Într-un interviu, la sfârșitul anului trecut, tovarășul Conf. Pîrvulescu Cristian, politruc marxist cu state vechi, se ridică cu mânie proletară în cel mai odios limbaj stalinist, împotriva „superstițiilor promovate de multe culte religioase” (este vorba numai despre Biserica Ortodoxă), care au dus la scăderea ratei de vaccinare. Educația religioasă după părerea tovarășului Pîrvulescu C., decanul SNSPA, fosta Ștefan Gheorghiu, prezintă riscuri serioase pentru siguranța națională. În 2015 tovarășul Pîrvulescu afirma că “fundamentalismul islamist este la fel de periculos ca și fundamentalismul ”ortodoxist”.
Faptul că tovarășul Pîrvulescu C. habar nu are despre ce vorbește, că nu știe câți din țările cele mai avansate au îndoieli în privința vaccinului, contează mai puțin, chiar dacă e straniu și total nepotrivit ca un atât de subțire intelectual să predea la o instituție de învățământ superior. Dar ceea ce ar trebui sancționat în discursul tovarășului nu e doar minciuna gogonată pe care o propagă, ci…
Iar ei au spus: „Haideți, să ne construim un oraș și un turn cu vârful său în cer, ca să ne facem un nume; altfel vom fi împrăștiați peste tot în lume. ” Geneza 11: 4 (The Israel Bible TM )
Amazon tocmai a dezvăluit planurile pentru noul său sediu corporativ, care va fi în Arlington, Virginia, direct peste râul Potomac din Washington DC. Anunțul descrie inexact designul ca fiind o „dublă spirală”, dar cărturarii care au studiat istoria antică și Biblia vor recunoaște cu ușurință modelul antic folosit pentru proiectare: Turnul Babel.
Helix Building: un „nou design cu rădăcini mesopotamiene”
Construcția celui de-al doilea sediu corporativ al acestora va începe anul viitor și va fi finalizată în 2025 la un cost de 2,5 miliarde de dolari. Aceasta va include 2,8 milioane ft²de spațiu pentru birouri noi distribuiți în trei clădiri de 22 de etaje. Locația este la mai puțin de patru mile de clădirea Capitoliului. John Schoettler, șeful portofoliului imobiliar corporativ global al Amazonului, a anunțat a doua jumătate a proiectului proiectat de firma de arhitectură NBBJ.
„Frumusețea naturală a unei spirale duble poate fi văzută în întreaga lume, de la geometria ADN-ului nostru până la forma elementară a galaxiilor, modele meteorologice, conuri de pin și scoici”, a spus compania . „Helixul de la sediul nostru din Arlington va oferi o varietate de medii alternative de lucru pentru angajații Amazon, în mijlocul unor grădini luxuriante și copaci înfloriți, originari din regiune.”
Deși este adevărat că ADN-ul este aranjat într-o spirală dublă, designul arhitectural nu este, de fapt, o spirală dublă ci apare ca o scară care a fost răsucită într-un tirbușon. Proiectarea clădirii este, probabil, un singur helix cu o pasarelă în spirală care urcă în exteriorul clădirii. De fapt , designul arhitectural al clădirii Amazonului seamănă foarte mult cu cel al unui ziggurat , un tip de structură masivă construită în Mesopotamia antică. Un ziggurat are forma unui compus terasat de încăperi sau niveluri în retragere succesivă.
Turnul Babel: purtând război împotriva cerului
Relatarea biblică a Turnului Babel a fost asociată de către erudiții moderni cu acțiunile masive de construcție ale zigguratelor din Mesopotamia și, în special, cu ziguratul Etemenanki din Babilon, conform Stelei Turnului Babel, care descrie restaurarea lui de către Nabucodonosor al II-lea.
În general, arheologii sunt de acord că locul turnului se află în vechiul oraș Babilonia , o zonă cunoscută astăzi sub numele de Al Qasr, la aproximativ 80 de mile sud de Bagdad. Orașul original, despre care se crede că a fost construit în 2300 î.Hr., a fost distrus în 1595 î.Hr. de către hitiți. În 612 î.Hr., Nebucadnețar al II-lea a reconstruit orașul, transformându-l în capitala sa. El a construit un mare ziggurat în jurul turnului antic original.
Ziguratul lui Nebucadnețar, denumit de arheologi ca Etemenanki, se crede că avea o înălțime de aproape 300 de picioare, cu o bază pătrată măsurând 300 de picioare pe fiecare parte. A învelit structura anterioară, realizată din cărămizi coapte la soare, în interiorul unui perete gros de 49 de picioare din cărămidă coaptă la cuptor.
Acest design spiralat al Turnului Babel a fost, de asemenea, ilustrat în 1679 de către savantul iezuit, Athanasius Kircher, și încă o dată în 1865, într-o gravură de Gustave Doré intitulată Confusion of Tounges . Toate acestea sunt extrem de asemănătoare cu designul Amazon.
„Văzând că Șoșoacă i-a luat fața azi (n.r. miercuri, când a fost exclusă din AUR), Dragoș Bucur a revenit cu egzplicații, să se întoarcă privirile la el. E un dac liber, ce s-o mai lungim. Masca nu-i pentru el. Vaccinul e câh. Astea sunt găselnițe, opresiuni ale guvernelor și ocultei mondiale care ne țin sub bocanc.
Dragoș militează pentru „the way back” la acțiuni individuale, egoiste, rupte de binele comun. Nu pui mască și nu te vaccinezi pentru că te doare la bașcheți de cei de lângă tine.
(…) Apoi, Dragoș mai pledează pentru dreptul la exprimare liberă. Acest drept înțeles greșit de mulți care o țin langa cu libertatea lor. Libertatea înseamnă responsabilitate. Libertatea de exprimare necesită să înțelegi bine niște lucruri, să respecți știința, abia apoi să te pronunți. Să răspunzi pentru conținutul opiniei tale. Să ai respect pentru ceilalți. Altfel, această libertatea de exprimare naște monștri”, a scris pe Facebook Vasi Rădulescu.
Ce n-am înțeles eu ? Acel „the way back”(întoarcere) la acțiuni individuale,egoiste, rupte de binele comun. Oi fi plecat eu cam de multișor timp din țară dar nu-mi amintesc ca din ’89 încoace cineva, și când spun cineva mă refer la populație, guverne, președinți,politicieni, afaceriști, etc., să fi avut în vedere binele comun, cu excepția unui singur moment, Fenomenul Piața Universității. Am fost golani, așa cum îi plăcea tovarășului președinte Ion Iliescu să ne numescă și ne-am adunat în fiecare seară, nu numai în București, ci și în Cluj și Timișoara, și nu ne plătea nimeni ca să ieșim în stradă, seară de seară, timp de 53 de zile, din 22 aprilie până pe 13-15 iunie 1990. Mergeam acolo pentru că nu mai vroiam o altă dictatură comunistă, nu mai vroiam ca oamenii care făcuseră parte din vechiul regim să preia puterea, vroiam o adevărată democrație. Pe 20 mai au avut loc alegerile și a câștigat Ion Iliescu. Nici unul din cei aflați în Piață nu l-a votat, dar l-a votat „binele comun”. În 13 iunie 1990, binele comun post Ceaușescu, reprezentat de Iliescu, a trimis poliția și a chemat minerii. A fost un măcel în toată regula. Nu doresc nimănui să trăiască acele momente sau să treacă prin ceva asemănător. Am amintit acest moment pentru simplul fapt că într-adevăr a fost unicul moment în care, din 1990 încoace, s-a încercat cu adevărat schimbarea în vederea binelui comun. Restul Piețelor Universității au fost doar schimbări de nume și de interese de partide. Iar binele comun despre care vorbește Vasi, n-a existat niciodată în adevăratul sens al cuvântului, cel puțin nu la români. Fiecare a fost și este pentru el și cei apropiați lui iar guvernările au susținut din plin acest lucru, pentru că le-a oferit libertate de mișcare.
Pentru că este medic, domnul Vasi se gândește la sănătatea celor mulți, așa cum este și normal să gândească un medic. (Sănătatea, invățământul, pompierii, poliția, armata fac parte din binele comun). Totuși am o nedumerire, dacă este atât de altruist și de preocupat de sănătatea celor mulți, de ce a renunțat la a practica medicina? Îmi cer scuze dacă greșesc, dar n-am găsit nimic pe net care să-mi dovedescă contrariul. De fapt habar n-am de ce nicăieri nu apare nici o dată biografică despre domnul în cauză. E ca în cântecul lui Stratan „M-am născut de ziua mea”. Ce am găsit despre el se rezumă laDr. Vasi Rădulescu
Vasi Rădulescu este medic specialist și recent premiat cu titlul de “Cel mai bun medic comunicator” in cadrul COPAC, ediția 2018.
Dr. Vasi Radulescu a fost inclus în selecția „100 de oameni pentru România de mâine” făcută de prestigioasa publicație Decât o Revistă.
Fondator al proiectului #leapșadesănătate, o platformă de educație medicală cu articole pe înțelesul tuturor. Este și autorul cărților „Dragă inimă”, „Culorile uitării” și, iată, „Medicina povestită pe înțelesul tuturor”.
Este urmărit de peste 100.000 de persoane pe toate paginile sale și pe profilul personal, acolo unde scrie despre o medicină care ar trebui să pună mereu pacientul în centrul atenției și să nu-l mai considere un aparent simplu cumul de diagnostice. O medicină empatică, a apropierii între oameni, bazată pe dovezi științifice, în care miturile și terapiile inventate peste noapte venite doar să-i îmbogățească pe unii nu au ce să caute.
“Dr. Vasi Rădulescu este unul dintre medicii tineri, anti-sistem, o voce ce se face din ce în ce mai mult auzită atât în mediul online cât şi offline. Cu pregătire de medicină internă şi cardiologie, a refuzat un post de faţadă într-un spital de stat din Bucureşti deoarece nu i se pare corect modul în care se fac angajările. A refuzat să lucreze într-un spital privat deoarece i se pare că nu-şi poate face meseria aşa cum cere jurământul pe care l-a depus, pentru că mediul privat este mai mult orientat către business decât către pacient. Cu toate acestea face voluntariat ca să nu uite meseria şi ca să fie aproape de pacienţi. Este probabil unul dintre o mie de medici care au un astfel de comportament. Şi, ca să se facă mai bine auzit şi pentru că talentul îl ajută, se exprimă în scris.”
Vasi Rădulescu este cunoscut pentru cărțile sale care au ajuns la peste 200.000 de oameni.
Participă la emisiuni la posturi precum ProTV, Antena1, Digi24, TVR1, unde promovează sănătatea.
Timp de un an de zile a făcut #leapșadesănătate alături de Ioana Bâldea Constantinescu, în cadrul emisiunii Orașul vorbește, la Radio România Cultural.
A fost declarat Cel mai bun medic comunicator în 2018, la gala asociației COPAC.
A fost inclus în 100 de oameni pentru România de mâine, proiect foto + editorial realizat de prestigioasa publicație Decât o Revistă.
A fost de două ori nominalizat la Absolute Online Personality of the Year în cadrul Webstock.
Textele sale apar în publicații precum Republica, Hotnews, Newsweek, Ziare.com, G4media.
A fondat Leapșa de Sănătate în 2018, platformă de educație medicală cu numeroase premii.
Dintr-un articol publicat în 12 decembrie 2020 am mai aflat că Dr. Vasi Radulescu care lucrează în cadrul Spitalului Universitar de Urgenta Militar Central „Dr. Carol Davila” spune ca avem „o mare problema”, si anume ca „mancam prea mult”. https://suntfericita.manager.ro/dr-radulescu-mancam-prea-mult-19407.htm
Un lucru care mi s-a părut ciudat e că și-a găsit acest loc de muncă taman când dr. Valeriu Gheorghiță a devenit coordonatorul campaniei de vaccinare anti-Covid (17 noiembrie 2020) și a plecat de la S.U.U.M.C. Mi-am zis că spitalul avea nevoie de doctori, că doar suntem în plină pandemie, așa că l-a angajat pe cardiologul Vasi,să dea o mână de ajutor dacă i se face rău cuiva din cauza vaccinului. Culmea este că pe site-ul spitalului nu apare nicăieri. Dar ce știu eu? Poate că omul e doar purtător de cuvânt al spitalui sau responsabil cu presa sau nu mai e acolo. Că doar n-ar fi pentru prima oară când ar renunța.
Dar să revin la oaia mea, aia cu binele comun pe care Dragoș Bucur îl ignoră din egoism, individualism și fiindcă îl doare la bascheți. Cum se împacă imputarea pe care i-o face lui Dragoș cu afirmația:
Mi s-a propus să rămân în spital pentru a face doctoratul, pe care l-am luat primul, cu bursă, dar fără niciun post. Să fie un fel de voluntariat. Nu am putut să accept asta pentru că nu aveam cu ce să mă întrețin și atunci a trebuit să trec în privat. E pe undeva trist că o spun așa, dar noi, ca entități, trebuie să ne căutăm în primul rând armonia, binele propriu, și apoi să reușim să facem bine și pentru ceilalți. Iar binele ni-l putem căuta și în străinătate, dar și în provincie. Acolo însă putem ajunge în spitale care nu au dotări și, fiind obișnuiți cu mediul dintr-o unitate spitalicească din Capitală, să nu ne putem adapta. În București, de bine, de rău, spitalele au fost renovate, au fost întreținute, arată acceptabil, să spunem.
Cu alte cuvinte în cazul lui există binele propriu și armonia dar în cazul celuilalt nu. Cârcotașii vor spune că în cazul lui Vasi binele propriu nu lezează binele comun. Dar eu spun că nu-i așa. Domnul Vasi și-a ales o meserie frumoasă și grea, care cere devotament și dăruire și foarte foarte mult studiu și muncă până la adânci bătrâneți. Numai așa poți să ajungi sus și sa devii renumit ca doctor. Nu știu care a fost motivul pentru care a ales această meserie și în câți ani și-a terminat studiile-dacă le-a terminat, pentru că eu nu pot spune că am văzut sau am citit ceva în acest sens despre el-dar pot spune că a fost suficient de inteligent ca să-și dea seama că nu va avea niciodată acel salariu de 20.000 lei pe care îl au unii doctori, numai cu un program de 8 ore în care să stea de vorbă cu pacienții, așa cum singur spune în articolul citat mai sus „Eu visez la o medicină mai degajată, în care să stau să povestesc cu pacientul”. Revenind la binele comun care-l preocupă atât de mult,domnul doctor ar fi putut contribui foarte mult la el dacă s-ar fi dus într-unul din acele spitale din provincie care nu au dotări și ar fi încercat să schimbe ceva în bine acolo, pentru că binele comun nu înseamnă numai București ci fiecare colțișor din România. Curios că este atât de incisiv cu Dragoș Bucur, care este un artist, un boem prin definiție, și care n-a făcut altceva decât să spună pe pagina lui de FB: „În cazul în care nu aveați pe cine să înjurați: nu mă vaccinez și nu port mască” https://www.facebook.com/dragos.bucur/posts/10157806090955736
N-a scuipat pe nimeni, n-a îndemnat la nimic și pe nimeni, a spus ceva despre el însuși. Ba nu, a avut tupeul să spună public ceva ce multă lume gândește și chiar face dar n-o spune public mai ales pe FB, cenzorul oficial mondial a tot ceea ce nu concordă cu liniile trasate de păpușari, de teama nu atât a înjurăturilor ci a faptului că i se suspendă contul și adio viață socială. Da, mai ales ]n această perioadă,întreaga viață socială a majorității este Facebook-ul. Nu ești pe Facebook înseamnă că nu exiști. Deci, cum spuneam, dr. Vasi s-a oripilat la citirea acestei declarații și a simțit nevoia sa-l tragă de urechi pe Bucur, dar nu spunându-și ca toți ceilalți părerea pe pagina acestuia ci printr-un comentariu pe pagina sa, că doar n-o să-i ia lui fața unul ca Bucur, un actoraș teribilist, care nu respectă știința și care crede că liberul arbitru și libera exprimare sunt drepturi care se cuvin oricui. ( Pe FB numai (dez)”informer-ii” și postacii plătiți au dreptul să publice orice, restul doar ce li se permite). Și, da, eu cred că Dragoș Bucur și-a asumat răspunderea pentru cele exprimate, având în vedere că o țară întreagă îl cunoaște și știe de unde să-l ia dacă vrea să-l tragă la răspundere. Pe domnul dr. Vasi nu știi de unde să-l iei că informațiile esențiale despre el lipsesc cu desăvârșire. Nici dacă ar fi fost James Bond nu i s-ar fi ascuns așa de bine identitatea. Ce nu înțeleg eu este cum pot atâția indivizi să accepte sfaturi medicale de la un individ despre care nu știu nimic oficial și care mai este și arogant pe deasupra. Care este diferența între el și Goagăl? Dar nu mă mir având în vedere cazul Matteo Politi alias dr. Matthew Mode sau cel al Svetlanei Serghei alias dr. Lana, ambii așa-ziși medici esteticieni. În ceea ce privește „doctoranzii”, avem exemple destule , unul dintre ei fiind chiar prim-ministru cu aspirații la Președenție.
Mucenicul's Blog 