A înnebunit Papa!!!?

papa-benedict1-copyPapa Benedict a cerut ”cipuirea”  tuturor angajaților Vaticanului, fără nici o excepție.Decizia a fost luată  după ce majordomul său a furat documente secrete și le-a dat publicității. Pentru a preîntâmpina astfel de cazuri Papa a cerut implantarea cipului RFID tuturor angajaților Vaticanului, începand cu luna februarie. Se pare că el nu crede că RFID-ul este semnul fiarei, 666 din Apocalipsă. Această acțiune venită din partea capului Bisericii Catolice nu face decât să încurajeze implantarea cipurilor, din diverse motive, și încearcă să liniștească temerile pe care unii credincioși le au cu privire la cipurile RFID. Faptul că înșiși ” reprezentanții Domnului” pe pământ au aceste cipuri implantate va oferi guvernelor din toată lumea un argument puternic împotriva celor care refuză încă să primească aceste mijloace de urmărire și identificare a persoanei de la distanță și va duce la diminuarea refuzurilor din partea populației, care se ghidează foarte mult după zicala ” să faci ce spune popa”.

Mă întreb cam pe când trebuie să ne așteptăm la o decizie asemănătoare din partea Patriarhului Daniel, care se arată a fi un simpatizant al Papei?

Semnul Fiarei acum disponibil intr-o cerneala invizibila ochiului?!

Procesul dezvoltat de Somark implică o serie geometrică de micro-ace şi o capsulă de cerneală, care este folosit pentru a „tatua” un animal. Cerneala poate fi detectata de la 4 metri.

O companie aflata la inceput, a creat o cerneală RFID si a testat produsul pe vite şi pe şobolanii de laborator.

Somark Innovations a anunţat în această săptămână(februarie 2007) că a testat cu succes cerneala RFID biocompatibilă, care poate fi citită prin firele de păr ale animalelor. Pasiva tehnologie RFID poate fi utilizată pentru a identifica şi  urmări vacile, reducandu-se astfel pierderile financiare, care sufera de encefalopatie spongiformă bovină (boala vacii nebune). Somark, care s-a format in 2005, este situată la Centrul pentru tehnologii din St Louis. Compania are capitaluri proprii de finanţare şi planuri de obtinere a licenţei pentru tehnologie, pentru pieţele secundare, care ar putea include animalele de laborator, câinii, pisicile, bucăţile de carne şi personalul militar.

Cercetătorul şef Ramos Mays a spus că testele oferă o adevărată dovadă a principiului [pe care se bazeaza tehnologia]  şi reduce majoritatea riscurilor tehnologice în ceea ce priveşte performanţa produsului. „Acest lucru dovedeşte capacitatea de a crea o amprentă digitală biometrică sintetica sau falsă, cu ajutorul prelucrarii cernelii RFID biocompatibile şi care poate fi citia prin par”, a spus el.

Co-fondatorul Mark Pydynowski a declarat în timpul unui interviu, miercuri, că cerneala nu conţine metale şi poate fi invizibilă sau colorată. El a refuzat sa spuna ce contine această cerneală, dar a spus că este sigur 100% biocompatibilă şi chimic inertă. De asemenea, el a spus că este sigură pentru oameni şi animale.

Procesul dezvoltat de Somark implică o serie geometrică de micro-ace si un aplicator de unică folosinţă cu o capsulă de cerneală utilizabilă doar o singură dată. Pydynowski a spus că durează cinci pană la 10 secunde „ştampilarea sau tatuarea” unui animal, şi nu este nevoie să se elimine blana. Cerneala rămâne în stratul dermic iar un cititor o poate detecta de la 4 metri.

„Din punct de vedere conceptual, vă puteţi gândi la el în acelaşi fel în care lumina vizibilă este reflectată de oglinzi”, a spus el, adăugând că procesul real este uşor diferit şi particularizat.

Cantitatea de informaţii conţinute în cerneală depinde de suprafaţa disponibilă, a spus el. Departamentul Agriculturii din SUA solicită un număr de 15 cifre pentru a urmări bovinele. Primele trei cifre sunt „840” pentru codul de ţară al Statelor Unite. Celelalte cifre sunt identificatori unici. Numerele s-ar conecta la o bază de date care conţine mai multe informaţii.

„Se poate, spune în cazul în care acesta cerneala este folosita, unde s-au aflat, despre cine este vorba, cine le-a mâncat , şi cu cine altcineva a fost in contact”, a spus Pydynowski.

Fermierii şi altii din industria agricolă poate alege un sistem de ştanţare sub acoperire, care ar face imposibila, pentru hoţi de vite, identificarea animalelor care au fost marcate şi ar uşura pentru ceilalti verificarea vitelor furate pentru a determina sursa vacilor. Pydynowski a anuntat ca tehnologia este o imbunatatire fata de crotalii, care pot fi desprinse de la vaci şi alte produse.

Cerneala, de asemenea, ar putea fi folosita pentru a urmări şi salva soldaţii, a spus Pydynowski.

„Ar putea ajuta la identificarea prietenilor sau duşmanilor, prevenirea impuscarii camarazilorşi salvarea vieţii soldaţilor”, a spus el. „Este o propunere foarte infricosator cand ai de a face cu oamenii, dar in cazul personalului militar, vorbim despre salvarea vieţii soldaţilor şi poate fi ceva ce merită.”

Intre timp Somark a avansat foarte mult, anul acesta in luna aprilie avand loc o demonstratie live a functionarii Labstamp,  o maşină automată care aplică  tatuaje permanente alfa-numerice pe coada şoarecilor de laborator pentru identificare. Totul numai si numai spre binele nostru.

Fost angajat IBM spune ca s-a renuntat la televiziunea analoga pentru a face loc cipului RFID

(AFP / dprogram.net) În conformitate cu un fost angajat IBM , in varsta de 31 de ani, foarte mediatizat, comutarea obligatorie a televiziunii analogice la digitală a fost  în principal făcuta pentru eliberarea frecvenţelor analogice şi pentru a se  face loc  scanerelor utilizate in citirea microcipurilor RFID implantabile folosite la urmărirea oamenilor şi a produselor din întreaga lume.

In timp ce in America si intreaga Europa se face mediatizarea pasapoartelor si a cartilor de identitate cu RFID incorporat, prezenta conexiune televiziune digitală / RFID, a fost ascunsa, conform spuselor lui Patrick Redmond.  Redmond, un canadian, a avut o varietate de locuri de muncă la IBM înainte de a se retrage, inclusiv munca  în laboratorul companiei din Toronto in perioada 1992 – 2007, apoi a lucrat la consolidarea vânzărilor. El a dat interviuri, a scris o carte şi a produs un DVD despre agresiva si tot mai marea utilizare a cipurilor RFID pasive, semi-pasive şi active, implantate în hainele noi, în elemente cum ar fi lamele Gillette Fusion, precum şi în nenumărate alte produse, care devin obiecte personale. 

Aceste cipuri RFID, dintre care multe sunt la fel de mici, sau mai mici, decât vârful unui creion ascuţit, de asemenea, sunt încorporate în toate noile paşapoarte SUA, unele cărţi de medicină generală, un număr tot mai mare de carduri de credit şi de debit şi aşa mai departe. Mai mult de două miliarde din ele au fost vândute în 2007. Fie ca sunt active, semi-pasive sau pasive, aceste „chip-uri transponder ( emitatoare de impulsuri)”, cum acestea  mai sunt numite uneori, pot fi accesate sau activate cu „cititori” care pot ridica semnalul unic emanat de fiecare chip şi culege informaţii de la acesta cu privire la identitatea şi unde se afla produsul sau persoana, în funcţie de design şi circumstanţe, astfel cum Redmond a explicat într-o prelegere puţin mediatizată în Canada de anul trecut. AFP a obţinut doar un DVD al prelegerii sale. 

Renumita „Spychips” experta, autoare şi  gazdă -radio, Katherine Albrecht a spus AMERICAN Free Press că, în timp ce ea nu e în totalitate sigura că există o legatura solida RFID / DTV  „Scopul trecerii [la digital] a fost de a elibera lăţimea de bandă. Este o banda destul de largă,  incat eliberând-o astfel  si mai mult se creează un camp uriaş al spectrului de frecvenţe. ” 

 După cum se stie, chip-urile active, au o sursă internă de energie şi o antenă; aceste chip-uri speciale emit un semnal constant.  „Acest lucru permite etichetei transmiterea semnalelor înapoi la cititor, deci, dacă am un cip RFID pe mine si are o baterie, eu pot trimite un semnal la un cititor oriunde s-ar afla acesta”, a declarat Redmond, în  prelegerea sa recenta tinuta la grupul patriot catolic cunoscut sub numele de Pelerinii din Saint Michael, care, de asemenea, este cunoscut ca pledează impotriva creditului social si pentru un plan dramatic de reformă monetară  care să pună capăt practicii guvernelor naţionale de a aduce bani în existenţă prin acest împrumut, cu dobândă, de la  bănci centrale private. Publicatia grupului ” Ziarul Michael” pledează ca guvernele naţionale sa-si creeze propriile lor sisteme de creditare cu interese zero. De asemenea, acoperă problema RFID. 

„Utilizarea sporită a cipurilor RFID va necesita utilizarea sporită a UBF [UHF] spectrului de frecvenţe radio”, a declarat Redmond, atingand punctul său esenţial ca televiziunea digitală se utilizează pentru un scop mult diferit de cel pe care media şi-l asumă, „Ei vor opri folosirea spectrului de frecvenţe UHF şi VHF în 2009. Totul va deveni digital[ in SUA]. Canada va face acelaşi lucru. ”

 Explicând nelinistitorul punct crucial al problemei, el a continuat: „Motivul pentru care fac acest lucru este faptul că frecvenţele analogice UHF [-VHF] sunt folosite pentru chip-uri. Ei nu doresc să supraincarce chip-urile cu semnale de televiziune, astfel încât semnalele chip-urilor „vor lua acele [analogice] frecvenţe. ” Ei intenţionează să vândă frecvenţele  întreprinderilor private şi altor grupuri, care le vor utiliza pentru a monitoriza chip-urile. ” 

 Albrecht a răspuns că aceste afirmatii par plauzibile, deoarece ea ştie ca nişte chip-uri vor opera într-adevăr, în intervalele UHF-VHF. „Mai bine de peste un milion de animale de casă au fost marcate,”  a declarat Redmond, adăugând că toti cei 31,000 de ofiţeri de poliţie din Londra, într-un fel sau altul au fost marcati, de asemenea, spre consternarea unora care doresc sa manance gogosi dimineaţa, fără a fi urmăriti. Londra, de asemenea, poate lega un cip RFID de numele clientului în abonamentul de transport public. „Unde este John Smith? Oh, el este in  metroul 32, „a spus Redmond. 

El a adăugat că, chip-urile pentru urmarirea conducătorilor auto – în timp ce conceptul este  motiv de lupta in mai multe state din SUA, care nu doresc permise de conducere care poate fi urmărite (Real ID) – este aparent un lasat mai moale în Canada, deoarece plăcuţele de înmatriculare au fost marcate in linişte. Astfel de etichete de identificare pot conţine rezumatul locurilor de muncă, educaţia, religia, etnia, istoricul  reproducerii şi multe altele. 

 Animalele de fermă sunt din ce în ce mai mult marcate; în plus, „aproximativ 800 de spitale din SUA isi marcheaza acum pacienţii lor;  puteti sa nu credeti, dar este adevarat”, a spus el, adăugând: „Patru spitale din Puerto Rico le-au pus deja în braţele pacienţilor cu Alzheimer şi costa  doar aproximativ 200 dolari /persoană. ” 

VeriChip, un producator major de cipuri (dispozitive, uneori, de asemenea, sunt numite Spychips) descrie produsul său pe site-ul său: „Cam de două ori lungimea unui bob de orez, dispozitivul este de obicei implantat deasupra zonei tricepsului braţului drept al unui individ. 

 Odata scanat la frecvenţa corespunzătoare, VeriChip răspunde cu un număr unic de 16 cifre, care pot fi legate cu informaţii despre utilizatorul existent intr-o bază de date pentru verificarea identităţii, accesul la evidenţele medicale şi alte utilizări. Procedura de inserare este efectuată sub anestezie locala in cabinetul unui medic şi, odată introdus, este invizibil cu ochiul liber. Ca si dispozitiv implantat utilizat pentru identificarea de către o terţă parte, el a generat controverse şi dezbateri. 

” Cercul celor implantati se va lărgi „, prezice Redmond. Implantarea la copii „pentru a putea fi în măsură de a-i proteja”, a spus el, „este promovata în mass-media.” După aceea, el crede că se va ajunge la: cipuri pentru militari, cipuri pentru escroci, criminali , muncitorii care au fost dati afara pentru nesupuneri, pensionari – şi apoi pentru toată lumea care, sub orice raţiune, este amintita de către guvern şi de extrem de protejatele corporaţii care vor face miliarde datorita acestei tehnologii.

Între timp, conceptul este comercializat de o corporatie mass-media care, departe de a fi un instrument de supraveghere al statului, este parte din el, la fel ca si mass-media care da publicitate gratuita pentru programele de vaccinare a omului fără o analiză critică cu privire la pericolele posibile şi efectele secundare ale vaccinurilor .

 „Este pentru prima data cand am auzit de el,”  a susţinut un oficial al Comisiei Comunicatiilor Federale, atunci când AFP l-a întrebat despre  legatura RFID/DTV pe 2 iunie.  Preferând anonimatul, el a adăugat : „Eu nu stiu ca acesta sa fie motivul (trecerii la DTV).”

„Nigel Gilbert de la  Academia Regala de Inginerie a spus că până în 2011 ar trebui să puteţi merge pe Google şi sa aflati unde se afla cineva în orice moment de la chip-urile din haine, din maşini, din telefoanele mobile şi din interiorul multor oameni”, a spus, de asemenea, Redmond.

Nu este pentru prima data si cred ca nici ultima, cand cei implicati ” nu stiu nimic „. Se pare ca oricat ne vom stradui sa evitam cipurile, refuzand documentele care le au incorporate, guvernantii s-au gandit la asta si au luat masuri suplimentare gasind solutii alternative. Cert este ca televiziunea digitala este o realitate in Romania si marea majoritate a populatiei o are in casa. Chiar daca nu sunteti teroristi, faptul ca cineva va spioneaza in propria casa este neplacut.

Materialul poate fi copiat doar cu citarea sursei, la fel ca toate materialele de pe blog. Fac acest lucru pentru ca unii copiaza materialele necitand sursa lor. Nu mi se pare normal ca unii sa munceasca la gasirea si traducerea informatiilor, iar altii sa si le asume. Furtul, fie el chiar intelectual, tot furt ramane.

Reclama comerciala TV pentru RFID microcip

Daca unii dintre dumneavoastra se mai indoiesc de acest lucru, iata ca exista si o dovada care sprijina ” paranoia ” asa-zisilor adepti ai teoriei conspiratiei. RFID nu este o utopie si din moment ce i se face reclama inseamna ca va fi implementat in curand. Cand? Eu zic ca impreuna cu vaccinul. Pentru mai multe detalii cititi si https://mucenicul.wordpress.com/2009/10/16/bestia/

” VeriChip Corporation ( „VeriChip”) , precum şi partenerul ei de dezvoltare RECEPTORS LLC , o companie de tehnologie a cărei afinitate prin platforma chimica DESIGN ™  poate fi aplicata la dezvoltarea de produse selective cu caracter obligatoriu, a anunţat astăzi ( 15.10.09) că va gazdui un eveniment pentru pacientii medicali şi comunităţile de investitori pe 22 octombrie 2009, la New York, pentru a dezvalui detalii cu privire la sistemul lor de detectare  prin triaj a virusilor, pentru virusul H1N1 şi Etapa a II- a de dezvoltare  în vivo-sensing  a glucozei, microcipul RFID.  Companiile vor oferi, de asemenea, o demonstraţie a produsului sistemului de detectare prin triaj a virusului, de curand elaborat.

Evenimentul va avea loc la Hyatt Grand la 4:30: pm ET şi va fi insotit de o prezentare facuta de Robert E. Carlson, Ph.D., Presedintele si Seful Ofiterilor de stiinta  al RECEPTORS LLC, şi un expert în domeniul proteomicii( studiul dezvoltarii proteinelor) şi dezvoltarii receptorilor artificiali. Părţile interesate în participarea la  evenimentul din New York, trebuie să o contacteze pe Allison Tomek la (561) 805-8008 sau la atomek@verichipcorp.com cât mai curând posibil. Spatiul este limitat şi  înregistrarile vor fi acceptate pe principiul „primul venit, primul servit”. http://business.cbs5.com/cbslocal.cbs5/?GUID=10404871&Page=MediaViewer&Ticker=CHIP

Urmatorul pas al spaimei H1N1:implantul cu microcipuri

Publicat: 22 august 2009
11:50 pm Easternt

 

 

By Drew Zahn 
© 2009 WorldNetDaily

O companie cu baza in Florida, care are de vânzare in lume, primul si singurul microcip radio aprobat federal, pentru implantarea la om se afla  acum in faza de transformare a sucursalei sale de dezvoltare in vederea „pregătirii în caz de urgenţă „,” în speranţa de a produce un implant care poate detecta în mod automat, în sânge gazdei sale, prezenţa gripei porcine sau  a altor virusuri considerate o bio „-ameninţare.”

VeriChip Corporation vinde în prezent,  o capsula mica, sub denumirea Radio Frequency Identification sau RFID, pentru care  pacienţii pot opta pentru a  o avea implantata, care conţine un număr din computer legat de dosarele lor medicale, care să  le permită medicilor, cu  ajutorul unui cititor special, accesarea  informaţiilor, chiar în cazul în care pacientul este inconştient sau neidentificat. Microcipul acestei companii, aproximativ de marimea unui bob de orez, este singurul astfel de implant, aprobat de Administratia Alimentelor si Medicamentelor din SUA.(US Food and Drug Administration).

Dar, VeriChip a deturnat, de asemenea, atenţia către alte utilizări pentru tehnologie, inclusiv microcipuri care să fie folosite pentru a eticheta si inregistra oamenii rămasi după un dezastru si implanturile, speră compania, vor fi în măsură să avertizeze, în cazul  in care gazda lor este infectat cu virusul H1N1  al gripei porcine, virusul H5N1 al gripei aviare sau a altor agenţi pandemici considerati a fi o bio „-ameninţare.”

VeriChip lucrează cu o companie din  Minnesota, Receptors LLC, pentru a dezvolta tehnologia de detectare a virusului.

 „Ceea ce vom continua  sa construim in cadrul parteneriatului nostru cu Receptors, care a început cu dezvoltarea unui glucoză-sensing microcip RFID implantabil detector de glucoza, ne indreptam dincolo de identificarea pacienţilor , spre senzori care pot detecta şi  identifica boli şi viruşi, cum ar fi gripa”, a spus Scott R . Silverman, presedintele VeriChip, într-o declaraţie. „Acesta este un pas urmator  interesant pentru viitorul diviziei  noastre de asistenţă medicală.”

Potrivit unui document comun, in alb, lansat la începutul acestui an de cele două societăţi numit ” An Integrated Sensor System for the Detection of Bio-Threats from Pandemics to Emerging Diseases to Bio-Terrorism,”  obiectivul de cercetare este de a transforma tehnologia  existenta de detectare  a glucozei  intr-una de identificare a viruşilor si de a o cupla apoi cu un „in vivo” – adica de a implanta un microcip viu in  interiorul organismului- care sa-i poata alerta pe alţii de prezenţa virusului.

 Scopul final este de a dezvolta un implant care poate diagnostica, de asemenea, care este tipul de virus care infectează gazda.

 VeriChip a anunţat, de asemenea, la începutul acestei luni, incursiunile suplimentare de pregătire în caz de urgenţă prin intermediul sistemului său VeriTrace.

Potrivit unei declaraţii, compania a vândut un sistem de VeriTrace, inclusiv 1000 microcipuri RFID, catre Directia de Sanatate a  Districtului Green River din  Kentucky,” pentru pregătirea şi gestionarea nevoilor in situaţii de urgenţă .”

 Compania explică că VeriTrace, cu un sistem separat de detectare a virusului in sine  fata de  tehnologia de înregistrare a  pacientului, a fost creat în perioada de după uraganul Katrina, cand el a fost folosit de Echipa Federala de Raspuns Operational Mortuar in caz de Dezastru. Sistemul include microcipurile, un cititor Bluetooth portabil, un aparat de fotografiat particularizat, care primeşte atât datele RFID scanate cat şi datele GPS şi un web cu baza de date pentru stocarea de informaţiilor şi imaginilor capturate în timpul operaţiunilor de răspuns de urgenţă.

 Microcipurile sunt implantate în oamenii rămasi în urma unui dezastru sau, în funcţie de un raport de la catastrofa Katrina, de banda-adeziva montata pe oase, în scopul de a ţine o evidenţă detaliată, în special la evenimente care au ca rezultat, sute sau mii de decese.

„Această bază de date asigură colectarea precisa, depozitarea şi inventarierea tuturor datelor şi imaginilor referitoare la  ce rămâne şi la asocierea elementelor ca probă”,  se mândreşte declaratia. „Acest lucru permite, de asemenea  reconstituirea corectă şi completă  a scenei unui dezastru care a avut loc, a locul crimei sau folosirea de scene similare, în cazul în care reconstituirea este necesara.”

 Din momentul dezastrului produs de uraganul Katrina, Jurnalul  Oficial RFID  raporteaza ca, Biroul de Investigatii Georgia, Departamentul de Sănătate al Hawaii, Sistemul de Raspuns de Urgenta in Operatiunile mortuare din Florida şi de birou examinatorilor medicali din cadrul Departamentului de Sanatate din Erie County( NY), au achiziţionat, de asemenea, acest sistem. La inceputul acestui an, VeriChip a anunţat vânzări către Calvert Maryland’s Memorial Hospital şi catre districtele Mercer si Atlantic în New Jersey.

 WND a contactat VeriChip cautand informaţii cu privire la progresele înregistrate în dezvoltarea tehnologiei de detectare a virusului şi  a altor microcipuri implantabile in caz de  pregatire de urgenţă, dar nu a primit nici un răspuns.

Dormiti linistiti, RFID lucreaza pentru siguranta dumneavoastra!

     Catarat în Volvo-ul lui, inarmat cu o antenă  Matrics şi un cititor Motorola pe care le-a cumparat de pe eBay pentru suma de $ 190, Chris Paget a cutreierat străzile din San Francisco in acest scop: de a citi cărţile de identitate ale altora, fără fir si fără a-si părăsi vreodată maşina.  I-a luat 20 de minute  hacker-ului pentru a da lovitura cea mare.  Trecand pe langa fostul debarcader al pescarilor, scanner-ul sau  a detectat si scanat, apoi a descarcat pe laptop, seriilor unice  ale pasapoartelor  electronice SUA,  tip card, încorporate cu frecvenţă radio de identificare sau mai pe inteles, placute RFID.  În decurs de o oră, el a ” frunzarit” identitatea a inca patru  dintre noile Pasapoarte -card cu chip incorporat, de la o distanţă de 20 de picioare ( aproximativ 6 m ). Incorporarea in documentele de identitate – precum paşapoarte, permise auto, carti de identitate – a chip-urilor RFID este o sminteala a oficialilor guvernamentali. Din ce în ce mai mult, ei le promoveaza ca pe  aplicatii ale tehnologiei secolului 21, care vor ajuta la urgentarea trecerii in punctele de frontiera, la protecţia împotriva falsificatorilor de carti şi la eliminarea intrarii pe furis a  teroriştilor în ţară. Dar experimentul lui Paget, din februarie, a demonstrat ceva, de care avocaţii confidentialitatii s-au temut de ani de zile: Acest RFID, împreună cu alte tehnologii, ar putea face ca oamenii să fie urmăriti fără ştirea sau consimţământul lor. El a filmat  ” jefuirea-cu-masina”  şi a promovat-o pe  Web,   amplificand  polemica impotriva  impunerii fortate, de către guvern, federali şi de  catre stat,  a punerii tehnologiilor de urmărire  în documentele de identitate şi impotriva potenţialul  acestora de a incalca intimitatea.  Punerea unui   RFID  care poate fi urmarit, în fiecare buzunar, are potenţialul de a face pe toată lumea o tinta pe ecranul radar al cuiva, spun criticii, şi să  redefinească Orwellian-ul guvern copoiesc al erei digitale. ” Fratele cel Mic”,  cum deja il numesc unii – chiar dacă factori ai supravegherii Web  globale  au avertizat împotriva existentei  lui – exista doar ca  proiect, nici la dispoziţie şi nici aprobat pentru utilizare. Dar datorita evolutiilor din tehnologiile de urmărire, care se succed din ce în ce mai repede, spun criticii, nu va trece mult pana cand guvernele  vor  deveni capabile de a identifica şi  urmări pe cineva în timp real, 24-7, de la o cafenea din Paris la ţărmurile Californiei. Cheia pentru obţinerea unui astfel de sistem de lucru,  spun acesti adversari, este de a se  asigura că toată lumea poartă o etichetă RFID, legata la un fişier de date biometrice. Pe 1 iunie, a devenit obligatoriu pentru americanii care intră în Statele Unite pe uscat sau pe mare din Canada, Mexic, Bermuda şi Caraibe de a prezenta documente de identitate încorporat cu etichetele RFID, deşi convenţionalele paşapoarte, rămân valabile până la expirare. Printre noile opţiuni sunt chip-uitul „e-paşaport” şi noile PASS- carti de credit electronice-card cu dimensiuni, cu fotografia digitală  apurtatorului şi un cip, care pot fi scanate printr-un buzunar, rucsac sau geanta de la 30 de metri. Alternativ,  turiştii  pot utiliza  permisul de conducere”îmbunătăţit”, cu etichete RFID încorporate, în prezent fiind emise în unele state frontieră: Washington, Vermont, Michigan, New York. Texas şi Arizona au încheiat acorduri cu guvernul federal de a oferi permise cu chip, iar Departamentul pentru Securitate ( DHS) al Statelor Unite ale Americii a recomandat extinderea si la statele care nu sunt state- frontieră. Oficialii Kansas şi Florida au primit de la  DHS informări cu privire la  permise si la agenţia care le realizeaza. ” Scopul de a folosi RFID nu este de a identifica oamenii, spune Mary Ellen Callahan,  ofiter- şef de confidenţialitate la DHS, ci, mai degrabă „pentru a verifica dacă documentul de identificare deţine informaţii  valide despre persoana. De asemenea, agenţii de frontieră SUA ” se plimba ” prin bazele de date numai pentru a confirma că permisele nu sunt contrafăcute. „Acestia nu sunt acolo  pentru a vedea amenzile de viteza,” spune ea, sau pentru a se vedea mai multe informaţii personale decat cele ce se gasesc intr- un paşaport. Schimbarea este în mare măsură, pentru rapiditate şi comoditate, spune ea.  Un document cu RFID, care dubleaza incredearea in călătoria in SUA, „doar face mai uşoara eliberarea  înregistrarii corecte si destul de rapida pentru a se asigura fluxurile la frontieră, şi este operaţional” – chiar dacă in 2005, raportul Biroului de Responsabilitate al Guvernului a constatat că cititoarele RFID ale guvernului, de multe ori nu au reuşit să descopere  ” tinichelele cozilor ” calatorilor. Aceste asigurări nu-i conving pe cei care au asemuit documentele cu RFID încorporat cu codurile de bare cu antene şi susţin că ar crea riscuri pentru viaţa privată, care depăşesc cu mult în   trambitatele beneficii ale tehnologiei.  Ei avertiza  ca, de fapt vor permite ca hoţii de identitate, criminalii şi alti urmaritori să angajeze infractiuni ” fara contacat ” împotriva victimelor, care nu vor stii  imediat au fost pagubite.  Neville Pattinson, Vice Presedinte pentru afacerile de guvernamant la Gemalto Inc, un furnizor major de  carduri microchip-uite, nu este  sustinator RFID. Este membru al consiliului  Smart Card Alliance, un grup al industriei RFID, şi lucreaza pentru DHS in cadrul comitetului consultativ pentru Protectia Datelor si Integritate. Totusi, brusc Pattinson a criticat incorporarea RFID în permisele si paşaport- cardurile americane. Într-un articol din 2007 al Consilierului de Confidenţialitate, un buletin de ştiri doar pentru profesioniştii intimitatii, el le-a a numit vulnerabile „la atacurile hackeri-lor, hoţilor de identitate şi, posibil, chiar şi al teroriştilor.” RFID, scria el, are un viciu fundamental: Fiecare chip este construit pentru a transmite cu fidelitate identificarea numarului sau unic „, în clar, expunand  interceptarii numarul de cod în timpul comunicarii wireless. Odată ce un număr de cod este interceptat „, este relativ usor de asociat direct cu o persoană”, spune el. În acelaşi timp, Homeland Security a promovat pe scara largă utilizarea  RFID, chiar dacă propriul comitet consultativ cu privire la integritatea datelor şi a vieţii private a avertizat că etichetarea ID-urilor radio-are potenţialul de a permite „pe scară largă  supravegherea persoanelor fizice”, fără cunoştinţa sau consimţământul lor.  În proiectul de raport din 2006, comisia a ajuns la concluzia că RFID „creşte riscurile in privinta vieţii private şi  a securitatii, cu nici un beneficiu în pentru performanţă sau  securitatea naţională”, şi a recomandat ca „RFID sa fie defavorizate pentru identificarea şi  urmărirea fiinţei umane.” Pentru moment, chipped PASS- cardurile cu chip şi permisele de conducere îmbunătăţite sunt opţionale şi nu sunt încă desfasurate pe scară largă în Statele Unite.  Până în prezent, aproximativ 192000 EDLs au fost emise de la Washington, Vermont, Michigan, New York. Dar  cu cat mai mult americani le vor cara  „puteţi paria  la scara larga,ca urmarirea cu rază lungă de acţiune a persoanelor va creşte exponenţial”, spune Paget, un auto-descris ” hacker etic”, care lucreaza ca si consultant de securitate Internetului. Ar putea deveni  codurile RFID, eventual,  de facto identificarea americanilor, la fel ca şi numărul de securitate socială? Aceasta zi nu este departe, avertizează Katherine Albrecht, un avocat a vieţii private şi co-autor al „Spychips”, o carte, care este foarte critica la utilizarea RFID în  elementele de consum şi in documentele oficiale de identitate. ” Exista un motiv pentru care nu purtati numărul dvs. de securitate socială scris pe tricou”, spune Albrecht, „şi  expunand noul dvs. numar naţional RFID, la o raza de actiune de 30 de picioare, ar fi mult mai rău.”  Nu există legi federale împotriva frunzariri mascate a numerlor RFID ale americanilor, astfel că nu va dura mult pana cand oamenii vor încearc să profite de pe urma acestei actiuni, spune Bruce Schneier, un autor şi ofiţer- şef de securitate de la BT, operator de telecomunicaţii britanic.  Brokerii de date care compileaza pe computer  dosarele a milioane de persoane din evidenţele publice, cererile de credit şi alte surse „vor menţine, cu siguranta, in bazele de date numerele RFID şi persoanele asociate lor”, spune el. „”Ei ar face un deserviciu acţionarilor, dacă nu ar proceda asa”. Dar Gigi Zenk, un purtator de cuvant al  Departamentului de Stat de la Washington pentru acordare a licenţelor de conducere, spune că americanii „care nu sunt ingrijorati dincauza RFID-ului, în special în aceste vremuri in care există o mulţime de alte modalităţi de a accesa informaţiile personale ale oamenilor.” Urmărirea unei persoane, prin satelit, este mult mai uşoara prin intermediul unui telefon mobil sau a unei etichete încorporata într-o maşină, spune ea.  „Un RFID, care nu conţine informaţii private, doar un număr atribuit în mod aleatoriu, este, probabil, unul dintre cele mai puţine lucruri pentru care să fii îngrijorat, sincer. Totuşi, chiar şi unii suporteri ai RFID  recunosc că aceasta generaţie urmatoare de carduri RFID ridica intrebări intepatoare. Mark Roberti, editor al  Jurnalului RFID, recent, a recunoscut că, pe măsură ce utilizarea RFID va creşte în documentele oficiale,  potenţialul abuz va creşte. si el. „Un guvern ar putea face acest lucru, de exemplu, pentru a urmări adversarii”, scria el într-un opinie privind  experimentul clonarii efectuat de  Paget. „Până în prezent, acest tip de abuz nu a avut loc, dar s-ar putea daca guvernele nu iau în serios aspectele legate de viaţa privată.” Imaginaţi-vă: Senzori declanşati de unde radio dirijand radarele asupra oamenilor care transportă RFID, nedetectabile, urmărind mişcările acestora. De necrezut?  Intruziune?  Scandalos?  De fapt, se întâmplă în fiecare zi şi ii  face pe oameni sa zâmbeasca –  la parcul de distracţii Alton Towers din Marea Britanie, care ii filmeaza pe casete video pe vizitatorii care acceptă să poarte bratari RFID pentru a se muta mai usor incolo si incoace, apoi  le vinde ca suvenir. Această aplicaţie arată modul în care tehnologia poate fi utilizata fara efort – şi inofensiv.  Dar criticii, observa că se poate, de asemenea, abuza, spunand ca autorităţile federale din Statele Unite nu au făcut destul de la inceput, pentru a aborda acest risc. ” Primul document de identitate din SUA  cu RFID încorporat a fost  „e-paşaportul.”  În urma  atacurilor de la 11 septembrie – constatandu-se că unii dintre terorişti au intrat în Statele Unite, folosind paşapoarte false – Departamentul de Stat a propus Obligativitatea ca americanii şi vizitatorii straini sa aiba pasapoarte „îmbunătăţite”, cu microcipuri înglobate în copertă. Chip-urile,s-a anunţat, ar inmagazina informaţiile de la pagina de date, ale titularului, o versiune a datelor biometrice din fotografia purtătorului, precum şi o codificare  primita special pentru a preintampina  modificarea datelor. În februarie 2005, când Departamentul de Stat a cerut un comentariu public, acesta a fost un racnet: din 2335 comentarii primite, 98.5 la sută au fost negative, din care 86 la sută  se refereau la securitate sau confidenţialitate,  a raportat Departamentul în octombrie 2005  notand in Registrul Federal . „Furtul de identitate a fost o reala îngrijorare”, a afirmat el, adăugând că „alţii si-au exprimat temerile că Guvernul SUA sau alte guverne ar utiliza cipul pentru a urmări şi cenzura, intimida sau orice alt tip de control sau de a face rău unei persoane.” De asemenea, a constatat că mulţi americani  si-au exprimat ingrijorarea  „că informaţiile ar putea fi citite de la distanţe mai mari de 10 de metri.  Aceasta ingrijorare a cetăţenilor, se dovedeşte a avea temei.  Potrivit serviciului de înregistrări obţinut de către cercetătorii de la Universitatea din California, Berkeley, conform Actului libertatii de informare  cerut şi analizate de către AP, discutii despre securitatea cu e-paşaport au apărut încă din ianuarie 2003, dar testele nu au fost comandate până cand departamentul a început să primeasca critici publice  doi ani mai târziu.  ” Cand AP a intrebat când a fost iniţiată testarea, Departamentul de Stat a spus doar că ” S-au efectuat doar teste de  durabilitate şi electromagnetice ” de către Institutul Naţional de Standarde şi Tehnologie, împreună cu teste „pentru a măsura capacitatea de frunzarire clandestina a datelor din paşapoarte electronice sau pentru descarcarea  comunicaţiilor cu cititor de chip „, testare, care” a condus la alte controale de confidenţialitate  care ar putea a fi introduse pe paşapoartele electronice ale SUA…  Într-adevăr, în 2005, Departamentul  a incorporat fibre metalice, coperta frontal a e-paşaportului, deoarece metalul poate restrange raza de actiune pentru citirea RFID.  Informaţiile cu caracter personal din chip-uri au fost criptate şi o „cheie” de criptare a fost adaugata , a adăugat, care le-a  cerut inspectorilor  intai scanarea optica a e-paşaportului   pentru ca chip-ul sa poata comunica fără fir.  Departamentul, de asemenea, a anunţat că va testa e-paşapoartele angajaţi selectati, înainte de a le oferi către public.”Noi nu am emite paşapoarte pentru noi dacă nu am crede că acestea sunt sigure”, a spus Frank Moss, Asistent Adjunct al Secretarului de Stat pentru erviciul paşapoarte, într-un interviu CNN.  Dar de ce  sunt americanii „ingrijorati cu privire la  gama de citit  a e-pasaportului?  În octombrie 2005 intr- o nota a Registrului Federal, Departamentul de Stat ii asigura pe americani ca cipul – ISO 14443cod – din e-pasaport ar emite unde radio numai în cadrul unei raze de  4-inch, făcându-l mai greu atacabil. Tehnologii din Israel şi Anglia, cu toate acestea,curând au constatat altceval. În mai 2006, la Universitatea din Tel Aviv, cercetătorii au adunat împreună în valoare de $ 110  piese de la kituri hobby şi date furate si criptate direct, de la cativa metri distanta. La Universitatea din Cambridge, un student a arătat că o transmisie între un e-paşaport şi un cititor de legitimatii ar putea fi interceptata de la 160 de picioare.  Departamentul de Stat, în conformitate cu propriile sale de înregistrări obţinute în temeiul FOIA, a fost conştient de problemă cu luni înainte ca Registrul sau Federal sa observe şi  cu mai mult de un an înainte ca  e-paşaportul sa fi  fost rulat în august 2006.  „Nu pretind că aceste chips-uri pot fi citite numai la o distanţă de 10 cm (4 inch),” A scris  Moss într-un e-mail din 22 aprilie 2005, pentru a Randy Vanderhoof, director executiv al Aliantei Smart Card. „Asta chiar s-a dovedit a fi greşită.  Chip-urile ar putea fi  „smantanite” de la distanţă de 1 yard, a adăugat el –  este tot ce un hacker ar avea nevoie pentru a citi numerele e-paşaportului, să zicem, într-un lift sau la o staţie de metrou.  Alte steaguri roşii s-au ridicat.  În februarie 2006, un  e-paşaport olandez criptat a fost tocat la televiziunea naţională, cu cercetători  avand accesul la documentul fotografiei digitale, a amprentelor şi a datelor cu caracter personal.  Apoi, un e-britanic  paşaport a fost tocat, folosindu-se un cititor de 500 dolari şi software-ul scris în mai puţin de 48 de ore.  Departamentul de Stat  a combătut spunand ca e-paşapoartele europene nu erau atât de sigure ca  cele americane pentru că ei nu au cheie criptografică şi anti-smantanire acoperire. Dar studii recente au arătat că cititorii mai puternici pot penetra chiar cămaşa de metal  ce acopera e-paşaportul american.  John Brennan, un senior consilier  de politica la Departamentul de Stat al Biroului de Afaceri Consulare, recunoaşte ca poate fi posibil ca un cititor sa învinga scutul de protecţie al e-pasaportului, de la distanţă.  Cu toate acestea, a adăugat el, ” nu s-a putut  face acest lucru pe o scară largă, fără a  concentra o adunătură de infrastructură la moda, în locul unde vrei sa se intample.  Vulnerabilitate practică  poatet exista mult mai puţina decât  in unele dintre scenariile teoretice  pe care oamenii  le-au creat.  Aceasta gândire este eronată, spune Lee Tien, un  senior avocat senior şi  expert in supraveghere din cadrul Electronic Frontier Foundation, care se opune RFID în documentele de identitate.  Acesta nu va  impiedica guvernul sa creeze un masiv proiect de a construi reţele de cititori in tara, spune el: Ei vor creste organic, în scopuri comerciale, de la centrele conventionale la shopping mall-uri, de la stadioanele sportive la campusurile universitare.  Birourile  Federale şi de aplicare a legii, nu ar controla aceste reţele;  ele au cumpărat deja informaţiile despre persoanele fizice de la brokerii de date comerciale.  „Şi nu uitaţi,” Tien adaugă, „tehnologia devine mereu mai buna …” Cu întrebări roind în jurul securitatii e-pasaportului, atunci de ce a făcut guvernul,  mai multe RFID documente  nominale- card-PASS şi  permisul de conducere îmbunătăţit, care are mai puţina protecţie împotriva hackerilor? RFID-urile incorporate in permisele  îmbunãtãtite şi PASS-carduri sunt aproape la fel de subţiri ca hârtia.  Fiecare conţine un computer chip de siliciu ataşat la un fir de antenă, care transmite un identificator unic prin unde radio, atunci când este  „trezit” de către un cititor electromagnetic.  Tehnologia pe care ele o utilizeaza este proiectata pentru a urmări produsele prin intermediul lanţului de aprovizionare.  Aceste cipuri, cunoscute sub numele de EPCglobal Gen 2, nu au nici o criptare şi minima protecţie a datelor caracteristice.  Ele sunt destinate pentru eliberarea datelor lor pentru orice  cititor întrebător Gen 2,  pe o rază de 30 de picioare. Acest lucru ar putea fi adecvat în cazul în care un furnizor urmăreste un transport de hârtie igienică  sau mancare pentru câine; dar atunci când sunt în joc  informaţii cu caracter personal, avocaţii vieţii private  întreaba: Este  lizibilitatea cu rază lungă de acţiune cu adevărat  de dorit? DHS spune ca cititoare de  ID carduri la distanţă, transmit numai  numerele RFID care corespund înregistrărilor stocate în baze de date  a guvernului, care spun ei, sunt sigure. Chiar şi în cazul în care un hacker a putut copia un număr de RFID, pe o etichetă goala şi  o pune într-o identitate falsificata, se spune, faţa falsificatorului nu se potriveste cu adevăratul card al fotografiei din baza de date, făcându-l inutil.  Totusi, experţii in computere, cum ar fi Schneier spun ca baza de date a guvernului poate fi tocata. Altii se ingrijoreaza pentru ziua când hackerii s-ar putea implica in cititorii de la „chokepoints”, cum ar fi liniile de la casele de marcat, smantanesc RFID-ul,  fura numerele permisele de conducere, apoi imperecheaza aceste numere la datele personale furate de pe cardurile de credit cu chip (cu toate că, cardurile de credit sunt mai greu de smantanit).  Ei isi imagineaza urmaritorii folosind  numerele RFID furate pentru a urmări intrarile si iesirile tintelor lor.  Ei se tem ca agenţii guvernamentali vor compila  numerele chip-urilor la  raliurile pentru pace, moschei sau la paradele militare, pur şi simplu hoinarind prin mulţime cu un cititor. Alţii,  isi fac mai multe griji cu privire la conectarea chip-uri cu alte metode de identificare, inclusiv tehnologii biometrice  cum ar fi recunoaşterea facială. Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile, agenţia ONU care stabileşte standardele la nivel mondial pentru paşapoarte, acum solicită recunoaşterea facială în toate e-paşapoartele scanabile.  Tehnologiile biometrice ar trebui să fie cuplate cu RFID „, guvernele vor avea, pentru prima dată în istorie, mijloacele pentru identificarea, monitorizarea şi urmărirea cetăţenilor oriunde în lume, în timp real”, spune Mark Lerner, purtător de cuvânt al Alianţei Constituţionale, o reţea de grupuri non-profit, legislatori şi cetăţeni care se opun documentelor de identitate si calatorie, citibile de la distanta.Inimaginabil?  Pentru moment, poate.  Radio datele în EDLs şi card- paşapoarte nu pote fi scanată de la mile departare. Dar oamenii de ştiinţă lucreaza la tehnologii care ar putea permite unui satelit sau celule turn sa scaneze conţinutul unui chip.  Criticii de asemenea, noteaza progresul în precizie al camerelor de luat vederi cu circuit închis, şi a subliniat că sunt din ce în ce mai omniprezente. Şi mai multe amprente,  scanari de iris şi imagini  faciale digitale sunt stocate în baze de date a  guvernului. ” FBI-ul a anunţat planurile de a asambla cea mai mare baza de date biometrice a lumii, poreclita ” Identificarea Generatiei Urmatoare”. „RFID are rolul de a realiza colectarea şi transmiterea  datelor biometrice  ale oamenilor, rapid, uşor şi noninvaziv”, spune Lerner.  „Ganditi-va  la asta ca la  firul care se leaga împreună cu pachetul de supraveghere.” ___ ___  Pe net: http://www.dhs.gov/xprevprot/programs/gc(underscore)1200693579776.shtm  http://travel.state.gov/passport/eppt/eppt(underscore)2498.html   http://travel.state.gov/passport/eppt/eppt   http://www.stoprealidcoalition.com/   http://www.smartcardalliance.org/pages/publications-realid  http://www.eff.org/deeplinks/2009/02/rfid-passports-scanned-car   http://epic.org/privacy/surveillance/spotlight/0907/

Aici este experimentul lui Paget