Jó estét kívánok! Zöld román : Kelemen Hunor susține obligativitatea vaccinării anti-Covid

Kelemen Hunor, președintele UDMR, spune că ar merge mai departe cu obligativitatea de vaccinare anti-Covid la anumite categorii socio-profesionale şi ar plusa inclusiv măsurile adoptate de italieni în privinţa vaccinării anti-Covid.

„Ce zice domnul Asztalos e treaba domnului Asztalos. S-ar putea să aibă dreptate, s-ar putea să nu aibă dreptate. Dacă trebuie lege, atunci vom da lege. Eu chiar m-aş duce mai departe cu aceste decizii şi mai bine mă înjuraţi pe mine, cei care nu sunteţi de acord cu vaccinarea, decât să ajungeţi la Terapie Intensivă şi să muriţi. Eu aş merge până acolo, poate dincolo de ce au făcut italienii, care au zis: de la 1 octombrie nimeni nu intră, nici dacă are serviciul la stat, nici dacă are serviciul la privat, dacă nu este vaccinat. Punct.

Citiți întreaga știre https://www.romaniatv.net/kelemen-hunor-sustine-obligativitatea-vaccinarii-anti-covid-eu-sunt-pentru-o-abordare-destul-de-dura_5808918.html

Razboi in guvern pe tema plantelor modificate genetic. Borbely vrea sa le interzica timp de 5 ani, insa Valeriu Tabara se opune

In interiorul aliantei guvernamentale se coace un mega scandal a carui miza o reprezinta chiar hrana romanilor. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, ( UDMR) a semnat o notă prin care interzice culturile modificate genetic, pentru o perioadă de cel puţin cinci ani,  insa ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, ( PDL) se opune  vehement acestei iniţiative, informeaza Evz. De altfel, ministrul democrat liberal este cunoscut drept un „fost colaborator” al companiei Monsanto, cel mai mare producător de organisme modificate genetic din lume.

Având în vedere faptul că au mai rămas doar cinci luni până la culturile de primăvară, ministrul Laszlo Borbely le-a transmis oficialilor Agenţiei Naţionale pentru Pro tecţia Mediului (ANPM) o notă prin care propune introducerea în dezbatere publică a „unui moratoriu privind cultivarea plantelor modificate genetic în România, pe o perioadă de cinci ani”.

Motivul: nu ar exista destule date ştiinţifice care să arate cât de nocive sau cât de bune sunt aceste plante şi cum afectează ele mediul înconjurător. „Autorizarea de către Uniunea Europeană a porumbului modificat genetic (MON 810) s-a efectuat în 1998 fără a evalua riscurile pentru regiunile biogeografice specifice României. În momentul în care s-a derulat procedura de notificare, România nu era stat-membru al UE şi, prin urmare, nu a avut posibilitatea de a solicita informaţii, de a prezenta observaţii sau de a ridica obiecţii în procesul de monitorizare a MON 810. (…) În prezent, există in formaţii ştiinţifice contradictorii şi nu există informaţii ştiinţifice în România care să arate ce impact au aceste culturi”, îşi explică Borbely demersul în documentul transmis ANPM.

Tabără: „Vom rămâne în urmă cu agricultura”

„Măsura ar face ca România să ajungă codaşa Europei în ceea ce priveşte agricultura”, şi-a argumentat Tabără poziţia, negând însă un eventual conflict de interese din perspectiva poziţiei pe care o ocupă acum şi a relaţiei pe care a avut-o cu producătorul american.

„Nu înţeleg cum a putut să semneze aşa ceva domnul ministru al mediului. Eu nu sunt de acord cu interzicerea acestor culturi. „, i-a dat replica Valeriu Tabără colegului său de cabinet.

Laszlo Borbely are însă susţinerea societăţii civile. „Salutăm iniţiativa domnului ministru Borbely de a face primii paşi către interzicerea pe teritoriul României a organismelor modificate genetic. Dacă Domnia Sa va duce la capăt această iniţiativă, îl vom considera salvatorul agriculturii româneşti, al mediului şi al sănătăţii oamenilor, deoarece riscurile pe care le implică cultivarea şi consumarea plantelor modificate genetic – şi vorbim în principal despre porumb şi soia – sunt inacceptabile „, a explicat Gabriel Păun, reprezentant al organizaţiei „Agent Green”.

Legea ANI macelarita in comisiile Senatului cu sprijinul lui Gyorgy Frunda

Dupa ce Comisia juridica din Senat a respins cele mai importante puncte din legea ANI formulate prin cererea de reexaminare trimisa de presedintele Traian Basescu, secretarul general ANI, Horia Georgescu, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro ca agentia nu va functiona eficient. Reprezentantul ANI sustine ca macelarirea legii ANI va fi criticata in raportul de tara al Comisiei Europene si ca singura solutie pentru ca agentia sa functioneze coerent este initierea si aprobarea unei noi legi de functionare a institutiei.

“Astazi am vazut acelasi scenariu de data trecuta din Comisia juridica unde toate elementele care faceau din ANI un instrument eficient au fost practic scoase din lege. Iar cererea de rexaminare formulata de presedinte a fost respinsa in totalitate.” a declarat Horia Georgescu.

“Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a fost cel care a modificat legea si in luna mai eliminand exact aceleasi puncte. Senatorul UDMR a cerut eliminarea acestor puncte cu toate ca luni, 28 iunie, a avut o intrevedere cu ambasadorii SUA, Mark Gitenstein, si Germaniei, Andreas von Mettenheim care i-au solicitat sa nu slabeasca legea ANI. Principalul punct este, potrivit reprezentantilor ANI, reducerea termenului in care Agentia poate efectua verificari de la trei ani la un singur an. Reducerea acestui termen a determinat reprezentantii ANI sa se retraga in semn de protest de la lucrarile comisiei” a explicat secretarul general ANI.

In replica, senatorul UDMR Gyorgy Frunda, cel care a pledat si a sustinut eliminarea mai multor puncte din legea ANI (secretizarea declaratiilor de avere, un termen de maxim un an pentru investigatii, eliminarea comisiilor de pe langa Curtile de Apel etc.) contestate de opinia publica si de presedintele Traian Basescu, spune ca, in opinia sa, ANI este acum mai constitutionala si mai legala. „Cu toată răspunderea susţin că ANI nu a fost slăbită, nu are puteri mai puţine decât a avut. Am adus-o în albia constituţională.”