„Limba latină se trage din cea română, nu invers”

Vă ofer aici un articol preluat integral de pe site-ul www.libertatea.ro

”Miceal Ledwith, confident al Papei Ioan Paul al II-lea şi omul care a avut acces la toate documentele secrete din biblioteca Vaticanului, a făcut recent o afirmație care a șocat lumea academică și nu numai. El a declarat că latina cultă se trage din limba română străveche, nu invers, cum se credea până acum!

Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, în decembrie 2012, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea (foto), unul din oamenii care au avut acces la cei 230 de kilometri de rafturi cu cărți din arhiva bibliotecii Vaticanului și fost membru al Comisiei Teologice Internaționale, a făcut o declarație șocantă: “Chiar dacă se știe că latina e limba oficială a Bisericii Catolice, precum și limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puțină lume cunoaște că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, și nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Așadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munții Bucegi, din Brașov, din București. Voi sunteți cei care ați oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină – n.r.)”. Această declarație o puteți vedea pe internet, la adresa www.youtube.com/watch, minutele 52.30 – 53.11.

România, Grădina Maicii Domnului

Cu alte cuvinte, teoria conform căreia romanii au cucerit o parte din Dacia, iar dacii, inclusiv cei din teritoriile necucerite de Roma, și-au abandonat limba strămoșilor lor și au început să vorbească latina e falsă. Conform declarației lui Ledwith, la întâlnirea lor cu romanii, dacii nu au avut nevoie de translatori: vorbeau deja limba din care se născuse chiar latina. Din această perspectivă, românii apar drept unul și același popor cu dacii, continuatorii direcți și legitimi ai acestora. Mai mult, ar rezulta că și romanii ar fi fost neam tracic. Menționăm că Miceal Ledwith este o personalitate irlandeză care nu are interese personale în România. De asemenea, reamintim că Papa Ioan Paul al II-lea a spus, cu ocazia vizitei în țara noastră, din anul 1999, că România este “Grădina Maicii Domnului”. În această ordine de idei, se pune întrebarea: ce știu cei de la Vatican despre noi, iar noi habar nu avem?

Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci

Un studiu de paleogenetică, realizat între anii 2003-2006, a arătat că, genetic, suntem daci, iar teoria latinizării făcute de Imperiul Roman este falsă.

Studiul, realizat de dr. Georgeta Cardoș, specialist în genetică, cu sprijinul Universității din Hamburg, Germania, a pornit de la țesuturi osoase recoltate din peste 20 de situri arheologice din România, de la un număr de 50 de indivizi aparținând populațiilor care au trăit aici cu 5.000 de ani în urmă. Datele genetice obținute au fost comparate cu cele ale românilor de astăzi. Concluzia a fost că între actuala populație a României şi cele care au trăit pe teritoriul acestei țări cu 5.000 de ani în urmă există o clară înrudire genetică, iar fondul de bază dovedește continuitatea și legătura strânsă cu populația străveche, adică cu dacii, ramura nord-dunăreană a marelui neam tracic.”

A înnebunit Papa!!!?

papa-benedict1-copyPapa Benedict a cerut ”cipuirea”  tuturor angajaților Vaticanului, fără nici o excepție.Decizia a fost luată  după ce majordomul său a furat documente secrete și le-a dat publicității. Pentru a preîntâmpina astfel de cazuri Papa a cerut implantarea cipului RFID tuturor angajaților Vaticanului, începand cu luna februarie. Se pare că el nu crede că RFID-ul este semnul fiarei, 666 din Apocalipsă. Această acțiune venită din partea capului Bisericii Catolice nu face decât să încurajeze implantarea cipurilor, din diverse motive, și încearcă să liniștească temerile pe care unii credincioși le au cu privire la cipurile RFID. Faptul că înșiși ” reprezentanții Domnului” pe pământ au aceste cipuri implantate va oferi guvernelor din toată lumea un argument puternic împotriva celor care refuză încă să primească aceste mijloace de urmărire și identificare a persoanei de la distanță și va duce la diminuarea refuzurilor din partea populației, care se ghidează foarte mult după zicala ” să faci ce spune popa”.

Mă întreb cam pe când trebuie să ne așteptăm la o decizie asemănătoare din partea Patriarhului Daniel, care se arată a fi un simpatizant al Papei?

„Ioan Paul al II-lea, un papă care a marcat istoria” altfel decat se spune in varianta oficiala

Carismatic şi intens mediatizat, papa Ioan Paul al II-lea, care va fi beatificat pe 1 mai, a condus Biserica catolică timp de peste 25 de ani şi a marcat istoria sfârşitului de secol XX, contribuind la căderea comunismului în Europa.

Pe 16 octombrie 1978, cel de-al 263-lea succesor al Sfântului Petru, primul papă slav din istorie, îi urma lui Ioan Paul I, care domnise la Vatican o singură lună. Ioan Paul al II-lea a condus destinul Bisericii catolice până pe 2 aprilie 2005, data la care a murit, la vârsta de 84 de ani.

Karol Wojtyla s-a născut pe 18 mai 1920 la Wadowice, în apropiere de Cracovia, într-o familie modestă. Şi-a pierdut mama la vârsta de nouă ani şi, trei ani mai târziu, fratele mai mare, mort în urma unei epidemii de scarlatină, în 1932. Cu o copilărie marcată de absenţa mamei, viitorul papă şi-a dedicat întreaga viaţă Fecioarei Maria, modelul mamei şi al soţiei.

A lucrat mai întâi într-o mină de sare, continuându-şi studiile secundare şi universitare. Apoi, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a coordonat activitatea unei trupe clandestine de teatru şi a absolvit cursurile seminarului teologic. A devenit preot în anul 1946.

După ce a fost profesor de teologie, a devenit episcop al Cracoviei, în 1964, şi a participat la Conciliul Vatican II (1962 – 1965), devenind apoi cardinal în 1967.

Lider al Bisericii catolice timp de peste 26 de ani, unul dintre cele mai lungi pontificate din istorie, Ioan Paul al II-lea şi-a impus concepţiile încă de la alegerea sa în această funcţie, pe 16 octombrie 1978. Karol Wojtyla, primul papă slav, avea pe atunci vârsta de 58 de ani.

Foarte repede, „papa polonez” înfruntă cutumele de la Vatican şi, alegând să ignore scaunul papal susţinut de credincioşi, cu ajutorul căruia predecesorii săi se deplasau în mulţime, a optat pentru contactul direct cu oamenii, mergând pe jos printre ei, permiţându-le acestora să îl atingă şi luând de multe ori în braţe copiii credincioşilor.

Vaticanul devine prea mic pentru el. Alege să călătorească în lume pentru a-şi vedea susţinătorii, îşi multiplică vizitele oficiale în străinătate, care sunt intens mediatizate.

Carisma sa este evidentă. Pasionat de teatru în tinereţe şi păstrându-şi viu talentul de a simţi ceea ce se petrece în public, atunci când papa Ioan Paul al II-lea se adresa mulţimii, fiecare avea sentimentul că sfântul pontif îi vorbea doar lui.

Succesul este instantaneu, mai ales în America Latină, unde mass-media l-a supranumit „globetrotter-ul Evangheliei” şi „atletul lui Dumnezeu”.

Ioan Paul al II-lea măsura în înălţime 176 de centimetri. Însă fotografii din lumea întreagă l-au transformat într-un „uriaş” încă din primii săi ani de pontificat, iar această imagine a rezistat până pe 13 mai 1981, când turcul Mehmet Ali Agca a încercat să îl asasineze cu trei focuri de armă.

Sănătatea sa a început să se degradeze în ziua în care şi-a fracturat femurul, pe 29 februarie 1994. Maladia Parkinson începea încă de atunci să se manifeste.

Lumea întreagă a urmărit lentul proces de înrăutăţire a sănătăţii sale, prezentat de camerele video ale posturilor de televiziune, până în ziua morţii sale, pe 2 aprilie 2005, o dată la care au avut loc impresionante manifestări de afecţiune în piaţa Sfântul Petru din Vatican.

A contribuit la reorganizarea Bisericii catolice, după reformele ambiţioase iniţiate în timpul Conciliului Vatican II şi a scris 14 scrisori enciclice, trei dintre acestea fiind consacrate chestiunilor socio-economice.

Pacea şi cooperarea internaţională, mai ales în timpul numeroaselor crize şi conflicte din Orientul Mijlociu şi din regiunea Golfului Persic, reconcilierea între religii şi solidaritatea dintre Nord şi Sud s-au aflat în centrul activităţilor sale şi în toate mesajele sale apostolice.

Viaţa şi pontificatul său au fost marcate de evenimentele majore ale secolului XX. Ioan Paul al II-lea a supravieţuit celui de-Al Doilea Război Mondial, a rezistat celor două ideologii totalitare – nazismul şi stalinismul – şi a contribuit la căderea Zidului Berlinului, influenţând astfel atât căderea regimurilor comuniste din Europa, cât şi procesul de reunificare de pe bătrânul continent.

Slujitor al lui Dumnezeu şi al păcii, nu toate angajamentele sale au fost încununate de succes. A văzut cum ţările din Orientul Mijlociu s-au împăcat, au visat la pace şi prosperitate, dar au căzut apoi din nou în întunericul războaielor nemiloase. A combătut islamismul extremist, sectele evaghelice şi terorismul religios, dar nu a putut să împiedice declanşarea conflictelor din Africa.

A fost un papă imposibil de catalogat, pentru că a fost întotdeauna deschis în faţa problemelor cu care se confrunta omenirea – dialogul cu islamul, cu iudaismul şi cu alte religii necreştine – şi a păstrat o linie extrem de conservatoare în problema familiei şi a moralei.

În opinia unora dintre susţinătorii săi, principala „zonă de umbră” a pontificatului său a rămas condamnarea fără niciun compromis a contracepţiei şi a prezervativului, care, într-o lume în care epidemia de SIDA făcea milioane de victime, a condus la îndepărtarea multor credincioşi de Biserica catolică.

În prezent, anumite voci îi reproşează lipsa de hotărâre şi de transparenţă în faţa abuzurilor şi a actelor de pedofilie comise în sânul bisericii, asupra cărora suveranul pontif a păstrat tăcerea.

În plus, pentru a anihila teoriile lansate de teologii contestatari, Ioan Paul al II-lea s-a folosit de unele dintre cele mai zeloase şi mai mistice asociaţii, organizaţii şi mişcări religioase – considerate de unii drept veritabile iniţiatoare ale unor campanii de lobby ale credinţei -, precum carismatica Opus Dei, care oferă Bisericii o imagine reacţionară.

Comentariul meu: Acesta este unul dintre articolele de pe net despre beatificarea lui Ioan Paul al II-lea. Nu sunt eu in masura sa spun daca este bine sau rau ce se face. In opinia mea, singurul care este in masura sa faca din muritori sfinti, indiferent din sanul carei religii ii alege, este doar Dumnezeu. Se spune ca „despre morti numai de bine” trebuie sa vorbesti. Asa este. Dar suntem datori sa spunem si adevarul despre originea fostului Papa Ioan Paul al II-lea. Pe un site catolic din 2004, septembrie 7,  am gasit urmatoarele despre Ioan Paul al II-lea:

„Ioan Paul al II nu este Papa, ci un anti-Papa, al patrulea dintr-un sir [de anti-papi] care au stat în Scaunul lui Petru încă din anul 1958.

La data de 26 octombrie 1958, se pare că, Cardinalul Joseph Siri a fost ales Papă, şi după ameninţări şi manevre, Siri a fost dat deoparte, şi un agent al Francmasoneriei mondiale şi al sionismului a fost pus în locul lui. Acesta a fost Angelo Roncalli, care a luat numele de Ioan al XXIII-lea.

Ceva de acelasi gen s-a repetat în 1963, şi povestea se afla în cartea lui Malachi Martin, „Cheile acestui Sange” undeva între paginile 590 şi 610. (Malachi Martin a fost agent triplu, si este preotul neidentificat în articolul aparut in 1966 in Look Magazine, „Cum evreii au schimbat gandirea catolica” -Pe care il puteţi găsi pe internet prin Google)

Nu mă aştept ca non-catolicii să accepte viziunile sfinţilor catolici şi „fericiţilor”, dar multe dintre aceste biserici care au aprobat persoane sfinte au avut viziunea unei biserici contrafăcute care a preluat structurile Vaticanului şi Biserica Catolică din întreaga lume. Din 1958 „biserica contrafăcuta”, asa cum Fericita Anna Katrina Emmerick a văzut în viziunile ei in jurul lui 1820, a început să submineze Biserica[ Catolica ]. Schimband toate sacramentele, toate catehismele, Liturghia, şi, cât mai repede posibil, înlocuind episcopii vechi cu noi Episcopi contrafăcuti, precum a fost, probabil evreu Marrano, „Arhiepiscopul” Joseph Bernardin, care si-a încheiat cariera exact înainte de a muri, aratand ca un pacient cu SIDA, si care mergand în Israel a afirmat ca „anti-semitismul” a fost initiat de către Sf. Apostol Ioan în Evanghelia Sfântului Ioan. Aceasta a fost prima salvă din cele pe care legiunile de evrei vor spune 10 ani mai târziu împotriva filmului, Patimile lui Hristos.

Paul al VI-a fost „ales” în 1963 (Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini) şi Montini a fost un evreu marrano, după cum s-a anunţat cu dovezi că Montini a fost o veche familie evreiască care are radacini  înapoi cu multe secole. Sub Paul al VI-lea, crema evreilor si francmasonilor a preluat întreaga structură a Bisericii Catolice, astfel încât astăzi  vedeti dezgustatorii „episcopi” care-si vand in afara Dumnezeul şi ţara. Fiecare dintre ei a fost aprobat de către reţeaua de evrei din întreaga lume înainte de a fi numiţi de către actorul Woytila Karol, [alias] Ioan Paul al II-lea.

Ioan Paul al II a fost „ales” în 1978, după moartea bruscă şi, probabil, uciderea unui italian naiv, [Albino] Luciani, care a luat numele de Ioan Paul I.

Woytila, Ioan Paul al II-lea, pe care ei încearcă să-l menţină în viaţă, atâta timp cât este posibil, este acuzat de a face parte dintre evrei prin filiatie materna. Este adevărat că, în Polonia, el a jucat la echipa de fotbal a evreilor ca tanar. Biografii lui, Tad Szulc, Carl Bernstein (care au lăudat faptul că tatăl său a fost comunistul pentru care a luptat senatorul McCarthy pe Larry King Live cu ani în urmă) si altii care par a fi toţi evrei, şi aduc elogii stralucitoare in crestere despre Ioan Paul al II-lea.  Woytila a fost „ales” Papa din Polonia comunistă. Prietenul meu mi-a dat un articol cu ceva ani în urmă, care a aparut imediat după al doilea Conclav din 1978, care este intitulat „Guvernul comunist Lauda Alegerea Papei.”

Crescând în şcoli catolice, am citit despre Cardinalul Mindzenty, care a fost luat prizonier de către comuniştii evrei, atunci când ei au preluat Polonia după Al Doilea Război Mondial. Mindzenty a fost sub arest la domiciliu, şi niciodată nu i s-a permis să călătorească.  Printr-un contrast puternic, lui Woytila (Ioan Paul al II) i-a fost întotdeauna acordata permisiunea de a călători în şi din Polonia comunistă, şi de a isi vizita colegul revoluţionar (şi evreu marrano?) Joseph Bernardin din Cincinnati de două ori înainte de a fi ales Papă. Un alt biograf al lui Ioan Paul al II-lea, abominabila fata-taioasa şi limba-ascutita George Weigel, este un confident apropiat al ultimului Troţkist evreu Bill Kristol de la Weekly Standard, acum, folosind masca de „republican conservator”.

În 1904, Papa Pius al X-lea l-a primit pe Teodor Herzl, fondatorul sionismului modern. Puteţi găsi amanunte despre această întâlnire pe multe site-uri ale Google şi căutand „Papa Pius al X Herzl Zionism” şi aici este un fragment din paginile web:

„La data de 25 ianuarie 1904, Herzl a fost primit în audienţă de către Papa Pius X. Cu nouă ani înainte, ca el sa redacteze Statul Evreu, Herzl a arătat o intelegere conştienta fata de ingrijorarile romano-catolicilor şi a  formulat politica sionista privitoare la acestia:” Sanctuarele de Creştinătate ar fi protejate prin atribuirea unui statut extra-teritorial pentru ele, cum este bine cunoscut în dreptul naţiunilor. Noi ar trebui să formam o Garda de Onoare privitoare la aceste sanctuare, raspunzand de îndeplinirea acestei datorii cu existenţa noastră. ”
În ciuda acestei sensibilităţi fata de durerile creştine, şi a includerii ulterioare în gândire centrala sionista a acestui sentiment de responsabilitate faţă de altarele creştinismului, Herzl nu a reuşit să obtina o binecuvântare papală pentru marea sa hazardare.
Evreii nu l-au recunoscut pe Domnul nostru, prin urmare, nu putem recunoaste poporul evreu,” i-a spus răspicat Papa Pius al X-lea.
Riposta papală nu l-a luat complet prin surprindere pe Herzl. Cu trei zile inainte secretarul de stat al lui Pius il avertizase că” atâta timp cât evreii neagă divinitatea lui Hristos, noi cu siguranţă nu putem fi de partea lor „Cum am putea atunci sa fim de acord cu recâştigarea posesiei lor asupra Ţarii Sfinte?”
Secretarul de stat, de atunci, al Vaticanului, era marele spaniol Merry del Val, care a declarat, de asemenea, citat de contele rus Cherep-Spirodovich în cartea sa” The Hidden Hand” (Mana ascunsa), ” De fiecare data cand găsim ceva imoral şi distructiv pentru societate, găsim un evreu în spatele lui.
O trecere rapida la 1991, când agentul-evreu, şi, probabil, jumătate evreu el însuşi, Woytila, a declarat într-o minciună subliniată cu aldine în Parade Magazine, că recunoasterea dreptului evreilor de a revendica Israelul a fost politica consecventa a Bisericii Catolice. Acest lucru a fost scris într-un articol publicat în Politica Criminală de către LT Patterson in jurul lui 1991, după cat îmi amintesc. Ioan Paul al II-lea i-a recunoscut Israelului exact ceea ce Papa Pius al X-lea a spus ca nu ar putea fi făcut sau sprijinit atata timp cat ei l-au respins pe Mântuitor.
Acum puteţi înţelege vizita ” respectuoasa” a lui Ioan Paul al II-lea la Auschwitz  pentru a depune mărturie la clădirile false de acolo.
Vaticanul acum, părând să ia partea arabilor in aceasta problema, – face ceea ce au făcut comuniştii în Rusia timp de 41 de ani, şi încă mai face Putin astăzi: pretinde a fi prietenul arabilor, aduna informatii, le da arme învechite şi se asigură că programul evreiesc merge inainte cat de triumfator posibil.
Nu mă aştept ca non-catolicii să fie de acord cu punctul de vedere actual al Bisericii Catolice de astăzi, după cum si noi cei cativa catolici in alertă o facem. Non-catolicii pot spune: „Priviti, mare curvă din Babilon este în cădere, aşa cum merită.”

Cu toate acestea fiecare modificare efectuată de către cei patru anti-papi ai celui de-al doilea Vatican (Ioan al XXIII-lea 1958 – 1963, Paul al VI-1963-1978, Ioan Paul I 1978 – 1978, Ioan Paul al II, 1978 -?) impreuna cu falsul lor consiliu al Vatican II (1962 – 65) au fost în direcţia protestantismului (a se vedea http://www.realnews247.com/altar_comparison_pictorial.htm pentru o demonstraţie dramatică a deformarii arhitecturii Catolice, incepand cu Conciliul Vaticanului II).
Zeci şi zeci de pagini ar mai putea fi scrise „, dar acest lucru dă ideea. În cazul în care Biserica Catolică este Biserica adevărată, atunci ea va trece prin Patimile lui Hristos: răstignire, îngropare vremelnica (acum) şi învierea Sa. În cazul în care ea este Biserica adevărată, atunci ea se va ridica din nou miraculos, şi adevăratul Papa va fi repus pe tronul Sfântului Petru, şi contrafăcuta Biserica va fi aruncata afară, şi, potrivit mai multor sfinti, vor cunoaşte toţi că „degetul lui Dumnezeu” este aici.
Chiar acum, din punctul nostru de vedere, „Biserica este în eclipsă” – lumina fiind blocata de către biserica contrafăcuta a iudeo-masoneriei.
Jxxxxxx. Jxxxxxx.

P.S. nu acorda atenţie acelor mulţi catolici care încă mai încearcă să spună că Ioan Paul al II nu ştie ce se întâmplă, şi că acestia sunt doar” Episcopi răi „,” inregistrarea a 25 ani de distrugere este clara. Scandalul pedofililor „precum satanicii episcopi”, ca Bernardin care a recrutat homo pentru ” preoţie ” în seminariile catolice incepand cu 1970 sau cam aşa ceva, şi a indepartat bărbaţii normali este detaliată în cartea „Good Bye, Good Men”, a lui Michael Rose deşi Rose nu reuşeşte să tragă concluziile evidente din dovezile impresionante pe care le-a acumulat.
Recent, Ioan Paul al II-lea a promovat legea pentru protejarea episcopilor pedofili „Bernard Law”, într-o poziţie la Sf. Maria Maggiore din Roma. Dar catolicii-in-negare nu se vor confrunta cu muzica, indiferent de cât de multe dovezi se strang. Motivul pentru care papii celui de-al Doilea Vatican sunt anti-Papi este faptul că acestia au sprijinit toate documentele eretice ale lui Paul al VI-lea despre Libertatea Religioasă, semnate  la Vatican II. Un Papa adevărat nu poate semna un document al Consiliului care contine erezii în el. Când face asa ceva, el anunţa deja că nu el este Papa.
Iudeo-masoneria controlează Vaticanul din 1958, iar acest lucru este începutul înţelegerii declinulului moral din lume incepand cu acel moment.
Jxxxxxx. „

http://www.cephas-library.com/catholic/catholic_pope_has_jewish_mother.html

Nu ma mira faptul ca un alt protector al pedofililor, Papa Benedict al XVI-lea,  il beatifica, si inca prin derogare de la norma, pe un altul. Ceea ce ma uimeste este memoria scurta a celor care stiu de aceste fapte si totusi tac malc sau aplauda frenetic. Nu uitati ca articolul redat mai sus a fost publicat in 2004. In 2010 biserica catolica a fost zguduita de alte scandaluri privind pedofilia, si continua sa iasa la iveala noi si noi povesti, marea majoritate datand chiar din perioada anilor ’70. A face un sfant dintr-un om si Papa care a protejat pedofilia este, in opinia mea, strigator la cer in ochii Domnului dar placut inaintea evreilor. Numai asa isi poate bate joc dracul de crestini.

Urmatorul Papa va fi italian?

Un grup de 24 de cardinali, format în cea mai mare parte din prelaţi italieni, a primit azi binecuvântarea papei Benedict al XVI-lea în catedrala Sfântul Petru din Vatican.

Astfel, cei 24 de noi cardinali au intrat în elita Bisericii Catolice, elită din care va fi ales viitorul papă, notează AP. În total, Vaticanul are 203 cardinali, din care 121 au mai puţin de 80 de ani şi pot, deci, vota în cadrul comclavului care îl va alege pe papa care îi va succeda lui Benedict al XVI-lea.

Dintre aceştia, fac parte şi cei 8 cardinali italieni nou-numiţi, iar puterea grupului format din prelaţii italieni din elita Vaticanului a sporit. Tot mai multe voci alimentează speculaţiile conform cărora următorul papă va fi italian.

Ceilalţi cardinali nou-numiţi sunt şefii unora dintre cele mai importante comunităţi catolice din marile oraşe din Europa, Asia, Africa şi America.

Comentariu: Papa face deja pregatiri pentru viitorul Papa, Petrus Romanus?

Arheologii au descoperit cele mai vechi imagini ale apostolilor in catacombele romane

ROMA – cele mai vechi icoane cunoscute ale Apostolilor Petru şi Pavel au fost descoperite într-o catacombă, sub o cladire de opt etaje de birouri moderne dintr-un cartier muncitoresc din Roma,  au declarat marţi oficialii Vaticanului.

Imaginile, care datează din a doua jumătate a secolului al patrulea, au fost descoperite pe plafonul unui mormânt care include, de asemenea, primele imagini cunoscute ale apostolilor Ioan şi Andrei. Ele au fost descoperite folosind o tehnică laser noua, care a permis restauratorilor sa arda secolele groase de carbonat de calciu alb depozitate, fără a altera culorile întunecate ale picturilor originale de dedesubt.

Picturile împodobesc ceea ce se crede a fi mormântul unei nobile femei romane în catacomba Santa Tecla şi reprezintă unele dintre cele mai vechi dovezi de devotament faţă de apostoli din creştinismul timpuriu, oficiali ai Vaticanului au declarat la deschiderea mormântului pentru mass-media, pentru prima dată .

În iunie anul trecut, Vaticanul a anuntat descoperirea icoanei lui Pavel – prevazuta pentru a coincide cu sfârşitul anului  Paulin al Vaticanului. La acea vreme, Papa Benedict al XVI-lea, de asemenea, a anunţat că testele pe fragmentele de oase lungi atribuite lui Pavel „păreau să confirme”, ca apartineau într-adevăr sfântului romano-catolic.

Marţi, arheologii Vaticanului au anunţat că imaginea lui Pavel descoperita anul trecut nu a fost găsita izolata, ci a fost mai degrabă o parte a unei picturi de pe un plafon pătrat care a inclus, de asemenea, icoane ale altor trei apostoli – Petru, Ioan si Andrei – înconjurand o imagine a lui Hristos [pictat] ca Bunul Pastor.

„Acestea sunt primele imagini ale apostolilor”, a declarat Fabrizio Bisconti, chestorul arheologiei pentru catacombe, care sunt menţinute de Comisia Pontificală pentru Arheologie Sacră a Vaticanului.

Biroul Vaticanului a supravegheat şi a plătit pentru doi ani, 60.000 de euro pentru efortul de restaurare, care pentru prima dată a folosit lasere pentru a restaura frescele si picturile din catacombe. Aerul umed si prăfuit al catacombelor subterane face conservarea picturilor deosebit de dificila şi restaurarea lor problematică.

În acest caz, camera de înmormântare mica de la sfârşitul catacombei a fost complet îmbrăcata în centimetri (inch) de carbonat de calciu de culoare albă, care, în tehnicile de restaurare precedente a fost răzuit doar de mână. Această tehnică, ar fi lăsat un strat subţire în partea de sus, astfel încât să nu se deterioreze picturile de dedesubt.

Folosind laserul, restauratorii au reuşit să indeparteze toate straturile de calciu care au acoperit pictura deoarece raza laser s-a rezumat doar la arderea depozitelor albe de calciu, atunci când au inceput sa iasa la iveala de sub ele culorile întunecate si strălucitoare, nevătămate, a declarat Barbara Mazzei, restauratorul şef.

Pe urmele lui Satana cu Don Gabriele,cel mai faimos exorcist din lume

Parintele Gabriele Amorth

Parintele Gabriele Amorth

Va este frică de Diavol?” Cel mai renumit Exorcist din lume isi ridica privirea spre mine şi apoi zâmbeşte.

„Nu, el este cel care se teme de mine. Eu lucrez în numele Domnului.  Sarmanul Satana. ”

Sarmanul Satana?

„Oh, da. Diavolul strigă şi face zgomote, dar noi suntem făcuţi după chipul lui Dumnezeu, avem Sfânta Treime de partea noastră. Nu este nevoie să te temi de Diavol dacă nu vei ceda tentatiilor lui. ”

Suntem în infirmeria Frăţiei St Paul, ordinul Tatălui Gabriele Amorth, în umbra Basilicai St Paul, Roma. Exorcistul-şef al Vaticanului a fost dus la spital în toamna anului trecut, cu o infecţie in sânge şi este convalescent acum – ” nu au găsit nimic grav”. Poate că a fost diavolul cel care l-a pus la pat.

„Oh, nu – doar o boală. El stie sa faca rău mult mai serios „.

Părintele Amorth a tinut prima pagină a ziarelor în această săptămână sugerand că cei care au „cedat tentaţiilor lui Satan”, au fost preoţii pedofili şi chiar unii cardinali si episcopi care au recunoscut numai cu gura Evangheliile.

Criza în creştere peste abuzul sexual al clericilor acum rasfrangandu-se atat asupra Papei Benedict XVI cat şi asupra Vaticanului, a spus el, a fost opera lui Satan, care s-a „infiltrat chiar si pe coridoarele Vaticanului”.

Exista criza abuzului sexual într-adevăr datorită Diavolului? 

„Oh, da. Tot răul se datorează intervenţiei  diavolului, inclusiv pedofilia. ”

Şi la Vatican?

 „Legiunile de demonii si-au facut cuib acolo. Majoritatea celor de la Vatican fac treaba buna. Dar, Papa Paul VI a vorbit despre ” fumul  lui Satan” infiltrandu-se la Vatican, înca din 1972. Satana şi-a propus sa distruga conducerea Bisericii – şi a politicii, industriei şi sportului, in fond. ”

Şi, deşi exista tot felul de incidente, scandaluri şi delictele în Italia şi în străinătate care te duc cu gandul la potenţiale dovezi de intervenţie diabolica, el refuză să dea exemple.

Părintele Amorth – sau Don Gabriele, cum el este universal cunoscut – de abia a publicat Memoriile unei Exorcist, o carte cu interviurile lui Marco Tosatti, jurnalistul Vaticanului. Într-un stil care oarecum aminteşte de cronicile medievale, el descrie experientele sale, de multe ori ingrozitoare, pe parcursul unui sfert de secol în prima linie împotriva Răului şi a slujitorilor lui.

Părintele Amorth, în vârstă de aproape 85 de ani, este presedinte de onoare al Asociatiei Internationale a Exorcistilor. El a luptat in cadrul Rezistentei in cel de la al doilea Război Mondial, s-a licentiat in drept dar apoi a intrat în Biserica. El a inceput sa faca exorcizari la scurt timp după hirotonisire, acum 60 de ani; în 1986 a fost numit de către Cardinalul Ugo Poletti, devenit mai tarziu vicar al Romei, asistent al Părintelui Candido Amantini, Exorcist-sef, reuşind în cele din urmă sa-i succeada.

Acum fragil, el devine animat cand descrie luptele purtate de-a lungul intregii sale vieţi cu demonii care posedă corpurilor victimelor lor, la un moment dat deschizandu-si larg braţele ca să-mi arate lungimea unui demon special, care ocupa corpul unei femei pe care el  a „eliberat-o „.

Vorbeşte cu Lucifer şi cu demonii acestuia, spune el, şi le ştie numele. Pe masa de scris, în camera lui, acesta păstrează imagini cu Fecioara Maria şi Iisus, „care a venit în lume pentru a lupta cu Diavolul şi a ne reintoarce pe noi la Dumnezeu”. Dar, lumea modernă, spune el, ” s-a dat  cu Diavolul.Vezi asta prin lipsa de credinţă, prin bisericile goale, prin prăbuşirea familiei. ”

„Compar lumea de astăzi cu cea din momentul în care eram un băiat din Modena: familiile şi comunităţile parohiale erau puternice, femeile nu ieşeau la muncă. Acum, ele sunt nevoite deoarece un venit nu poate susţine o familie.  Astfel, tinerii au fost lasati in voia lor, ei au intrat în anturaje rele, şi-au pierdut rădăcinile şi le-au înlocuit cu influentele negative ale televiziunii şi ale internetului sau cu cele oculte. ”

Ce ziceti de cei care nu cred în Dumnezeu dar nici in Satana?

„Diavolul este mult prea fericit pentru a profita de cei care nu cred în existenţa sa. Aceasta înseamnă că el poate funcţiona in deplina libertate, chiar în interiorul Bisericii. El exploateaza pofta şi puterea. ”

Diavolul încearcă să ajungă la noi toţi,adaugă Părintele Amorth  şi „posedati sunt cei care-l asculta cel mai mult. Atenţie, acestia sunt o minoritate. Dacă citiţi cartea mea ati putea ramane cu impresia ca întreaga lume este posedată, dar eu descriu un număr mic de cazuri, comparativ vorbind. ”

Afirmatia sa ca a efectuat 70000 de exorcizari pare incredibila. „Dar vorbeam despre numărul de exorcizari, nu numărul de persoane exorcizate. Adesea trebuie să exorcizezi pe cineva de zeci, chiar sute de ori, şi un ritual de exorcizare poate dura oricat, de la câteva minute pana la mai multe ore.”

Exorcizarea poate fi realizata numai cu aprobarea episcopului local, de obicei, după ce testele medicale sau psihiatrice nu descoperă nici o explicaţie raţională pentru simptome, care includ vărsături, dureri de cap violente şi crampe la nivelul stomacului dar de asemenea si puteri  supraomeneşti, convulsii şi aversiune extrema fata de simbolurile sfinte. Este adeptul, spune el, distingerii isteriei de lucrul real. Există mai multe femei decât bărbaţi în rândul posedatilor, „dar nu ştim de ce. Există diferite explicaţii: Satana se răzbună pe Fecioara Maria sau foloseste femeile ca mijloc de a ajunge la barbati.  Nici una dintre ele nu este convingătoare. ”

Posedatii vorbesc în limbi pe care ei nu le ştiu, inclusiv limbi vechi, cum ar fi limba aramaică, limba lui Hristos.  „Uneori, limba este de neînţeles. Am întrebat odată un demon ce a fost şi el a spus ” Limba Satanica”. Victimele deseori reacţionează atât de violent la ritualul de rugăciuni, incantaţii, apa sfinţită şi semn al Crucii că acestea trebuie să fie ţinute sau legate în timp ce preotul atinge posedatul cu patrafirul şi isi pune mîna pe capul lui sau al ei.

În multe cazuri, spune el, ei vomita obiecte, cum ar fi cuie sau sticlă. Tatăl Amorth are o colecţie ce cântăreste două kilograme.

 ” Te obisnuiesti cu vomitatul asupra ta. Odată, am efectuat o exorcizare la o femeie, care a reuşit să mă lovească în faţă cu un flux de voma din partea cealaltă a camerei – fizic imposibil. ”

Diavolul, spune el, este lipsit de umor dar uneori iti joacă feste. El şi demonii săi vorbesc prin victima, uneori, utilizând vocea lor normală, dar, uneori,răguşită, in tonuri aspre. El a imitat ragetul pentru mine. Ei nu sunt totuşi vizibili, nu mai mult decât sunt îngerii.

„Ingerii există, şi inca cum, dar acestia nu sunt asa cum sunt descrisi în arta – acestia sunt spirit pur. Toti avem ingeri pazitori. Demonii sunt, desigur, îngerii căzuţi care s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, de aceea ei sunt atât de inteligenti şi aşa de aroganti. ”

El nu crede în fantome, care sunt „o invenţie a minţii umane”.

Tatăl Amorth nu si-a desemnat nici un succesor şi reclamă faptul că, chiar şi acum ierarhia Bisericii nu ia exorcismul – sau Diavolul – destul de in serios. Dar „Domnul a făcut uz de mine”, iar exemplul său a inspirat multi alti preoţi – aşa cum a făcut filmul Exorcistul din 1973, care, deşi „exagerat” a fost „în mod substanţial adevărat”.

La vârsta lui mai are el încă stomac pentru a lupta cu Satana?

„Oh, da. Eu am de lucru.”  http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/europe/article7060354.ece

Am tradus acest articol, nu pentru ceea ce spune despre exorcism, ci pentru ceea ce spune despre credinta si despre vremurile pe care le traim.

A stiut Papa despre abuzurile sexuale ale Bisericii Catolice in tot acest timp?

În timp ce autorităţile germane caută să rupă ” zidul de tăcere”  al Bisericii Catolice cu  privire la molestarea copiilor, reformatorii catolici din sanul său s-au indreptat spre Papa Benedict XVI pentru răspunsuri.

Abuzul sexual asupra elevilor de la mai multe şcoli germane catolice, inclusiv o şcoală-internat monahală din Bavaria, au stârnit un scandal la nivel national, cu mai mult de 150 de acuzatii trimise de ex-elevi care reclama abuz si suferinţă în timpul anilor 1970 şi ’80.

Într-un interviu al radioului german, luni, Ministrul Justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger a criticat o directiva din 2001  a Vatican-ului, directivă care cere ca pana şi cazurile cele mai grave de abuzuri să fie investigate  prima dată la nivel intern, spunând că a ridicat un „zid de tăcere,” în jurul problemei.

Revelaţia recenta din mass-media despre abuzurile sexuale şi fizice a fostilor baieti-coristi din celebrul cor  RegensburgerDomspatzen, care a fost odată condus de fratele papei Georg Ratzinger, a devenit centrul atenţiei la Roma.

Abuzul sexual datează din anii 1960. Ratzinger, care a condus corul de la mijlocul anilor ’60 la mijlocul anilor ’90, a negat orice cunoştinţă despre abuz şi a promis să depună mărturie, daca va fi să fie construit un caz în jurul abuzurilor. Directorul si compozitorul corului a dezvaluit detalii teribile despre modul cum, în calitate de baiat-de-cor, el l-a văzut directorul scolii- internat in momentul cand ” intra in dormitor, noaptea şi alegea doi, trei dintre noi băieţii pentru a-i  lua înapoi la apartamentul lui.”

Un purtator de cuvant al mişcarii „Noi suntem Biserica” , Christian Weisner, i-a cerut Papei să se afirme public, ceea ce ştia despre abuzul clericilor din oraşul bavarez din Regensburg, din timpul mandatului său  din 1977-1982 ca episcop acolo.

„De la 1977 la 1981 Joseph Ratzinger a fost episcop de München şi Freising, aşa că trebuie să răspundă la întrebarea despre ceea ce el a ştiut atunci şi ceea ce a făcut el pentru acest lucru”,  a spus Weisner agentiei de stiri DAPD.

El a spus că oficialii de rang inalt din conducerea bisericii trebuie sa fi fost conştienti de abuz si sa apeleze la autorităţi să ia măsuri.

Cutia Pandorei a fost deschisă în ianuarie, când plângerile unui student despre abuzul de la un colegiu de prestigiu din Berlin, în ’70-’80, au fost făcute publice pentru prima dată.

 Deceniile de tăcere au făcut cele mai multe cazuri de neatins din cauza un statut expirat de limitări. Majoritatea persoanelor implicate în scandal nu mai pot fi urmărite penal. http://www.presstv.ir/detail.aspx?id=120383&sectionid=3510212