Criza economica are si efecte olfactive si igienice . Cel putin asa rezulta dintr-un studiu realizat de GfK, potrivit caruia românii se dau cu mai puţin deodorant, apeleaza mai putin la sapun şi folosesc o cantitate mai mică de produse de curăţat locuinţa. Consumul acestor bunuri a scăzut anul acesta pentru prima dată în ultimii zece ani, potrivit studiului, realizat, in primele sase luni ale anului. Pe de alta parte consumul produselor alimentare nu scade, dar se substituie cu produse mai ieftine. Estimările pentru a doua jumătate a anului sunt cu atât mai sumbre, întrucât iau în considerare şi majorarea TVA-ului de la 19% la 24%.
Conform studiului, din analiza principalelor categorii de bunuri de larg consum s-a observat că produsele de îngrijire personală şi cele pentru curăţenia locuinţei sunt cele mai afectate, valoarea cheltuită fiind cu 7%, respectiv 4% mai mică.
Printre categoriile cu cele mai mari scăderi în volum se remarcă deodorantele (-21%), produsele de curăţat universale (-19%), tabletele de ciocolată (-18%) – în special din cauza faptului că au fost achiziţionate de mai puţini consumatori.
„Este primul declin înregistrat în ultimii zece ani, perioadă în care ratele de creştere de la an la an au variat între 7% şi 25%. În contextul deloc prietenos din punct de vedere economic şi politic, consumatorii au rărit vizitele la magazine, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind supermarket-urile”, a declarat, într-un comunicat, Raluca Răschip, consumer tracking director în cadrul companiei de cercetare a pieţei GfK România.
Specialiştii în economie spun că această evoluţie era previzibilă. „Întâi au renunţat la bunurile de folosinţă îndelungată, cum sunt electrocasnicele, acum renunţă la produsele de curăţat. Urmează, în cazul unora, plata ratelor de la bancă, deşi ştiu ce consecinţe implică acest lucru şi, în final, limitarea produselor alimentare”, spune analistul Ilie Şerbănescu.
Pe de alta parte, românii nu renunţă la alimente însă, le substituie. „Pe măsură ce preţurile cresc, scade consumul în cazul produselor nealimentare. Cele alimentare se substituie cu produse mai ieftine”, explică Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată.
Aşa se explică şi înclinaţia către magazinele de tip discount, care au înregistrat o rată de creştere de 11%. În schimb, supermarketurile se află pe un trend descendent (-9% în valoare faţă de prima jumătate a anului 2009).