, orice încercare clandestina de a crea diviziune în sanul naţiunii nu va avea nici o şansă de succes. Împreună cu toţi cetăţenii Republicii, eu niciodată nu ma voi retrage.

Comunitatea internaţională, de asemenea, ne sprijină.  Lideri din Statele Unite, Japonia, Germania şi Regatul Unit, precum şi din Rusia şi multe alte ţări au condamnat actul de brutalitate al Nordului şi sprijina pe deplin poziţia noastra. In special, ca aliat al nostru, Statele Unite au demonstrat o hotărâre puternică in a răspunde prin luare de măsuri.

Camarazi coreeni,
Membrii curajosi ai forţelor noastre armate au luptat bine. Unii soldaţi s-au repezit pentru îndeplinirea îndatoririlor lor fără măcar să observe că camuflajul de pe căştile lor luase foc, în barajul de bombe vii. Cei care erau în concediu au revenit prompt la unităţile lor.

Cetăţenii ai Coreei,
De acum inainte, Guvernul va face tot ce se cere din partea lui, fără a eşua.

Guvernul va stabili Forţe Armate vrednice de numele lor. Vom apăra cele cinci insule din Marea Vestului in apropierea graniţei maritime de nord, cu o poziţie etanşa împotriva oricarui fel de provocare.Vom efectua în mod mult mai activ reforma apărării asa cum a fost planificata, în scopul de a face armata noastră şi mai puternică.

Cetateni coreeni

Acum este momentul indicat ca sa ne demonstram determinarea noastră cu acţiuni mai degrabă decât cu multe cuvinte.

Starui pe langa voi să aveti încredere în Guvern şi in Forţele Armate şi sa strangeti randurile în jurul cauzei noastre.

Unitatea este cea mai bună măsură de securitate naţională.

Mulţumesc mult.

Peninsula coreeană este „în pragul războiului”, afirmă Phenianul

Manevrele navale comune ale Coreei de Sud şi Statelor Unite, care vor începe duminică, duc peninsula coreeană „în pragul războiului”, a afirmat vineri regimul de la Phenian, citat de agenţia oficială KCNA.

Aceste exerciţii militare „ale imperialiştilor americani şi ale marionetei lor belicoase sud-coreene” sunt îndreptate împotriva Coreei de Nord, a afirmat Phenianul.

Situaţia peninsulei coreene se apropie de pragul războiului din cauza proiectului imprudent al acestor excitaţi ai trăgaciului„, a adăugat comunicatul oficial nord-coreean.

Pentru prima dată după Războiul din Coreea (1950-1953), Coreea de Nord a bombardat marţi o zonă cu locuinţe civile din Coreea de Sud. Aceste tiruri de obuze s-au soldat cu moartea a patru persoane şi rănirea a aproximativ 20, pe insula Yeonpyeong, şi au provocat tiruri de ripostă din partea armatei sud-coreene.

Statele Unite şi-au afişat miercuri sprijinul faţă de Coreea de Sud şi vor efectua împreună manevre aeronavale, la care participă şi un portavion, începând de duminică până miercuri.

SUA şi Coreea de Sud vor demara duminică manevre militare navale comune

Coreea de Sud şi Statele Unite vor demara duminică manevre militare navale comune, decise marţi de preşedinţii american, Barack Obama, şi sud-coreean, Lee Myung-Bak, după bombardarea unei insule sud-coreene de către Coreea de Nord, informează agenţia Yonhap.

La aceste manevre, care se vor desfăşura în Marea Galbenă, unde s-a produs bombardamentul de marţi, va participa şi portavionul american George Washington, potrivit agenţiei sud-coreene Yonhap.

Marţi, preşedinţii Barack Obama şi Lee Myung-Bak au convenit să „ridice nivelul de pregătire” şi să organizeze manevre militare comune în „zilele următoare” , a precizat Casa Albă.

Cei doi preşedinţi au convenit să efectueze manevre militare „în zilele următoare, pentru a continua cooperarea strânsă în materie de securitate între ţările noastre şi pentru a sublinia forţa alianţei noastre şi angajamentul nostru pentru pace şi securitate în regiune”, se arată în comunicatul preşedinţiei americane.

Obama i-a dat asigurări omologului său sud-coreean că Statele Unite sunt alături de aliatul lor după bombardarea insulei sud-coreene.

http://www.mediafax.ro/externe/sua-si-coreea-de-sud-vor-demara-duminica-manevre-militare-navale-comune-7743601/

Comentariu: cititi si http://www.mediafax.ro/externe/seulul-va-trimite-noi-baterii-de-artilerie-pe-insula-bombardata-marti-7743623/

Minciuna atentatelor teroriste este dezvaluita: Yemen-ul declara oficial ca nu au existat avioane cargo UPS pe teritoriul sau in ultimele zile

Yemen-ul spune ca avioane ale UPS nu au decolat sau aterizt în aceasta tara

[30/October/2010]

Sana’a, 30 octombrie (Saba) – Nici un avion cargo UPS nu a parasit Yemen-ul către alte ţări în ultimele zile şi nu există zboruri directe din Yemen în Regatul Unit sau Statele Unite ale Americii, a declarat un oficial yemenit, în urma acuzaţiilor că oficialii britanici şi americani au găsit pachete suspecte in avioane care provin din Yemen.

Oficialul s-a întrebat cum de mass-media a menţionat numele Yemen-ului cand a raportat că un dispozitiv exploziv a fost gasit la bordul unui avion de marfă care a aterizat în Londra, provenind din Yemen.

Avioanele UPS nu aterizeaza sau decoleaza niciodată în Yemen, a spus oficialul în mod clar.

Măsurile de securitate de la aeroporturile din Yemen sunt stricte şi autorităţile controlează atat pasagerii cat şi bagajele, a declarat oficialul, adăugând că Yemenul a instalat recent sisteme moderne de verificare, care pot detecta materiale periculoase sau suspecte pentru siguranţa pasagerilor şi avioane.

Îndemnăm mass-media sa nu emita judecăţi pripite despre problemele sensibile şi mass-media ar trebui să aştepte până cand cercetările dezvăluie adevărul, a declarat oficialul, după care el a subliniat că Yemenul a lansat o investigaţie în privinta acuzaţiilor şi a planificat să-si coordoneze eforturile cu Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie şi Statele Unite asupra problemei.

Yemen-ul este hotărât să continue războiul împotriva terorii, în cooperare cu comunitatea internaţională până când va nimici toti teroriştii care reprezintă o ameninţare la adresa tuturor, a concluzionat oficialul.

Comentariu: Asa cum spuneam totul este doar un pretext